Guvernul propune Parlamentului prelungirea cu 60 de zile a stării de urgență. Ministra de Interne, Ana Revenco: „R. Moldova se va confrunta cel puțin o dată pe săptămână cu deconectări”
Guvernul va propune Parlamentului prelungirea cu 60 de zile a stării de urgență instituită pe teritoriul R. Moldova. Decizia a fost aprobată miercuri, 30 noiembrie, de Cabinetul de miniștri.
Potrivit ministrei de Interne, Ana Revenco, necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile și amenințările care cresc în intensitate și vizează direct securitatea națională, atât din punct de vedere al aprovizionării R. Moldova cu resurse energetice în perioada rece a anilor 2022-2023, cât și din punct de vedere al ordinii și securității publice.
„(…) Evoluțiile de ultimă oră condiționate de desfășurarea războiului din Ucraina, care afectează în mod direct R. Moldova, prin atacurile Federației Ruse asupra sistemului energetic al Ucrainei, având ca efect deconectarea energiei electrice pe întreg teritoriul R. Moldova din 15 și 23 noiembrie generează în continuare vulnerabilități la adresa securității țării. Urmare a deconectărilor care au avut loc pe întreg teritoriul R. Moldova și au durat până la 6 ore au fost provocate disfuncționalități ale transportului public, paralizarea activității infrastructurii critice (…).
Concomitent, potrivit rapoartelor analitice, Federația Rusă va continua atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei cu regularitate. În toată această perioadă, cu o probabilitate ridicată, va fia fectat și sistemul energetic al R. Moldova. Astfel, R. Moldova se va confrunta cel puțin o dată pe săptămână cu deconectări, iar timpul de reanimare a sistemului energetic ar putea dura între 1 și până la 24 de ore, în funcție de gardul de defecțiune, condițiile climaterice și alți factori.
În aceste condiții este necesară crearea de rezerve de generatoare de energie electrică, inclusiv prin aplicarea instrumentelor pe care le oferă regimul stării de urgență care să asigure funcționalitatea serviciilor esențiale și celor critice în condiții de deconectări totale. Rachetele lansate de Rusia, dar și sistemul antiaerian pot survola, dar și cădea în mod accidental pe teritoriul țării. Cazurile din satul Naslavcea, raionul Ocnița, dar și cel din Polonia ar pune în pericol securitatea cetățenilor și a statului (…)”, a declarat ministra de Interne, Ana Revenco.
Anunțul despre prelungirea stării de urgență în R. Moldova a fost făcut în debutul ședinței Guvernului de către prim-ministra Natalia Gavrilița, în urma ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale.
„(…) Ne pare rău să venim cu această propunere, dar toată lumea a văzut deconectările de curent electric. Am văzut prognozele și avem nevoie în continuare de instrumente de decizie ca să avem grijă de oamenii noștri (…)”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.
Pe 23 noiembrie, bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au avut, din nou, consecințe și asupra locuitorilor R. Moldova. Mai multe raioane, inclusiv municipiul Chișinău, au rămas fără curent electric și energie termică pentru câteva ore. Totodată, deconectarea energiei electrice a paralizat traficul din Chișinău, fiind înregistrate ambuteiaje pe toate arterele principale din centrul capitalei. Iar mai mulți oameni au rămas blocați în ascensoare, fiind necesară intervenția salvatorilor.
Bombardamentele rusești asupra centralelor electrice din Ucraina au provocat întreruperi și în țara noastră pentru că sistemele energetice ale R. Moldova și Ucrainei sunt interconectate. Avariile energetice din Ucraina au dus și la întreruperea automată a unei linii de tranzit prin care R. Moldova importă electricitate din România. În urma acestor evenimente, ministrul Nicu Popescu a solicitat convocarea de urgență la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a ambasadorul rus în R. Moldova, Oleg Vasnețov, citez „pentru a-i exprima protestul dur al țării noastre în legătură cu bombardarea țintelor din infrastructură civilă ucraineană ceea ce a creat penurie de electricitate”.
