Drumul lui Platon spre libertate și al statului spre plata unor despăgubiri de miliarde
Revizuirea dosarului penal în care Veaceslav Platon a fost condamnat, definitiv și irevocabil, la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare și o eventuală achitare ulterioară a acestuia s-ar putea solda cu plata unor despăgubiri de peste un miliard de lei din bugetul de stat.
Banii au intrat anterior în conturile statului, după ce executorii judecătorești au pus în aplicare sentința prin care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare și au vândut mai multe bunuri atribuite condamnatului, în valoare de peste un miliard de lei, inclusiv pachete de acțiuni la două dintre cele mai mari bănci din R. Moldova: „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”.
În așteptarea revizuirii primului dosar în care a fost condamnat la 18 ani de închisoare, așa cum a declarat procurorul general, Alexandr Stoianoglo, drumul lui Veaceslav Platon spre libertate a fost pavat în ultimele șase luni și de alte hotărâri judecătorești.
Astfel, s-a ajuns la faptul că, în mai 2020, toate celelalte dosare penale expediate anterior de procurori în instanță, unul dintre care a trecut inclusiv pe la Curtea Supremă de Justiție, să fie acum în prima instanță, pe punctul de a fi comasate, și fără măsuri preventive aplicate pe numele inculpatului Platon.
În septembrie 2019, avocații lui Platon au cerut revizuirea sentinței
Declarația procurorului general privind dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu executare a reprezentat punctul culminant al unui proces care a demarat încă în septembrie 2019. Atunci, avocații lui Veaceslav Platon au depus la Procuratura mun. Chișinău o cerere în care au cerut revizuirea sentinței prin care acesta a fost condamnat, în aprilie 2017, la 18 ani de închisoare. La 20 noiembrie 2019, procurorul Artur Lupașco, prin ordonanță, a refuzat deschiderea procedurii de revizuire. Astfel, avocații au atacat ordonanța în instanța de judecată.
„Acum deja s-au întreprins acțiunile pe care noi le-am solicitat… Probabil și alte acțiuni suplimentare, asta deja procurorul decide. După declarațiile procurorului general, considerăm că s-au constatat toate cele indicate de noi. Adică, practic, când s-a depus respectivul document (cererea de revizuire, n.r.) nu s-a întreprins nicio acțiune și se continua ascunderea informației – cine anume sunt beneficiarii reali (ai furtului miliardului, n.r.). Acum s-au întreprins acțiunile și s-a constatat falsificarea dosarului. Din 2016, noi tot susținem că dosarul a fost falsificat, aduceam probe, dar nimeni nu credea, nu atrăgea atenție”, afirmă Ion Crețu, unul dintre apărătorii lui Platon.
„Acum Procuratura urmează să înainteze în instanța de judecată solicitarea de a revizui cauza. Dacă judecătorul acceptă, atunci se revizuiește cauza. După cum a declarat și procurorul general, considerăm că sunt probe suficiente pentru revizuirea cauzei”, consideră avocatul.
Platon ar putea fi cercetat în stare de libertate
Ion Creţu susține că, în condițiile revizuirii cauzei, există toate șansele ca Platon să fie cercetat în stare de libertate. Această decizie însă aparține judecătorilor. „Noi credem că va fi eliberat. Procurorul a declarat că nu Platon a sustras acești bani și că a fost falsificată totalmente cauza penală, ceea ce noi declarăm de ani de zile”, afirmă avocatul.
În cazul în care Veaceslav Platon va ieși din penitenciar și va fi cercetat în libertate, apărătorul susține că acesta nu va părăsi R. Moldova, dar „va rămâne să-și demonstreze nevinovăția”. „Nu va pleca nicăieri. Noi am discutat de mai multe ori și el a spus că nu are de gând să se ascundă, va rămâne în țară”, a punctat avocatul.
Totuși, decizia finală de a demara sau nu revizuirea cauzei aparține instanței de judecată, iar o cerere a Procuraturii în acest sens abia urmează a fi depusă. „Au fost făcute declarațiile domnului procuror general în diferite aspecte, inclusiv a atenționat că va fi revizuit procesul în sensul de a-i asigura (lui Platon, n.r.) respectarea drepturilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Se va solicita de la instanță să fie judecat într-un proces deschis și, așa cum prevede Codul de Procedură Penală, cu asigurarea tuturor garanțiilor procesuale. Dacă instanța va decide să fie un proces public, se va reexamina totul într-un proces public”, ne-a declarat Ion Caracuian, procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), instituție care gestionează procedura de revizuire.
Astfel, dacă cererea de revizuire va fi acceptată de către instanță, dosarul ar putea să fie reluat de la zero, să revină în prima instanță și să fie judecat deja în baza noilor probe, acumulate de procurori în urma revizuirii dosarului.
Cum a ajuns Platon în fața justiției din R. Moldova
Până să fie revizuită sentința aplicată lui Veaceslav Platon, controversatul om de afaceri a parcurs un drum lung, presărat cu mai multe dosare și hotărâri judecătorești. Întâmplător sau nu, deciziile favorabile lui Platon în dosarele în care acesta a fost vizat au început să curgă la câteva luni după ce Vladimir Plahotniuc, cel pe care Platon l-a acuzat de fabricarea dosarelor pe numele său, a plecat de la guvernare, dar și din R. Moldova, fiind acum anunțat în căutare internațională.
Veaceslav Platon, poreclit „raiderul nr. 1 în spațiul CSI”, a ajuns în fața justiției din R. Moldova în august 2016. Inițial, pe 25 iulie 2016, Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie în acea perioadă, declara că procurorii au efectuat percheziții la 5 agenți economici şi la administratorii acestora, la trei instituţii financiare, Victoriabank, Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank, precum şi la Compania de Asigurări Asito, căutând documente care să demonstreze că Platon a beneficiat de bani din fraudarea Băncii de Economii a Moldovei (BEM).
„În privința lui a fost eliberat mandat de arest pentru 30 de zile, fiind dat în căutare”, anunţa, la 25 iulie 2016, dimineața, Viorel Morari. Platon era acuzat oficial că ar fi beneficiat de credite neperformante în valoare de 800 de milioane de lei de la BEM.
În aceeași zi, Platon a fost reținut de către subdiviziunea cu destinație specială „Alfa” a SBU (n.r. Serviciul Ucrainean de Securitate). Peste o lună, la 29 august 2016, Platon a fost extrădat din Ucraina în R. Moldova cu o cursă charter.
Platon și primele acuzații: „Plahotniuc vrea să pună pe umerii mei furtul miliardului”
În R. Moldova, controversatul om de afaceri a fost plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13, la data de 1 septembrie 2016. După ce a ieșit din sala de ședințe, Platon a declarat că Vladimir Plahotniuc și-ar dori să pună pe umerii săi jaful bancar. „Plahotniuc vrea să pună pe umerii mei furtul miliardului”, a spus Platon. Ulterior, acesta a declarat că „totul este aranjat, iar probele în dosar sunt false”.
Dosarul lui Platon a fost trimis în judecată în timp record, peste două luni și jumătate, la mijlocul lunii noiembrie 2016, iar Procuratura Anticorupție anunța că Platon este cercetat penal pentru escrocherie şi spălare de bani.
Procesul lui Platon s-a desfășurat cu ușile închise, iar la 20 aprilie 2017, după 31 de ședințe de judecată, un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, la solicitarea procurorului Andrei Băeşu, l-au condamnat pe controversatul om de afaceri la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis.
Instanţa a pus sechestru pe bunurile şi active care ar fi fost deținute de Platon, prin intermediari, în valoare de 869 de milioane de lei, care urmau a fi înstrăinate, dacă sentința era menținută şi de Curtea de Apel (CA) Chişinău.
Totodată, Platon a primit şi interdicția de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de cinci ani, acesta fiind învinuit că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituția financiară, i-ar fi fost complice.
7 mai 2020. CSJ respinge ca inadmisibil recursul în anulare depus de Platon
După pronunțarea sentinței, Platon a reuşit să spună că „nu e o condamnare doar a mea. E o sentință pentru toată Moldova”. În timp ce era scos din sala de judecată, acesta a declarat că sentința nu este altceva decât „circ marca Plahotniuc”. Potrivit avocaților, Platon ar fi fost lipsit de ultimul cuvânt.
Întreg procesul în care a fost judecat s-a desfășurat cu ușile închise, iar la mai multe ședințe Platon nu a participat, după ce judecătorii au decis să-l excludă din proces. Avocații lui Platon au reclamat în mod repetat faptul că judecătorii şi procurorul din acest dosar ar fi acționat unilateral, încălcând drepturile clientului lor. „Vom contesta decizia la CA, dar, cu siguranță, vom pierde şi acolo”, puncta atunci Eduard Rudenco, unul dintre avocații lui Platon.
Decizia CA Chișinău a fost pronunțată în același an, pe 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, de un complet de judecători din care au făcut parte Liubovi Brânză, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă, sentința primei instanțe fiind menținută fără modificări.
A urmat CSJ. La 14 noiembrie 2018, judecătorii Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcanu au declarat inadmisibile recursurile depuse de toate părțile pe dosar.
La 7 mai 2020, Plenul Colegiului Penal al CSJ a respins ca inadmisibil și recursul în anulare depus de avocații lui Platon, astfel că, la nivel național, au fost epuizate toate căile de atac în primul dosar, în care Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare. CSJ își va motiva decizia la 5 iunie 2020. Între timp, în acest dosar, procurorii urmează să se adreseze în judecată pentru a solicita revizuirea sentinței.
Al doilea dosar ajunge la CSJ, iar Platon primește încă 12 ani de închisoare
Nu este însă singurul dosar în care figurează numele lui Veaceslav Platon. În decembrie 2017, Judecătoria Chișinău emitea o nouă sentință de condamnare pe numele lui Platon – 12 ani de închisoare și amendă în mărime de 300 de mii de lei, precum şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii sau de a exercita anumită activitate economică pe un termen de 3 ani.
Sentința a fost emisă după ce două dosare penale pe numele lui Platon au fost comasate. Într-un dosar, Platon era găsit vinovat de „tentativă de escrocherie”, după ce ar fi încercat, prin intermediari, să ridice mai multe sume de bani din capitalul social al unor companii pe care le deținea prin intermediari.
Totodată, în alt dosar, Platon era găsit vinovat de faptul că le-ar fi promis la doi angajați ai Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera”, care asigurau paza şi escortarea acestuia în instanțele de judecată, „apartamente în mun. Chişinău, automobil la alegerea personală sau mijloace financiare în sumă de 5 mii de euro cu scopul ca aceștia să-şi îndeplinească necorespunzător atribuțiile de serviciu, inclusiv să-i faciliteze accesul la un telefon mobil”.
CA Chișinău a menținut condamnarea pe numele lui Platon și a decis să cumuleze pedepsele din ambele cauze penale examinate, cel în care Platon era condamnat la 18 ani de închisoare și acesta, în care a fost condamnat la 12 ani de pușcărie, Platon fiind condamnat, prin cumularea pedepselor, la 25 de ani de privațiune de libertate.
Dosarele lui Platon după plecarea lui Plahotniuc. În ianuarie 2020, CA Chișinău a dispus revocarea măsurii preventive pe numele lui Platon în al doilea dosar
În decembrie 2019, lucrurile încep să se schimbe radical. Un complet de judecători de la CSJ a casat total decizia Colegiului penal al CA Chişinău și a dispus rejudecarea cauzei tot de către CA Chișinău, în alt complet de judecată. Magistrații Iurie Diaconu, Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari și Maria Ghervas au depistat mai multe încălcări în examinarea cauzei penale, constatând că lui Platon i-a fost încălcat „dreptul la un proces echitabil”.
La scurt timp, la 30 ianuarie 2020, magistrații CA Chișinău Ion Pleșca, Elena Cojocari și Silvia Gârbu, după ce au avut dosarul în procedură timp de 14 zile (!), au dispus remiterea cauzei penale spre rejudecare în prima instanță.
Judecătorii de la CA Chișinău au decis să caseze total, inclusiv din oficiu, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 12 decembrie 2017 și au dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță, într-un alt complet de judecători.
„Instanța de fond a stabilit eronat starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, instanța de fond ajungând eronat la concluzia condamnării lui Platon Veaceslav, Bahcivanji Andrei și Capanji Maxim”, au menționat judecătorii CA Chișinău.
Completul a mai dispus ca măsura preventivă – arestul, aplicat față de Veaceslav Platon în această cauză penală, să fie revocată.
Al treilea dosar pe numele lui Platon, din august 2019, în prima instanță
Astfel, examinarea dosarului penal pe numele lui Veaceslav Platon, în care acesta anterior a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru „tentativă de escrocherie” și „corupere activă” urmează să fie reluată practic de la început, la Judecătoria Chișinău, fără ca pe numele acestuia să fie aplicate măsuri preventive.
În prima instanță, pe numele lui Platon sunt examinate alte două cauze penale. Într-un dosar trimis în judecată în august 2019 Platon este cercetat pentru trei capete de acuzare, fiind învinuit că la începutul anului 2013, după ce ar fi intrat în posesia copiei actelor de identitate ale magistratei Svetlana Novac, care activa în perioada respectivă la CSJ, a deschis pe numele ei un cont de depozit de 300 de mii de euro la o bancă din străinătate, iar ulterior acesta „a dispus punerea în circulație a cardului vizat, în lipsa și fără cunoștință de cauză a judecătoarei, efectuând extragerea continuă, prin intermediul a 99 de operațiuni bancare, a sumei de 297 000 USD”.
Procuratura Anticorupție susținea că Veaceslav Platon ar fi realizat acțiunile „urmărind scopul denigrării imaginii publice a magistratei”.
Citiți și: Adevăr sau provocare? 297 mii USD pe contul unei judecătoare
Toate cele trei dosare din prima instanță ar putea fi conexate
Un alt dosar aflat pe rolul primei instanțe are la bază declarațiile date de Ilan Șor. Prima ședință pe marginea acestui dosar a avut loc în mai 2019, iar Platon este învinuit, la fel ca în primul dosar, de escrocherie și spălare de bani.
Dosarul a fost deschis în urma depozițiilor depuse de către Ilan Șor, care a declarat că ar fi acordat credite „la rugămintea lui Platon, care l-a dus în eroare”. Conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, nu mai puțin de 14 dintre cele 23 de ședințe programate pe dosar au fost amânate din diverse motive.
Astfel, în prima instanță, la Judecătoria Chișinău, în procedură de examinare se află nu mai puțin de trei cauze penale pe numele lui Veaceslav Platon. În următoarea perioadă, instanța de judecată ar putea decide conexarea tuturor celor trei dosare penale aflate pe rolul Judecătoriei Chișinău.
Informația a fost confirmată de către Eduard Rudenco, unul dintre apărătorii lui Veaceslav Platon. Pe rolul instanței de judecată există deja o solicitare de a conexa două dintre dosarele aflate la Judecătoria Chișinău.
Deciziile în favoarea lui Platon nu s-au terminat însă. În ianuarie 2020, Judecătoria Chișinău a acceptat reducerea termenului pedepsei cu 565 de zile în baza condițiilor de detenție precare din Penitenciarul nr. 13.
Bugetul de stat ar putea suferi pierderi de peste un miliard de lei
Dacă sentința prin care Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare va fi revizuită, iar ulterior anulată sau modificată, bugetul de stat ar putea suferi prejudicii de peste un miliard de lei.
Conform Codului de Executare, „în cazul în care hotărârea executată se anulează şi, după rejudecarea cauzei, se adoptă o hotărâre prin care acţiunea se respinge parțial sau integral ori o încheiere de încetare a procesului sau de scoatere a cererii de pe rol, instanţa de judecată dispune din oficiu restituirea către pârât (debitor), din contul reclamantului (creditorului), a tot ceea ce s-a încasat în temeiul hotărârii anulate, precum şi a cheltuielilor de executare. Dacă restituirea în natură a bunurilor este imposibilă, instanţa de judecată prevede restituirea contravalorii lor, stabilită la data întoarcerii executării”.
În cazul lui Veaceslav Platon, pe lângă condamnarea la închisoare, s-a dispus „încasarea din contul lui Platon Veaceslav în folosul părții civile BC „Banca de Economii” SA, (…) mijloace financiare în valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune în sumă de 869,22 milioane de lei”, fiind aplicat sechestru pe un șir de bunuri și cote-părți din mai multe firme care ar fi fost controlate de Platon prin persoane interpuse.
În dosarul Platon valorificarea bunurilor sechestrate a avut deja loc datorită vânzării pachetelor de acțiuni pe care Platon le-ar fi deținut, prin interpuși, la două dintre cele mai mari bănci din R. Moldova: „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”.
Astfel, pe 2 octombrie 2018, Agenția Proprietății Publice, în numele Guvernului, a vândut 41,09% din capitalul social al „Moldova Agroindbank” pentru suma de 451,53 milioane lei, iar pe 18 martie 2019 a vândut 63,89% din capitalul social al „Moldindconbank” în schimbul sumei de 764,04 milioane lei.
Adunați, banii obținuți în urma vânzării acțiunilor de la cele două bănci se ridică la 1,21 miliarde de lei. Din această sumă 869 de milioane au fost transferate către BEM, iar restul sunt păstrați pe un cont special de depozit.
Pe rolul instanțelor de judecată există și acum mai multe litigii privind executarea sentinței pe numele lui Platon. Persoane implicate în procesul de executare a sentinței emise pe numele lui Veaceslav Platon ne-au comunicat că, pe lângă banii deja încasați de la acesta, dacă sentința de condamnare pe numele său va fi anulată sau modificată, Platon ar putea cere și venitul ratat pentru această perioadă, dar și mai multe despăgubiri morale, iar suma totală ar putea ajunge chiar și la 10 miliarde de lei.
Avocat: „Băncile au fost vândute cu bănuți, costul real trebuia să fie mult mai mare”
Deși susține că „e prea devreme de discutat despre prejudicii”, Ion Crețu, unul dintre avocații lui Platon, admite că acesta va încerca să recupereze bunurile sechestrate și ulterior vândute de către stat.
„De ce trebuie de pus sechestre pe bunurile unei persoane care este nevinovată? De ce să nu fie puse sechestre pe bunurile unei persoane care nemijlocit a săvârșit infracțiunea? De ce această persoană s-a folosit de banii sustrași, iar sechestru se pune și se încasează banii de la o altă persoană? Iată de exemplu, dvs. să fiți acuzat pe nedrept, să vă aplice sechestru pe apartament și să vă ia apartamentul, dvs. ce ați spune?”, întreabă Crețu.
Acesta susține că bunurile atribuite lui Platon și vândute ulterior au fost subevaluate. „Băncile au fost vândute cu bănuți, costul real trebuia să fie mult mai mare. E prea devreme de discutat despre prejudicii. Pe Veaceslav Platon acum îl interesează să-și demonstreze nevinovăția. Urmează să vedem cu prejudiciile. Noi în toți anii aceștia ne-am axat pe demonstrarea faptului că el este nevinovat și că persoanele care au sustras bani – acelea urmează a fi trase la răspundere, dar nu el”, precizează Crețu.
Alte decizii din dosarele Platon
În decembrie 2019, procurorul general al Ucrainei a expediat o scrisoare către procurorul general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, prin care îi solicita, oficial, extrădarea fostului deputat Veaceslav Platon, în Ucraina.
Decizia procurorului general de la Kiev venea după ce, pe 21 noiembrie, Judecătoria Pechersk din Kiev a anulat decizia Procuraturii Generale a Ucrainei de extrădare a lui Veaceslav Platon, semnată în august 2016. Anterior, o solicitare similară a venit și din partea Federației Ruse, acolo unde Platon este vizat în alte cauze penale. În ianuarie 2020, Procuratura Generală a refuzat însă extrădarea lui Platon.
„Având în vedere că inculpatul Platon deține cetățenia R. Moldova și își ispășește pedeapsa penală pe cauza pe care a fost condamnat, și în același timp, este vizat în alte dosare pe care urmărirea penală este în desfășurare, iar în lipsa lui ar putea fi încălcat termenul rezonabil al cercetărilor și, în consecință, s-ar leza drepturile și interesele părților vătămate, Procuratura Generală nu poate satisface demersurile colegilor din Ucraina și Federația Rusă, ambele fiind respinse”, a fost răspunsul Procuraturii Generale.
Cine sunt și ce fac acum judecătorii și procurorul din dosarul lui Platon despre care procurorul general a spus că a fost falsificat
Victor Boico, Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, judecătorii care au emis sentința de condamnare a lui Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare în prima instanță, continuă să facă justiție și acum. Boico a fost promovat, la un an de la condamnarea lui Platon, de la Judecătoria Chișinău direct la CSJ. Elena Cojocari activează la CA Chișinău, fiind promovată în această funcție în decembrie 2019. Vitalie Budeci, este, în continuare, la Judecătoria Chișinău.
Andrei Băeșu, procurorul care a reprezentat în prima instanță învinuirea în dosarul Platon a plecat din funcție în ianuarie 2020. Procurorul general a anunțat anterior că numele acestuia figurează într-un dosar penal pentru încălcări admise în procesul de gestionare a cauzei penale privind fraudarea sistemului bancar. După ce a plecat din sistemul procuraturii, Băeșu și-a depus candidatura la funcția de judecător.
La CA Chișinău, decizia a fost luată de judecătorii Liubovi Brânză, Oxana Robu și Igor Mânăscurtă. Ultimii doi sunt, în continuare, judecători la CA Chișinău. Liubovi Brânză a fost reținută, în decembrie 2018, împreună cu alte patru colege într-un dosar pentru corupere. Dosarul se află în instanța de judecată, nefiind emisă o sentință.
Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Anatolie Țurcanu, judecătorii de la CSJ care au declarat inadmisibile recursurile depuse de avocații lui Platon sunt, și ei, în continuare, la CSJ. Timofti este, din noiembrie 2019, președinte interimar al CSJ.
