Cine sunt miniștrii din Guvernul Sandu
Trei miniștri din Guvernul Sandu, votat de majoritatea parlamentară formată din PSRM și Blocul ACUM, sunt stabiliți de mai mulți ani în diasporă. Socialiștii au doar două nume în cabinetul de miniștri asumat de Blocul ACUM.
Igor Dodon a semnat decretul de numire a Maiei Sandu în funcția de premier sâmbătă, 8 iunie. La scurt timp, aceasta a anunțat și componența noului Executiv, care a obținut votul Parlamentului.
Guvernul Sandu a fost votat de 61 de deputați prezenți la ședință. Votul deputaților și procedura de învestire a Guvernului au avut loc pe semi-întuneric, în sala de ședințe a Legislativului nefiind conectat curentul electric.
Deși Curtea Constituțională, instituție din care fac parte și 3 foști deputați democrați, în aceeași zi, a decis că Guvernul ar fi votat ilegal, noii miniștri au depus, pe rând, jurământul, iar ulterior au organizat o ședință de Guvern la sediul Parlamentului.
Maia Sandu, prim-ministru. A revenit în R. Moldova în 2012, după ce a făcut carieră și studii în străinătate. Atunci, a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei. Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate constituite de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acel episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM, condus de Valeriu Streleţ, votat în iulie 2015. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS, alături de mai mulţi membri din echipa sa de la Ministerul Educaţiei (ME). În alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu și PAS a participat împreună cu Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, formând Blocul „ACUM”. Ea a câștigat mandatul de deputat în circumscripția nr. 50, care cuprinde câteva țări din UE.
Andrei Năstase, vicepremier, ministru al Afacerilor Interne. S-a lansat oficial în politică pe 13 decembrie 2015, când a fost ales preşedinte al Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPDA), apărut prin preluarea şi redenumirea Partidului „Forţa Poporului”. La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, apărută în februarie 2015. Platforma Civică şi, mai târziu, partidul condus de Năstase a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chişinău, în 2015-2016. Până a intra în politică, Năstase, jurist de profesie, a fost procuror (până în 2000), apoi vicedirector la Air Moldova. În 2002, a devenit avocat, activitate practicată până la lansarea sa în politică. În 2018, a candidat la funcția de primar de Chișinău. A câștigat alegerile, dar rezultatele au fost anulate de instanțele de judecată. Năstase este deputat în circumscripția nr. 33, formată din mai multe suburbii ale capitalei.
Ala Nemerenco, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Este expertă internațională pe sisteme de sănătate. În 2016-2017, a fost consiliera personală al Ministrului Sănătății din România, iar anterior, șefă de proiect al Organizației Mondiale a Sănătății în oficiul de țară pentru R. Moldova. În 2002-2012, a fost directoarea Clinicii Universitare de Asistență Primară. Activează în sistemul medical din 1982, când a devenit medic internist la Spitalul Clinic Republican. În 2010, a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii”. Din 2015, Ala Nemerenco este conslieră municipală și președintă a Comisiei protecție socială, ocrotirea sănătății, educație, cultură, mass-media și relații interetnice.
Liliana Nicolaescu Onofrei, ministra Educației, Culturii și Cercetării. Este și vicepreședintă a PAS. Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012, când, prin ordinul actualei sale șefe de partid, Maia Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Ulterior a devenit viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit alt ministru. Liliana Nicolaescu-Onofrei este unul dintre membrii fondatori ai PAS. La Congresul de constituire a partidului, din 15 mai 2016, Nicolaescu-Onofrei a fost aleasă vicepreședintă, funcție pe care și-a păstrat-o și după Congresul PAS din septembrie 2017.
Natalia Gavriliță, ministra Finanțelor. Este directoare generală a Fondului Global pentru Inovare (GIF) cu sediul la Londra, Marea Britanie. În 2013-2015, a fost angajată la Chișinău, la Ministerul Educației, fiind secretară de stat și șefă de stat major. În 2009-2013, a activat la Oxford Policy Management ca manager de portofoliu și consultant superior. Înainte de asta a fost angajată în Guvern, șefă a departamentului de politică și coordonare a ajutoarelor. În 2007-2008, a lucrat la Ministerul Economiei și Comerțului, în calitate de șefă a departamentului pentru politici și dezvoltare macroeconomică. Până a ajunge în Guvern, a activat la mai multe instituții din străinătate.
Ce decizii a luat Guvernul Sandu
Nicolae Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, director al programului Europa extinsă (care acoperă Rusia, țările Parteneriatului estic, Turcia și Balcanii de Vest). A activat la Consiliul European pentru Relații Externe, Biroul din Paris. Conform CV-ului său, a consiliat „politicieni de nivel înalt, inclusiv președinți și miniștri de externe”. Popescu a activat și în calitate de consilier pe probleme de politică externă și integrare europeană în Guvernul Filat. Este autor al mai multor publicații și cercetări care vizează politica externă și țările aflate în zone de conflict.
Vadim Brânzan, ministru al Economiei și Infrastructurii. Este absolvent al Universității Harvard, specializarea finanțe. Conform CV-ului său, din 2001 și până în prezent, are activități financiar-bancare și investiționale. Este fondator la Logos Advisors LLC, o companie de investiții cu capital privat cu sediul în Miami. Anterior a fost fondator sau cofondator la alte companii private din SUA sau Marea Britanie. A candidat anterior la funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, dar nu a reușit să câștige concursul. Este fiul Nadejdei Brânzan, deputată în primul Parlament al R. Moldova.
Georgeta Mincu, ministra Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Ultimul loc de muncă a fost în cadrul „CE Pro Didactica”, proiect UE/ ADA privind Dezvoltarea Zonelor Rurale în R. Moldova. În 2016-2017, a fost angajată a Camerei de Comerț și Industrie a R. Moldova. De-a lungul carierei a activat în cadrul Ministerului Economiei, Serviciului Vamal, Organizația Mondială a Migrației sau în la Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru R. Moldova. Conform informațiilor din CV-ul său, a fost responsabilă de aderarea Moldovei la Organizația Mondială a Comerțului.
Cabinetul de miniștri condus de Maia Sandu s-a întrunit în prima ședință de Guvern luni, 10 iunie. Ședința a avut loc la Parlament și nu la Guvern, iar agenda nu a fost făcută publică pe site-ul Guvernului, pentru că noii miniștri nu au avut acces în interiorul instituției. La încheire, Maia Sandu și-a exprimat speranța că următoarea ședință va avea loc în clădirea Guvernului. Pe ordinea de zi a ședinței au fost doar două subiecte, cu privire la personal. Astfel, Guvernul a demis-o din funcție pe Tamara Andrușca, directoarea Casei Naționale de Asigurări în Medicină, și pe Alexandru Pânzari, șeful Inspectoratului General al Poliției. În locul lui Pânzari s-a propus candidatura fostului judecător, demis anterior din sistem, Gheorghe Balan.
Ministrul de Externe din Guvernul Sandu despre federalizare: Nu va fi realizată
Nicolae Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene în cadrul Guvernului Sandu, a depus, marți, 11 iunie, jurământul, după care a ieșit într-o primă conferință de presă în sediul Parlamentului R. Moldova, vorbind despre principala acuzație adusă de PDM noii majorități parlamentare, că s-ar dori federalizarea țării.
Popescu a explicat că imediat după depunerea jurământului a primit mai multe mesaje de susținere de la partenerii externi, având și o întâlnire cu șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko.
„Partenerii R. Moldova recunosc noul Guvern. Am primit mai multe mesaje, și aceste mesaje sunt publice. UE, SUA, România, Rusia, Consiliul Europei – toți consideră noul guvern ca fiind reprezentant al voinței poporului R. Moldova”, a declarat el.
Pe lângă întâlnirea sa cu șeful diplomației europene la Chișinău, Popescu a declarat că a avut dialoguri cu mai mulți ambasadori ai statelor europene, cu reprezentanți ai guvernelor statelor europene, dar și ai celor din Parteneriatul Estic „pentru a relansa relațiile R. Moldova cu aceste state. E mult de lucru pentru a depăși această criză, care e o mare rușine pentru R. Moldova”, a conchis ministrul de Externe.
Popescu spune că, pe parcursul carierei sale, a lucrat cu zeci de diplomați din Moldova, îi cunoaște și crede că mulți dintre ei sunt buni profesioniști. Zice că îl cunoaște și pe Tudor Ulianovschi, ministru în Guvernul Filip, pe care îl apreciază și îl solicită să predea în mod civilizat dosarele, pentru a asigura continuitatea activității ministerului în interesul cetățenilor.
„Nu sunt membru de partid, am acceptat acest post pentru a reprezenta țara. Voi reprezenta politica externă așa cum vor să o vadă cetățenii R. Moldova. Nu voi face diplomație de partid, nu voi solicita să se facă diplomație de partid, nu voi tolera acest gen de diplomație. Ați devenit diplomați pentru a servi statul, nu un partid”, a explicat ministrul întro adresare către viitorii săi colegi. Popescu a răspuns la întrebările jurnaliștilor. Una dintre primele întrebări a fost despre problema federalizării, ajunsă în mod urgent pe agenda publică în ultimele zile.
„Federalizarea nu poate fi realizată, deoarece majoritatea cetățenilor R. Moldova sunt fermi împotriva federalizării. Și eu sunt împotrivă, dar în această acțiune sunt milioane de concetățeni. Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională. Or, dacă vă uitați la preferințele politice ale tuturor partidelor din ultimii 20 de ani, niciodată nu a existat o majoritate politică care ar fi dorit federalizarea. Eu sunt împotriva federalizării, dar acest lucru nu mă preocupă prea mult, pentru că la fel ca mine cred majoritatea cetățenilor. Subiectul federalizării e fals”, a conchis Nicu Popescu.
