Experți, despre noua structură a Guvernului: „Este evident că unele ministere erau prea mari și foarte greu de administrat”

Ziarul de Gardă a discutat cu experți despre noua structură a Guvernului, care urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până acum, dar și despre componența viitorului Executiv condus de Natalia Gavrilița.

Experții susțin că, potrivit Legii cu privire la Guvern, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, poate modifica componența Executivului. Totodată, aceștia spun că „unele ministere erau prea mari și foarte greu de administrat”.

---

Analistul Igor Boțan, despre noua componență a Guvernului: „Dacă ne uităm la CV-uri, vedem că persoanele nominalizate sunt specialiști în domeniile pe care le vor administra”

Analistul Igor Boțan, directorul executiv al Asociației Participative pentru Democrație (ADEPT), susține că, potrivit Legii cu privire la Guvern, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, poate modifica componența Executivului. 

„Acest lucru s-a întâmplat, câteva ministere au fost divizate pentru că înglobau funcții care se băteau cap în cap, adică cei care se ocupă de ecologie, de exemplu, pot avea conflicte cu cei care se ocupă cu agricultura. Același lucru se referă la medicină și la protecția socială. Candidatul la funcția de prim-ministru s-a folosit de noua Lege cu privire la Guvern, adoptată în 2017, și a făcut divizarea câtorva ministere. Acest lucru este prevăzut de lege. Dacă este eficient sau nu, vom vedea. Probabil, va fi eficient, dar activitatea ministerelor va arăta dacă așa e mai bine”, a spus Boțan pentru ZdG.

Cu referire la miniștrii care vor face parte din viitorul Guvern, Igor Boțan spune că „după câteva luni de zile, vom putea da o apreciere a activității lor și dacă aceștia corespund funcțiilor pe care și le-au asumat”.

„Dacă ne uităm la CV-uri, vedem că persoanele nominalizate sunt experți, specialiști în domeniile pe care le vor administra. Despre miniștri trebuie să așteptăm și să vedem cu ce inițiative vor veni (…) Despre direcțiile de activitate, putem spune că în Programul electoral al PAS-ului erau cinci priorități. Una a căzut, dar cele patru sunt menționate în Program. Trebuie să consultăm și să vedem care este a cincea prioritate care a căzut între timp. Dacă au mandatul cetățenilor pentru guvernare, asta înseamnă că cetățenii acceptă ca acestea să fie prioritățile Guvernului (…) Dacă își formulează astfel de priorități, probabil că cei care fac acest lucru, vor depune toate eforturile pentru a le atinge, altminteri ar fi foarte straniu”, a spus Boțan.

Președintele CRJM: „Dacă 13 ministere este mult sau puțin, eu nu pot să spun, dar este evident că unele ministere erau prea mari și foarte greu de administrat”

Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, susține că în R. Moldova, numărul de ministere este o chestiune de oportunitate politică și nu o chestiune juridică. 

„Au fost timpuri când în R. Moldova erau 16 ministere. Consolidarea precedentă la 9 ministere a fost făcută pe timpul guvernării Partidului Democrat din Moldova, după ce Partidul Liberal a ieșit de la guvernare. Consolidarea dată nu a avut nimic comun cu buna guvernare a țării. Unele ministere au fost consolidate chiar într-un mod totalmente impropriu, cum ar fi, de exemplu, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Mediul și agricultura de obicei sunt două domenii care deseori au interese conflictuale și să fie într-un singur minister, este problematic. Dacă 13 ministere este mult sau puțin, eu nu pot să spun. Eu nu am făcut o analiză a domeniilor pentru a spune dacă asta e bine sau e rău. Ceea ce totuși este evident, este faptul că unele ministere erau prea mari și foarte greu de administrat. De exemplu, Ministerul Economiei și Infrastructurii, este foarte greu de administrat. Pe de-o parte trebuie de construit o mulțime de lucruri, iar pe de altă parte, trebuie să administrezi transporturile”, a spus Gribincea pentru ZdG.

Lista membrilor desemnați în Guvernul Gavrilița:

Viceprim-miniștri pentru Reintegrare: Vladislav Kulminski
Viceprim-ministru pentru Digitalizare: Iurie Țurcanu

• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Nicu Popescu (fost ministru de Externe în Guvernul Sandu)
• Ministerul Afacerilor Interne: Ana Revenco (consilieră a președintei R. Moldova în domeniul apărării și securității naționale, Secretar al Consiliului Suprem de Securitate)
• Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare: Viorel Gherciu
• Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Andrei Spânu
• Ministerul Mediului: Iuliana Cantaragiu (expertă în probleme de mediu, fost secretar de stat în MADRM)
• Ministerul Apărării: Anatolie Nosatâi (fost șef al Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale)
• Ministerul Economiei: Sergiu Gaibu (director de Program, Expert-Grup)
• Ministerul Educaţiei și Cercetării: Anatolie Topală (secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării)
• Ministerul Culturii: Sergiu Prodan (regizor, scenarist și producător)
• Ministerul Finanţelor: Dumitru Budianschi (economist și expert în finanțe publice, deputat PAS)
• Ministerul Justiţiei: Sergiu Litvinenco (deputat PAS)
• Ministerul Sănătății: Ala Nemerenco (consiliera preşedintei Republicii Moldova în domeniul sănătății)
• Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Marcel Spătari

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, a depus marți, 3 august, la secretariatul Parlamentului dosarul viitorului Guvern. Acesta include programul de guvernare și lista candidaților la funcția de miniștri. Viitorul Cabinet de miniștri urmează să aibă 13 ministere, în loc de 9, așa cum a fost până acum.

Totodată, Guvernul Gavrilița a anunțat că în primele luni de mandat va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile, precum și restabilirea finanțării externe.

Biroul permanent al Parlamentului a decis, în cadrul ședinței de marți convocarea sesiunii extraordinare a Parlamentului R. Moldova. Astfel, Parlamentul se va întruni în ședință plenară, vineri, 6 august, cu începere de la ora 10:00. Agenda include acordarea votului de încredere a Programului de activitate și a întregii liste a Guvernului.

Pe 30 iulie, curent, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a desemnat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier. Gavrilița este desemnată pentru a treia oară la funcția de prim-ministru.