Igor Dodon a lăsat-o pe Maia Sandu fără protecție de stat
Maia Sandu, președinta aleasă a Republicii Moldova, nu dispune deocamdată de pază de stat. Conform legislației în vigoare care stipulează că Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) este în subordinea președintelui țării, prin modificările efectuate în iulie 2019, Sandu trebuie să primească pază de stat la indicațiile președintelui în exercițiu, Igor Dodon. Acesta însă nu a dispus o asemenea măsură.
În seara zilei de 13 noiembrie 2016, imediat după anunțarea datelor preliminare ale turului doi de scrutin prezidențial, Igor Dodon s-a pomenit protejat de angajați ai SPPS. Atunci ordinul a fost semnat de directorul SPPS, serviciul fiind în subordinea Guvernului. Dodon a cerut însă autorităților să nu-i mai păzească locuința înainte ca el să fie învestit în funcția de președinte.
Reprezentanții PAS ne-au spus că, deocamdată, Maia Sandu nu a fost notificată despre o posibilă acordarea a pazei, chiar dacă au trecut în jur de 20 de ore de la anunțarea rezultatelor preliminare ale scrutinului, câștigat de aceasta.
Cine dispune acordarea pazei?
În 2016 a fost modificată Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat, din 2008, astfel încât președintele țării a fost lipsit de dreptul de a decide acordarea protecției demnitarilor de stat, inclusiv de a decide asupra sediilor de lucru, reședințelor și obiectelor ce se afla sub protecția SPPS.
În iunie 2019 Legea însă a fost modificată, astfel încât SPPS a trecut în subordinea președintelui țării.
Conform modificărilor, „Președintele Republicii Moldova dispune acordarea protecţiei şi altor demnitari sau membrilor lor de familie, la solicitarea scrisă a instituţiilor interesate sau din iniţiativă proprie, dacă se constată o stare de pericol sau dacă există informaţii despre organizarea de acţiuni prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi sănătatea lor”.
În ultimul an Igor Dodon a dispus acordarea pazei de stat pentru mai multe persoane, inclusiv procurori și judecători. În iulie 2020 acesta a dispus și păzirea deputatului socialist Ștefan Gațcan, care anunțase că pleacă din PSRM, dar ulterior a fost forțat să revină în partid.
Victor Țărnă, ex-director SPPS, a spus pentru ZdG că, în mod oficial, președintele țării beneficiază de pază de stat imediat după învestire, însă actualul șef de stat poate da indicații pentru ca președintele ales să fie păzit. La fel, SPPS ar putea să se autosesizeze și să ofere pază noului șef de stat ales.
„În mod oficial, președintele ar putea beneficia de pază după învestire, însă actualul șef de stat este în drept să dea indicații SPPS pentru ca președintele ales să fie sub protecție și pază de stat. Însuși SPPS ar putea și ar trebui să se autosesizeze și să ia o decizie matură și să poarte toată responsabilitatea pentru noul președinte ales, desigur că la informarea șefului statului actual. Dacă sunt alte indicații și nedorințe asta deja este altă întrebare”, ne-a spus ex-director SPPS
Am solicitat o reacție din partea SPPS, însă responsabilii din cadrul instituției ne-au cerut să facem o solicitare oficială de informații.
De menționat că, la 13 martie 2012, imediat ce a fost anunțat public drept alesul Alianței la funcția de șef al statului, Nicolae Timofti s-a pomenit păzit de garda de corp, pusă la dispoziția acestuia de SPPS. Atunci indicația ca Timofti să fie păzit a venit direct de la președintele interimar al țării, Marian Lupu, întrucât SPPS era în subordinea președintelui țării.
Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) la funcţia de preşedinte a obținut cele mai multe voturi în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, organizat la 16 noiembrie, urmând să fie prima femeie președintă a Republicii Moldova.
Rezultatele preliminare finale arată că Maia Sandu a acumulat 57,75% dintre voturi, iar Igor Dodon – 42,25%.
