Este oficial! Parlamentul a numit în funcție trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii
Tatiana Ciaglic, Ion Guzun și Alexandru Postica au fost numiți, pe un mandat de șase ani, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectele de hotărâri au fost aprobate în ședința de joi, 30 martie, a Parlamentului.
Pentru candidatura lui Ion Guzun au votat 63 de parlamentari, pentru Alexandru Postica – 62, iar pentru Tatiana Ciaglic – 63.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit despre situația din sistemul judecătoresc.
„(…) Cei care sunt supărăcioși să-și schimbe ocupația. Dacă suntem oameni de stat, deputați, judecători, procurori, alte profesii, important e să lăsăm supărarea și la rece să facem schimbările care trebuie făcute. Trădătorii sunt trădători, mancurții sunt mancurți, ei nu sunt oameni de stat și nici n-au fost niciodată. Oamenii de stat și care țin la acest sistem, evident că sunt oameni de treabă în sistem, dar ei trebuie să prindă la curaj și nimeni în locul vostru n-o să vă facă treaba (…)”, a declarat Igor Grosu.
„CSM este funcțional! Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun sunt cei 3 membri non-judecători la CSM care au fost numiți de Parlament pe un mandat de 6 ani, cu peste 3/5 din voturi. Pentru au votat 63 deputați PAS. Alături de președintele interimar al CSJ, Aliona Miron, cei 4 membri ai CSM se vor convoca în cel mai scurt timp. Vom duce la capăt curățarea justiției, oamenii vor primi dreptate”, a declarat deputatul PAS Radu Marian după ședința Parlamentului.
Ion Guzun ocupă în prezent funcția de director al Secretariatului Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii, președinte al Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele R. Moldova și vicepreședinte al Consiliului Amnesty International Moldova, conform CV-ului său. În perioada iulie 2011 – iunie 2013, el a activat în calitate de membru al Consiliului consultativ pentru prevenirea torturii în acdrul Comisiei juridice, numiri și imunități. În aprilie 2007 – iunie 2009 a activat la Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD Moldova). Din noiembrie 2010 și până în aprilie 2021 a fost consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Ion Guzun a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova. El a făcut studii de masterat la Universitatea din Connecticut, SUA.
Alexandru Postica este consilier pe dezvoltare strategică în cadrul Asociației Promo-LEX și președinte al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova. Potrivit CV-ului său, în perioada 15 aprilie 2005 – 31 ianuarie 2021 a activat în calitate de director al Programului drepturilor omului din cadrul Asociației Promo-LEX. Pe parcursul anilor, Alexandru Postica a oferit servicii juridice și de consultanță pentru mai multe organizații. Alexandru Postica a făcut studii de licență și masterat la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne.
Tatiana Ciaglic este șefa Secției e-instruire în cadrul Centrului de Informații Juridice și expertă în cadrul Oficiului Consiliului Europei la Chișinău. În perioada aprilie 2020 – februarie 2022, ea a fost expertă în cadrul Grupului de experți în domeniul justiției. În anii 2012-2016 a activat în calitate de președintă a Consiliului de mediere din cadrul Ministerului Justiției.
Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși.
În cazul în care deputații din Parlamentul de la Chișinău vor susține candidaturile nominalizate, CSM-ul ar putea deveni funcțional cu doar patru membri (trei non-judecători și Nina Cernat – magistrata care continuă să-și exercite atribuțiile de membru al CSM până la următoarea ședință a Adunării Generale a Judecătorilor, unde ar urma să fie aleși membrii permanenți ai CSM din rândul judecătorilor), a explicat, pentru Ziarul de Gardă, președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, înainte de ședința Parlamentului.
Potrivit ei, eventualul CSM format din cei patru membri „nu ar trebui să ia decizii pe cariera judecătorilor, ci mai degrabă decizii de administrare, adică de deblocare a anumitor procese, de anunțare a concursurilor necesare”.
„(…) Eventual, dacă Parlamentul îi votează astăzi pe cei trei (n.red. candidați non-judecători) propuși de Comisie, vor fi patru membri și el (n.red. CSM) devine funcțional, poate lua decizii din punctul meu de vedere. El nu ar trebui să ia decizii pe cariera judecătorilor, mai degrabă decizii de administrare, adică de deblocare a anumitor procese, de anunțare a concursurilor necesare (…). Potrivit legislației, CSM este deliberativ când 2/3 din membrii aflați în exercițiul funcției sunt prezenți la ședință. În exercițiul funcției vor fi patru, în cazul în care aceștia trei sunt votați de Parlament (…). Ținând cont de faptul că componența este redusă la majoritatea membrilor din partea societății civile și este un singur judecător, evident că legalitatea sa în deciziile de carieră poate fi pusă la îndoială, respectiv acest CSM urmează să pornească deblocarea anumitor procese, să lanseze concursuri, ca între timp Adunarea Generală a Judecătorilor să-și numească reprezentanții săi în CSM și CSM-ul, deja în componență deplină, să poate preia procesele și să le continue (…)”, a declarat Olesea Stamate.
