Drumul lui Pulbere spre funcţia de membru al CSP
Dumitru Pulbere, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, despre care ZdG a scris anterior că locuieşte într-un imobil impunător din Chişinău, construit în perioada în care acesta ocupa funcţii de stat, revine în atenţia opiniei publice, după ce a fost numit de preşedintele Igor Dodon în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, după un concurs ce provoacă mai multe semne de întrebare.
Dumitru Pulbere a devenit cel de-al 12-lea membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) prin decretul preşedintelui Igor Dodon din 6 februarie, curent. Potrivit Legii cu privire la Procuratură, CSP numără trei membri desemnaţi din rândul societăţii civile în bază de concurs: unul ales de Academia de Ştiinţe a Moldovei (ASM), unul – ales de Parlament şi unul ales de şeful statului. Pe pagina Preşedinţiei nu se găseşte decât un anunţ privind prelungirea termenului-limită de depunere a dosarelor şi data desfăşurării interviului, nu şi lista candidaţilor sau rezultatele concursului. Apelată pentru precizări în acest sens, şefa serviciului de presă al Preşedinţiei, Carmena Lupei, nu a răspuns la telefon. Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Ion Ceban, a blocat numărul de telefon al reporterului ZdG.
Februarie, luna în care Dumitru Pulbere ajunge în funcţii noi
Întâmplător sau nu, revenirea lui Dumitru Pulbere în serviciul public a coincis cu apropierea aniversării de 66 de ani, pe care acesta îi împlineşte astăzi, joi, 22 februarie 2018. Dumitru Pulbere a activat, practic toată viaţa, în instituţii de stat, cariera sa fiind strâns legată de guvernarea PCRM şi de relaţia de prietenie pe care a avut-o cu liderul PCRM, Vladimir Voronin. În anii 1979-1998, a exercitat funcţiile de ajutor de procuror, viceprocuror şi procuror în procuraturile raionale Străşeni, Comrat şi Călăraşi. În 1998-2001, Pulbere a fost deputat în Parlamentul R. Moldova. Pe 19 februarie 2001, cu doar trei zile înainte de ziua sa de naştere, a fost desemnat judecător la Curtea Constituţională (CC), ca peste şase ani să fie propus pentru un nou mandat. Pe 1 martie 2007, a fost votat preşedinte al CC, funcţie pe care a exercitat-o până în septembrie 2011, când a fost demis, fiind acuzat că ar fi făcut declaraţii politice din postura de şef al CC. Dumitru Pulbere a plecat de la CC în februarie 2013, după ce i-a expirat cel de-al doilea mandat de judecător constituţional. În 2006, a fost decorat cu medalia „Meritul Civic”, iar în 2009 – cu „Ordinul Republicii”, ambele distincţii fiind acordate de Vladimir Voronin, care deţinea funcţia de preşedinte al R. Moldova.
Dumitru Pulbere a revenit în atenţia publică la scurt timp după ce Igor Dodon, fost exponent al PCRM, a devenit preşedinte al R. Moldova. În vara anului 2017, Dodon, a creat Consiliul Societăţii Civile pe lângă instituţia prezidenţială, în care era inclus şi Dumitru Pulbere. La scurt timp, el este ales preşedinte al Comisiei pentru reformă constituţională şi drepturile omului din cadrul acestui Consiliu. La 31 ianuarie, curent, Pulbere s-a învrednicit şi de o altă funcţie la Preşedinţie, cea de membru al Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate.
Casa de lux, ridicată pe când era judecător la CC
În martie 2013, la scurt timp după ce Dumitru Pulbere părăsea, după aproape 25 de ani, serviciul public, ZdG a făcut o radiografie a averii fostului magistrat. Precizam atunci că acesta locuia, împreună cu soţia sa, Alexandra, într-o casă impunătoare, care valorează pe piaţa imobiliară aproximativ 1 milion USD. „Temelia” ei a fost pusă cu 400 mii de lei, acordaţi de Guvernul Tarlev în 2002, din fondul de rezervă al Executivului, pentru ca Dumitru Pulbere să-şi procure o locuinţă. Pe lângă terenurile cumpărate de la primărie, ex-judecătorul constituţional şi-a extins „conacul” pe un lot ce nu-i aparţine, acesta nefiind înregistrat la Cadastru.
Potrivit informaţiilor cadastrale, Pulbere a intrat în posesia terenului pe care şi-a construit casa în vara anului 2002, la un an şi jumătate după ce a devenit judecător la CC. Terenul, cu suprafaţa de 550 m.p., a fost cumpărat de Pulbere de la primărie. În acea perioadă a şi început construcţia casei, finalizată oficial în 2008, fapt confirmat de procesul-verbal de recepţie finală, semnat la 28 noiembrie, acelaşi an. Imobilul este înregistrat pe numele soţilor Pulbere, Dumitru şi Alexandra, şi are suprafaţa oficială de 204,9 m.p.. În 2003, familia Pulbere a mai obţinut de la Primărie un teren, lângă cel cumpărat anterior, cu o suprafaţă de 317 m.p.. Familia Pulbere a cumpărat terenul la preţ normativ, achitându-l în rate, în anii 2003-2008. Totuşi, proprietatea familei Pulbere se întinde şi pe un teren care nici măcar nu este înregistrat la Cadastru, fiind însă un bun public.
În 2013, autorităţile menţionau că vor verifica circumstanţele prin care familia Pulbere a ocupat acel teren. Totuşi, până astăzi, lucrurile nu au evoluat, terenul nefiind trecut în Registrul bunurilor imobile. Vasile Coşuleţ, reprezentantul Primăriei Chişinău, cel care s-a ocupat de caz în 2013, nu mai activează în cadrul autorităţilor publice locale. Acesta susţine, însă, că nu-şi aminteşte ca Inspecţia de Stat în Construcţii (ISC), entitatea care urma să examineze legalitatea extinderii proprietăţii lui Pulbere pe un teren care nu-i aparţine, să fi intervenit. Solicitaţi de ZdG, din anticamera ISC, Aliona Lisnic ne-a spus că nu ne poate furniza o informaţie despre controalele efectuate de instituţie în 2013, pentru că „actele se păstrează 3 ani”, dar că, pentru a primi un răspuns, e nevoie să ne adresăm cu un demers oficial.
A cerut recalcularea pensiei, care, în 2013, era de 8500 lei pe lună
După ce a plecat de la CC, Dumitru Pulbere a încercat să-şi rezolve problemele cu terenul îngrădit ilegal, dar şi să obţină o majorare de pensie. În octombrie 2013, acesta a acţionat în judecată Casa Teritorială de Asigurări Sociale (CTAS), cerând să-i fie recalculată pensia. Pulbere a făcut referire la faptul că prin modificările din 7 martie 2013 la Legea cu privire la sistemul de salarizare în sfera bugetară, „salariile tarifare stabilite pentru persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, inclusiv pentru judecători, se majorează cu 35%”. Pulbere susţinea că, în septembrie 2013, a depus la CTAS o cerere în care a invocat că primeşte pensie de judecător, iar conform Legii cu privire la statutul judecătorului, orice indexare a salariului de judecător implică incontestabil şi majorarea pensiei de judecător. Prin cererea sa, Pulbere a solicitat să-i fie recalculată pensia începând cu 1 ianuarie 2013. CTAS, însă, i-a refuzat solicitarea „din motiv că nu există norme legale care să reglementeze condiţiile de stabilire a pensiei judecătorilor”. Pe când se examina cazul, Pulbere a renunţat la acţiunea prin care revendica recalcularea pensiei, cerând doar achitarea cheltuielilor de judecată de către CTAS, în valoare de 2,5 mii de lei. Judecătoarea Daria Suşchevici, în noiembrie 2013, a acceptat „parţial” acţiunea lui Pulbere. Ea a scos cererea de pe rol şi a obligat CTAS să-i recompenseze ex-judecătorului cheltuielile pentru serviciile juridice suportate de acesta.
Potrivit informaţiilor din ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate, depusă în 2013, după plecarea din sistemul public, fostul magistrat ridica lunar o pensie de judecător de aproximativ 8500 de lei. După ce a plecat din funcţia de judecător, Pulbere a primit şi o indemnizaţie unică în valoare de 106,4 mii de lei.
Dumitru Pulbere a refuzat să discute la telefon cu ZdG despre circumstanţele concursului prin care a ajuns membru al CSP, despre litigiul cu terenul public pe care şi-a ridicat o parte din proprietate, dar şi despre solicitarea de recalculare a pensiei. Acesta ne-a anunţat, însă, că nu se poate întâlni cu noi miercuri şi joi, ci „vineri, sâmbătă şi duminică”. ZdG va încerca să stabilească o întâlnire cu noul membru al CSP şi va reveni cu poziţia acestuia în ediţia următoare.
