Eu (NU) vreau să fiu deputat. Cine sunt ultimii 11 candidați din lista PAS care pot ajunge în Parlament, cu ce se ocupă și ce zic despre preluarea mandatului
La trei ani de la alegerile parlamentare, doar 11 din cei 98 de candidați din lista Partidului Acțiune și Solidaritate nu au ajuns încă deputați în Parlament. Cine sunt ei, ce fac și ce spun despre șansa pe care o au de a ajunge deputați, în condițiile în care au fost în coada listei la parlamentarele din 2021?
Ziarul de Gardă a discutat cu ei pentru a afla dacă ar accepta să vină în Parlament. Răspunsurile lor oscilează între „nu aș accepta (să devin deputată, n.r.), nu cred că sunt aptă să ocup așa poziție” și „nu m-am gândit la modul serios, dar cred că aș accepta”.
Vicepreședintele PAS, Radu Marian, afirmă că „în partea de mai jos a listei au fost puși mai degrabă tineri activi, studenți care au potențial, dar care au fiecare prioritățile sale”. Expertul Watchdog, Valeriu Pașa, subliniază însă că orice partid „trebuie să aibă grijă de toată lista (de candidați, n.r.), nu doar până la locul 40-50, pentru a exista oportunitatea să aducă oameni profesioniști, să aducă oameni care vor să desfășoare activitate parlamentară”.
Potrivit prevederilor din legislația electorală, care a suferit modificări între timp, în cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, fiecare partid înscris în cursă era obligat să propună o listă cuprinsă între 51 și 103 candidați la funcția de deputat în parlament.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a obținut cele mai multe mandate – adică 63 de fotolii în Parlament, a participat în cursa electorală cu o listă de 98 de candidați. Astfel, lista supleantă a PAS număra inițial 35 de candidați. În trei ani, fracțiunea PAS a suferit 16 modificări. Cea mai recentă modificare, după decesul subit al deputatului Iurie Păsat, l-a adus în Parlament pe Oleg Botnaru, candidatul PAS cu numărul 87 la alegerile parlamentare. Botnaru este șef adjunct al Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, responsabil de raionul Glodeni. Prin urmare, cu un an înainte de expirarea mandatului, lista supleantă a partidului majoritar din Parlament a ajuns să mai numere doar 11 candidați.
„Nu aș accepta, nu cred că sunt aptă să ocup așa poziție”
Patru dintre cei 11 supleanți rămași în lista PAS au mărturisit pentru ZdG că nu ar accepta propunerea de a deveni deputat sau deputată. Unii și-au motivat răspunsul prin schimbarea priorităților, alții – prin activitatea pe care o desfășoară.
Nelea Diaconu, candidata cu numărul 91
„Acum, la moment, cred că aș refuza. Am o funcție bună, acum un an ne-am mutat la Chișinău. Dacă era atunci, aveam alte priorități. Acum, oricum fac parte din echipa PAS, dar nu m-aș vedea deputată”, a menționat Diaconu, acum profesoară la liceul „Mircea Eliade” din capitală.
Roman Pușca, candidatul cu numărul 93
„Eu, de mai mult de jumătate de an, nu mai sunt membru PAS, nu am activități legate de politică. Am acces într-o funcție nouă și, evident, vreau să-mi duc mandatul la bun sfârșit în noua activitate, pe care am început-o acum șapte luni. Sunt vicepreședinte la Consiliul Concurenței. Eu mi-aș menține funcția în activitatea pe care o am”, a declarat Pușca pentru ZdG.
Nicoleta Eriomenco, candidata cu numărul 94
„La moment, nu aș accepta, pentru că scopurile mele s-au schimbat de atunci. Sunt membru PAS, susținătoare PAS, dar nu cred că sunt aptă să ocup așa poziție”, a declarat Eriomenco, care este acum angajată a unei bănci comerciale.
Ana-Maria Grozav, candidata cu numărul 96
„La acest moment, aș fi nevoită să refuz, pentru că prioritate sunt studiile mele, pe care nu le-am finalizat. Nu m-aș fi așteptat că ar exista posibilitatea să devin deputată, fiind pe ultimele poziții din listă”, a declarat Grozav, care în acest moment este studentă.
„Nu m-am gândit la modul serios, dar cred că da, aș accepta să devin deputat”
Alți șase candidați supleanți au declarat că ar accepta să devină deputați. Unii ne-au spus că este o oportunitate unică, alții ne-au spus că nu s-au gândit serios la acest aspect, dar, în final, toți șase ar accepta.
Aurica Bargan, candidata cu numărul 88
„Nu m-am gândit, nici nu m-am uitat pe lista supleantă. Dar, dacă va veni timpul, o să accept, odată ce numele meu este în listă și am acceptat”, a menționat Bargan, care în acest moment este profesoară în raionul Telenești, la fel ca în 2021, când a participat la alegerile parlamentare.
Iurie Rusnac, candidatul cu numărul 90
„Da, desigur. Dacă mi-ar veni rândul numeric, evident că aș accepta”, a declarat Rusnac, care este consilier raional la Rezina și vicepreședinte al PAS Rezina.
Cristian Iftodii, candidatul cu numărul 92
„Da, aș accepta. Lucrez la Guvern. Este o oportunitate unică să încerc să aduc un beneficiu tinerilor în calitate de deputat. Ținând cont că e ultimul an de mandat, cred că mai puține chestii aș reuși să le fac. Nu m-am gândit exact la ce aș face”, a menționat Iftodii, care, conform declarației de avere și interese pentru anul 2023, este angajat în calitate de consilier la Oficiul pentru Coordonarea implementării priorităților Guvernului.
Nicolae Smîntînă, candidatul cu numărul 95
„Dacă o să-mi ajungă rândul, da. Eu sunt jurist și, probabil, m-aș regăsi în Comisia juridică numiri și imunități”, a declarat Smîntînă, specialist în domeniul protecției copiilor în cadrul asociației „The Moldova Project”.
Mihai Șevciuc, candidatul cu numărul 97
„Nu m-am gândit la modul serios, dar cred că da, aș accepta să devin deputat. Fiind tânăr, lumea s-ar aștepta să mă implic în domeniul de tineret. Aș vrea să mă concentrez pe îmbunătățirea vieții tinerilor din regiuni”, a declarat Șevciuc, angajat în echipa șefului de cabinet al Președintei.
Olga Perju, candidata cu numărul 98
„Cred că da, aș accepta. Aș vrea să schimb ceea ce ține de administrația publică locală, legea este învechită și ar trebui actualizată sau pe domeniul de dezvoltare locală”, a menționat Perju, care este secretară a Organizației Teritoriale Orhei.
„E prematur să spun da sau nu”
Un singur candidat supleant nu ne-a oferit răspuns, menționând că este prematur.
Andrei Pavlenco, candidatul cu numărul 89.
„În primul rând, această decizie nu este una simplă. Chiar dacă mi-ar ajunge rândul, voi lua decizia în cadrul familiei. E prematur să spun da sau nu. Acum sunt implicat în reforma «Restart» și activez în cadrul agenției Teritoriale Sud-Est, în calitate de director adjunct și acum nu vă pot spune cu siguranță dacă aș accepta sau aș refuza. E o decize importantă, e o decizie pe care trebuie să mi-o asum. Nu a fost decizia mea de a candida, dar decizia echipei de a mă promova în funcția de candidat la deputat. Le doresc tuturor deputaților să aibă putere să finalizeze cu bine mandatul care le-a fost încredințat”, a menționat Pavlenco.
Radu Marian: „Noi am luat multe mandate, era de așteptat să se avanseze destul de mult în listă, dar nu cred că vom ajunge în situația în care să nu avem candidați-rezervă”
Potrivit articolului 124 din Codul Electoral, în cazul epuizării listei supleante a PAS, următorul deputat în Parlament va veni din lista supleantă a altui partid. Astfel, un mandat PAS ar putea fi obținut de un candidat supleant al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
Art 124, Cod Electoral: „Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art. 123 alin. (1). La fel se va proceda în cazul vacanței ulterioare a mandatelor de deputat dacă concurentul electoral nu are candidați supleanți sau dacă devine vacant mandatul de deputat obținut de un candidat independent.”
Întrebat de ZdG dacă PAS a analizat situația în care ar fi nevoit să ofere mandatul său unui candidat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Radu Marian, vicepreședintele formațiunii, a punctat că „probabilitatea este una extrem de mică și nu prevedem o astfel de situație”.
„E o situație extrem de ipotetică, care are extrem de puține șanse să se întâmple. A rămas aproximativ un an până la parlamentare și nu prevedem să ajungem la o asemenea situație. Noi am luat multe mandate, era de așteptat să se avanseze destul de mult în listă, dar, nu văd cum și nu cred că vom ajunge în situația în care să nu avem candidați-rezervă”, a punctat Marian.
Întrebat cum comentează faptul că unii dintre candidații supleanți au refuzat sau ar refuza să devină deputați, vicepreședintele PAS a menționat că „au fost persoane pe listă care nu au dorit să ajungă în parlament și e în regulă, prioritățile se schimbă cu timpul”.
„E clar că nu neapărat anticipez că lista o să ajungă la 97, de exemplu. În partea de mai jos a listei au fost puși mai degrabă tineri activi, studenți care au potențial, dar care au fiecare prioritățile sale, nu e prima dată când un partid face astfel de lucruri. Fiecare persoană din listă este integră, are potențial și e clar, repet, cu timpul lucrurile se schimbă”, a adăugat Marian.
Valeriu Pașa: „Trebuiau să aibă grijă de toată lista (de candidați, n.r.), nu doar până la locul 40-50”
„Este adevărat că este o practică obișnuită că cei care sunt candidați de la locul 50 sau 60 în jos rareori se gândesc că vor ajunge în Parlament. A fost o greșeală că nu au avut grijă de toată lista, pentru că ar fi avut oportunitatea să adune oameni profesioniști, să aducă oameni care vor să desfășoare activitate parlamentară, pentru că, trebuie să recunoaștem, fracțiunea PAS nu excelează prin foarte mulți reprezentanți care știu a scrie legi, prin foarte mulți deputați care se implică în controlul parlamentar și în alte munci de deputat. Asta denotă capacitatea lor (a Partidului Acțiune și Solidaritate, n.r.) de a face prognoze, de a-și da seama câte voturi pot obține, astfel, trebuiau să aibă grijă de toată lista, nu doar până la locul 40-50”, a explicat expertul.
Valeriu Pașa nu a exclus scenariul în care un mandat de deputat obținut de PAS ar putea fi preluat de un supleant de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
„La ce dinamică a fost în Parlament în acești trei ani, se poate întâmpla și așa ceva, dar sperăm că cei din PAS vor fi capabili să se autoorganizeze. Altfel, ar fi o situație destul de penibilă”, a adăugat Pașa.
