Formula finlandeză a integrității mass-media: cetățeni activi, jurnaliști bine pregătiți și  autoreglementare etică puternică

„Integritatea mass-media nu vine peste noapte”, subliniază Salla Nazarenko, membră a Uniunii Jurnaliştilor din Finlanda, țară care se află de mai mulți ani în topul statelor cu cea mai mare încredere acordată instituțiilor de presă. ZdG a discutat cu experți din Finlanda pentru a dezvălui elementele care contribuie la sporirea și menținerea integrității și transparenței presei finlandeze. 

95% din sesizările adresate Consiliului de Presă din Finlanda parvin de la „cetățenii de rând”, potrivit lui Eero Hyvönen, șeful instituției, care explică acest lucru prin capacitatea finlandezilor de a gândi critic și prin dorința lor de a se implica direct în monitorizarea și îmbunătățirea mass-mediei. 

„95% din reclamațiile pe care le primim ne sunt trimise de cetățenii de rând. Educația joacă, cu siguranță, un rol esențial”

În ultimii zece ani, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Consiliului de Presă din Finlanda, instituția a analizat 4112 plângeri. Doar 487, circa 12%, s-au soldat cu mustrări și doar patru dintre acestea – cu mustrări aspre, altfel spus, cu „note deplorabile și serioase”, după cum se menționează pe site-ul Consiliului de Presă. 

Potrivit șefului Consiliului de Presă din Finlanda, Eero Hyvönen, „95% din reclamațiile pe care le primim ne sunt trimise de cetățenii de rând.” Acesta explică implicarea cetățenilor în procesele de monitorizare a jurnalismului prin capacitatea finlandezilor de a gândi critic și de a se implica direct în dezvoltarea și îmbunătățirea mass-mediei.

„Educația joacă, cu siguranță, un rol esențial în a-i face pe oameni să analizeze și să critice articolele apărute în mass-media. Desigur, cineva poate fi extrem de critic, bazându-se mai ales pe prejudecăți și teorii ale conspirației”, explică Hyvönen.

Șeful Consiliului de Presă din Finlanda susține că, deși mass-media finlandeză se bucură de o mare credibilitate în rândul populației, cetățenii privesc cu ochi extrem de critici activitatea mass-mediei, uneori chiar exagerând, întrucât sesizează erori „acolo unde ele nu există”.

„Destul de des, reclamanții susțin că există o eroare esențială în articolele de presă acolo unde ele nu există și, de fapt, este vorba despre o diferență de opinii cu privire la modul în care ar trebui acoperit subiectul. Au existat, de asemenea, motive întemeiate pentru publicarea numelui persoanei care a fost condamnată pentru o infracțiune sau au existat motive întemeiate pentru publicarea unui subiect care spune că cei de la putere au abuzat de poziția lor”, adaugă Eero Hyvönen.

Publicitatea ascunsă, lipsa discreției, nerespectarea vieții private – cele mai grave încălcări în mass-media finlandeză

Articolul 20 din Codul Deontologic al Jurnalistului din Finlanda prevede că „o eroare de fapt  esențială trebuie corectată fără întârziere și în așa fel încât să ajungă la publicul care a primit informații incorecte cât mai complet posibil. Corecția trebuie publicată atât pe site-ul editorial al presei, cât și în publicația sau canalul pe care a apărut inițial eroarea.” 

Dacă pentru necorectarea sau corectarea insuficientă a erorilor Consiliul de Presă din Finlanda transmite înștiințări, pentru încălcarea altor 11 articole din Codul Deontologic al Jurnalistului, redacțiile primesc mustrări aspre. În urma unei analize a informațiilor publicate pe site-ul Consiliului, am constatat că cele mai grave încălcări ale jurnaliștilor finlandezi au vizat aspecte  ce țin de distingerea faptelor de opinii, publicitatea ascunsă, protecția vieții private, demnitatea umană – originea etnică, naționalitatea, sexul, orientarea sexuală, convingerile și utilizarea imaginilor într-un mod înșelător. 

Salla Nazarenko, membră a Uniunii Jurnaliştilor din Finlanda, punctează că „mita nu este obișnuită în Finlanda și foarte rar jurnaliştilor li se propune mită, însă chiar și atunci, ei nu acceptă.” 

La rândul său, Eero Hyvönen subliniază că în Finlanda sunt întâlnite cazuri în care jurnalistul se află în relații mai apropiate cu politicienii, însă punctează că, „jurnalistului nu i se permite să scrie despre problemele care l-ar putea afecta nici măcar indirect pe politicianul cu care se află în relații apropiate. Adică, de exemplu, nu poate scrie nici articole despre rivalii politicianului.” 

„Compensația justă, combinată cu o autoreglementare etică puternică, îi ține pe jurnaliști departe de propunerile financiare care i-ar compromite”

Salla Nazarenko menționează că integritatea și transparența mass-mediei din Finlanda sunt rezultatul unui cumul de factori, cum ar fi sistemul de învățământ, sistemul de reglementare a mass-mediei, modul de remunerare a jurnaliștilor și societatea în ansamblu. 

„Integritatea mass-media nu vine peste noapte. Este nevoie de o societate în care importanța mass-mediei libere și echilibrate este în mare măsură înțeleasă și apreciată. Este nevoie de o piață media funcțională și de jurnaliști bine pregătiți, care să primească un salariu suficient pentru munca lor. Tocmai compensația justă, combinată cu o autoreglementare etică puternică, îi ține pe jurnaliști departe de propunerile financiare care i-ar compromite. Se mai poate spune că în Finlanda, atitudinea față de corupție este dură”, explică Nazarenko. 

Aceasta punctează că Finlanda se află în topul țărilor în care credibilitatea mass-mediei este ridicată ca rezultat al unui plan prestabilit, urmat de un proces de modelare a mai multor sfere sociale. 

„Din nou, nu este un proces simplu, ci are de-a face cu multe lucruri: un sistem de învățământ care este egal și gratuit pentru toată lumea, instituții funcționale ale societății, nivel ridicat de încredere în instituții și al unuia în celălalt, o piață media care este durabilă și robustă, dar și o reglementare etică puternică a mass-media”, a adăugat Nazarenco. 

În ultimii cinci ani, Finlanda se clasează constant pe primul loc între 35 de țări europene în ceea ce privește rezistența la dezinformare. Așa, Finlanda a ajuns și campioană a încrederii cetățenilor în jurnaliști și în instituțiile de presă, potrivit organizației neguvernamentale axate pe societate „Open Society Institute”. În 2023, nivelul încrederii populației finlandeze în mass-media a fost de 69%, iar la categoria „libertatea presei”, Finlanda se plasează pe locul 5 între cele 180 de țări aflate în clasamentul realizat de organizația „Reporteri Fără Frontiere” (Reporters Sans Frontières – RFF).