Final: Judecătorii şi procurorii NU sunt buni de plată
Curtea Supremă de Justiţie a pus punct final în toate dosarele în care mai mulţi judecători şi procurori au fost acţionaţi în judecată de Ministerul Justiţiei, după ce statul a fost condamnat, în urma deciziilor luate de aceştia, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În toate dosarele, pretenţiile statului au fost respinse, astfel că niciun judecător şi niciun procuror de la care statul a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar.
În iunie 2018, ZdG a scris că CSJ a pus punct în şase dosare în care figurau judecători şi procurori. Între timp, instanţa supremă a finalizat examinarea ultimelor trei dosare aflate pe rol, în care a dat soluţii similare: a respins ca inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiţiei (MJ).
Trei dosare la CSJ, trei soluţii finale similare
În dosarul în care erau vizaţi magistraţii Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău, dar şi procurorii Daniela Chiriac, Igor Cerchez şi Alexei Axentiev, de la care statul, prin intermediul MJ, solicita 17150 de euro, prejudiciu adus R. Moldova în urma unei hotărâri luate de CtEDO la 28 ianuarie 2014, CSJ a luat o decizie finală pe 11 iulie 2018. Judecătorii Svetlana Filincova, Nicolae Craiu şi Dumitru Visternicean au declarat inadmisibil recursul depus de MJ împotriva încheierii Curţii de Apel (CA) Bălţi prin care solicitarea Ministerului era respinsă.
Tot în acea perioadă, pe 20 iunie 2018, CSJ a pus punct în dosarul în care statul cerea de la judecătorii Victor Pruteanu (ex-judecător), Ana Panov şi Anatolie Minciună, toţi de la CA Chişinău, 245 de mii de lei. Instanţa supremă a menţinut hotărârea Judecătoriei Chişinău din iulie 2017 prin care a fost respinsă cererea înaintată de Victor Pruteanu cu privire la încetarea procesului, ca fiind neîntemeiată şi a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de MJ cu privire la constatarea neglijenţei grave în administrarea actului de justiţie şi repararea în ordine de regres a prejudiciului material, ca fiind neîntemeiată.
În final, pe 12 septembrie 2018, CSJ a luat decizia finală şi în dosarul în care MJ cerea de la Igor Chiriac, procuror în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, care deţinea pe atunci funcţia de procuror la Procuratura Străşeni, suma de 301,2 mii de lei. Ca şi în celelalte cazuri, recursul MJ a fost respins ca inadmisibil.
În lipsa unei sentinţe de condamnare, statul nu poate cere recuperarea banilor
Odată cu finalizarea celor trei dosare, s-a pus practic punct final în toate acţiunile de regres înaintate în 2016 de MJ. Aşa cum ZdG a scris anterior, toate cererile au fost respinse, iar motivarea respingerii demersurilor MJ a fost practic trasă la indigo în toate acţiunile de judecată, motivarea are la bază hotărârea Curţii Constituţionale din 25 iulie 2016, prin care s-au admis, parţial, excepţiile de neconstituţionalitate şi s-a recunoscut constituţional art. 27 din Legea din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental „în măsura în care acţiunea în regres se bazează pe o sentinţă pronunţată în cadrul unei proceduri judiciare prin care se constată că judecătorul sau o altă persoană a comis sau a admis, intenţionat sau din neglijenţă gravă, acţiuni sau inacţiuni care au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care a fost constatată printr-o hotărâre a CtEDO sau a impus soluţionarea amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii Europene ori formularea unei declaraţii unilaterale”, se menţionează într-o hotârâre de judecată. Cu alte cuvinte, statul poate cere repararea prejudiciului de la judecători şi procurori doar dacă vinovăţia acestora a fost constatată printr-o sentinţă de condamnare.
După deciziile instanţelor de judecată, dar şi după decizia Curţii Constituţionale, statul a schimbat macazul. În luna martie 2018, Oleg Rotari, Agentul guvernamental al R. Moldova la CtEDO, a transmis Procuraturii Generale (PG) o listă cu 61 de cazuri pierdute de R. Moldova la CtEDO în perioada 2015-2017. În listă se regăseau judecători şi procurori, inclusiv o parte din cei vizaţi în acţiunile de regres intentate în 2016 de MJ. De această dată, se cerea iniţierea urmăririi penale pe numele persoanelor vizate în hotărârile CtEDO. „Solicităm să examinaţi, în limita competenţelor funcţionale, oportunitatea iniţierii urmăririi penale în privinţa persoanelor din lista anexată”, se spune în demersul lui Oleg Rotari. Solicitat de ZdG, Oleg Rotari ne-a zis că instituţia pe care o reprezintă nu a primit încă un răspuns de la PG prin care să fie anunţată despre deciziile luate.
Pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO. Cererile de chemare în judecată au fost depuse la început de februarie 2016.
