Formele de protecție a străinilor pe teritoriul R. Moldova

De la începutul războiului din Ucraina, în R. Moldova se utilizează tot mai des termenii „refugiați”, „migrație”, „azil”. Care este esența lor, cum pot obține străinii o formă de protecție pe teritoriul R. Moldova, dar și care sunt drepturile și obligațiile acestora, explică Inspectoratul General pentru Migrație (IGM).

Care este deosebirea dintre migranți și refugiați?

Refugiații sunt persoanele care fug de un conflict armat sau de persecuție. Situația lor este adesea atât de periculoasă și intolerabilă, încât ei traversează frontierele naționale pentru a căuta siguranță în țările vecine. Pentru ei este prea periculos să se întoarcă acasă și au nevoie de un refugiu în altă parte.

Migranții aleg să se mute nu din cauza unei amenințări directe cu persecuția sau moartea, ci în principal, pentru a-și îmbunătăți viața prin găsirea unui loc de muncă în străinătate sau în unele cazuri, pentru educație, reunificarea familiei sau alte motive. Spre deosebire de refugiați, care nu se pot întoarce acasă în siguranță, migranții nu întâmpină astfel de obstacole la întoarcere. Dacă ei aleg să se întoarcă acasă, ei vor continua să primească protecția guvernului lor.

Dreptul de ședere pe teritoriul R. Moldova

Străini sunt persoanele care nu deţin cetăţenia R. Moldova sau care sunt apatrizi, adică care nu se consideră cetățeni ai niciunui stat. În R. Moldova, străinii pot obține dreptul de ședere în cazul în care: au emigrat la muncă, pentru studii, pentru reîntregirea familiei, pentru activităţi umanitare, de voluntariat sau religioase. De asemenea, se acordă drept de ședere celor care au venit în R. Moldova pentru tratament medical de lungă durată, balneosanatorial şi de recuperare, pentru protecţia victimelor traficului de fiinţe umane, ale violenţei în familie  sau dacă activitatea acestor persoane pe teritoriul R. Moldova este necesară în interes public sau de securitate națională.

Drepturile și obligațiile străinilor

Străinii aflaţi în R. Moldova se bucură de aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi cetăţenii R. Moldova. Aceștia au dreptul la muncă, la odihnă şi la ocrotirea sănătăţii, la asigurări sociale, la domiciliu, la proprietate, la educaţie, la asociere, la libertatea conştiinţei şi a opiniei, la familie, la libera circulaţie pe întreg teritoriul R. Moldova, la inviolabilitatea persoanei şi a locuinţei, dar beneficiază și de drepturi procedurale în cadrul proceselor de judecată.

Străinii aflaţi pe teritoriul R. Moldova sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de intrare sau de şedere pe teritoriul ţării, dar și să părăsească teritoriul R. Moldova la expirarea termenului de şedere acordat. Pe timpul aflării în R. Moldova, străinii sunt obligaţi să respecte legislaţia, să declare la autoritatea competentă pentru străini, în termen de 15 zile calendaristice, faptul schimbării documentului de călătorie în baza căruia a fost obţinut dreptul de şedere. Străinii care îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa, cei care îşi schimbă cetăţenia, care desfac sau anulează căsătoria sunt obligaţi, în termen de 15 zile de la data mutării la noua adresă, să informeze autoritățile pentru a fi luaţi în evidenţă. Furtul sau pierderea documentului de călătorie, a permisului de şedere sau a buletinului de identitate pentru apatrizi se declară la organul de poliţie teritorial în termen de 15 zile calendaristice.

Azilul și formele de protecție

Legea spune că azilul  este o instituţie juridică, prin al cărei intermediu statul oferă străinului protecţie, recunoscându-i statutul de refugiat, acordându-i protecție umanitară, protecție temporară sau azil politic.

Statutul de refugiat se recunoaște la solicitare străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate că ar putea fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării a cărei cetățenie o deține şi care nu poate sau datorită acestei temeri, nu dorește să se pună sub protecția acelei țări.

Protecția umanitară se acordă străinului care nu îndeplinește condiţiile pentru recunoașterea statutului de refugiat, dar în a cărui privință există motive de a crede că la întoarcerea în țara de origine va fi expus unui risc serios şi din cauza acestui risc nu poate sau nu dorește să obțină protecția acelei țări.

Protecția temporară este un  tip de protecţie cu caracter excepțional, menit să asigure, în cazul unui aflux masiv şi spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în țara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest aflux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie. Protecția temporară se acordă pe o perioadă de un an. În cazul în care motivele de protecţie temporară persistă, durata acesteia poate fi prelungită cu 6 luni, pentru maximum un an, dar  să nu depășească doi ani.

Azilul politic se acordă în cazuri excepționale persoanelor care au deținut funcții politice, diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaționale, persoanelor care au demonstrat un deosebit atașament, respect şi interes pentru R. Moldova și altor personalități marcante care sunt persecutate în țara de origine și solicită președintelui R. Moldova acordarea de azil politic.

Cum se depune cererea de azil?

Cererea de azil este o manifestare de voință, exprimată în scris sau verbal în fața autorităților competente, prin care persoana solicită o formă de protecție internațională pe teritoriul unui stat.

Fiecare cetățean străin aflat la frontieră care și-a exprimat în scris sau verbal voința de a intra în țară pentru a solicita protecție sau care a declarat că îi este frică să se  reîntoarcă în țara de origine pe motive de persecuție, trebuie să primească acces pe teritoriul R. Moldova. Niciun solicitant de azil sau beneficiar al unei forme de protecție nu poate fi returnat sau expulzat de la frontieră sau de pe teritoriul R. Moldova fără o examinare corespunzătoare a circumstanțelor pentru a determina dacă acesta se confruntă cu riscul de a fi persecutat.

Cererea de azil poate fi depusă la punctele de trecere a frontierei de stat, IGM, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, organele de poliție, structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor a Ministerului Justiției sau la subdiviziunile de detenție provizorie din cadrul organelor de drept, iar în cazul cererilor de azil politic – la Aparatul Președintelui R. Moldova, cererea fiind adresată direct Președintelui.

Solicitantul depune cererea personal, imediat ce s-a prezentat la punctul de trecere a frontierei de stat sau imediat ce a intrat pe teritoriul R. Moldova. Nu se admit cererile de azil depuse în afara teritoriului R. Moldova sau cererile de azil colective.

În cazul copilului neînsoțit, cererea de azil se depune de către reprezentantul lui legal, iar în cazul persoanei lipsite de discernământ, cererea se va depune de tutorele sau de curatorul acestuia, după numirea lui. În cazul în care solicitantul nu ştie să scrie, funcţionarul care primeşte cererea completează cererea potrivit declarației orale a solicitantului, după care aceasta urmează să fie semnată de solicitant, funcţionar şi interpret. În cazul în care solicitantul nu poate semna, se aplică amprenta lui digitală. Autoritățile nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv. În același timp, solicitanții de azil nu vor fi sancționați pentru intrare sau şedere ilegală pe teritoriul R. Moldova.

Înainte de emiterea unei decizii privind cererea de azil, solicitantului de azil i se dă posibilitatea de a susține un interviu cu privire la cererea sa. Interviul este efectuat cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 21 de zile de la data depunerii cererii.

După examinarea cererii, solicitantului fie îi va fi recunoscut statutul de refugiat, fie i se va acorda protecție umanitară, fie cererea îi va fi respinsă. În ceea ce ține de solicitarea azilului politic, solicitantului fie îi va fi acordat azil politic, fie cererea va fi respinsă.

Drepturile și obligațiile solicitanților de azil

Solicitanții de azil au dreptul de a nu fi returnați sau expulzați până la soluționarea cererii lor  de azil, de a ședea în R. Moldova până la expirarea unui termen de 15 zile de la data rămânerii irevocabile a deciziei privind respingerea cererii, de a fi informați în scris cu privire la drepturile şi obligațiile pe care le au pe parcursul procedurii de azil, de a beneficia de asistentă juridică la orice etapă a procedurii de azil, de a li se elibera gratuit un document temporar de identitate, de a munci, de a fi cazați în centre de cazare în perioada procedurii, de a primi asistență medicală primară şi de urgență. Copiii au dreptul de a avea acces la învăţământul general obligatoriu.

Solicitanții de azil sunt obligați să cunoască şi să respecte Constituţia, să aibă un comportament corect şi civilizat, să respecte regulile stabilite de autorităţile competente în domeniul azilului, dar și reglementările interne ale centrelor de cazare. Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate, aceștia trebuie să se adreseze Direcţiei azil şi integrare pentru obţinerea unui nou buletin de identitate. În caz de pierdere sau deteriorare a actului, aceștia trebuie să se adreseze autorităților în termen de trei zile.

Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina

Din întâi martie curent, R. Moldova acordă protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina care întrunesc condițiile de eligibilitate. În acest mod, persoanele care solicită protecție temporară pot obține un document de identitate eliberat cu titlu gratuit, pe un termen de un an (până la 01.03.2024). Protecția temporară poate fi solicitată prin înregistrarea pe pagina online protectietemporara.gov.md. Ulterior, solicitantul se prezintă la oficiul IGM cu actele de identitate în original.

Pentru înregistrarea online, este necesar ca solicitantul să dețină un număr de telefon moldovenesc pentru a primi parola de acces la formularul de înregistrare online. Se va completa un singur formular per familie și în același formular vor fi înregistrați toți membrii familiei, împreună cu informațiile din documentele lor de identitate. În cadrul completării formularului se vor solicita informații privind: adresa de reședință din țara de origine, adresa de reședință din R. Moldova, datele actelor de identitate deținute. Este necesar să se facă poze ale actelor solicitantului, care ulterior trebuie să fie încărcate în formularul de preînregistrare.

Solicitantul va obține o programare la sediul ales al IGM, unde trebuie să se prezinte împreună cu membrii familiei și având originalele tuturor documentelor pentru fiecare membru în parte. Informația detaliată privind procedura și actele necesare poate fi accesată pe pagina igm.gov.md/protecție temporară.

Drepturile și obligațiile beneficiarilor de protecție temporară

Beneficiarii de protecție temporară au dreptul de a se afla pe teritoriul R. Moldova pe perioada protecției temporare acordate. Aceștia au dreptul de a munci, de a avea acces la cazare gratuită în cadrul Centrelor de cazare, de a beneficia de asistență medicală de urgență, primară și de examenul medical gratuit din motive de sănătate publică, dar și de a accesa măsuri de asistență socială. Copiii au acces la învățământul general.

Beneficiarii protecţiei temporare sunt obligați să ofere informaţii veridice autorităţii competente pentru străini, să se supună fotografierii şi preluării dactiloscopice în procesul de acordare a protecţiei temporare, să respecte regulamentul intern al Centrelor de plasament, să informeze autoritatea competentă pentru străini în cazul reîntoarcerii voluntare în Ucraina  sau obținerii unei alte forme de protecţie în altă ţară. Beneficiarii trebuie să informeze autoritatea competentă pentru străini, în termen de 10 zile, despre schimbarea statutului juridic, a stării civile, a reşedinţei în R. Moldova, despre pierderea sau deteriorarea actului de identitate al beneficiarului de protecție temporară. Aceștia trebuie să se supună examenului medical obligatoriu gratuit din motive de sănătate publică,  să respecte legislaţia R. Moldova, să nu încalce drepturile şi libertăţile altor persoane, să aibă un comportament civilizat şi corect, respectând regulile stabilitate de autorităţi.

De la începutul implementării protecției temporare până la 23 august curent, sunt preînregistrate 19582 de persoane, peste 13700 de ucraineni au devenit beneficiari ai documentelor de identitate, dintre care peste 4521 sunt copii. De la începutul conflictului militar din Ucraina, în R. Moldova s-au refugiat peste 109 mii de cetățeni ucraineni, dintre care 49,7 mii sunt copii. Circa 1 182 096 de persoane refugiate au fost înregistrate traversând R. Moldova începând cu 24 februarie 2022.

Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.