Dosarul „Gemeni”: Istoria unui litigiu în care statul ar putea pierde 2,1 milioane de euro
- La 10 luni de la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în dosarul „Gemeni”, prin care statul a fost obligat să achite despăgubiri de 1,5 milioane de euro și să returneze reclamanților o parte din clădirea casei de comerț din centrul capitalei sau alte 2,1 milioane de euro din bugetul de stat, autoritățile au executat-o doar parțial, astfel încât din bugetul de stat ar urma să se plătească, suplimentar, alte câteva zeci de mii de euro.
- Deși la 4 mai din bugetul de stat s-au achitat reclamanților despăgubiri de 1,5 milioane de euro, hotărârea nu a fost executată în partea ce ține de retrocedarea clădirilor casei de comerț „Gemeni”. Statul are de ales – fie reușește să obțină la Curtea Supremă de Justiție anularea unor hotărâri judecătorești și astfel întoarce clădirile vechilor proprietari, fie achită 2,1 milioane de euro din bugetul de stat.
- Aici apar interese și acuzații. Procesul în care agentul guvernamental a cerut revizuirea dosarului bate pasul pe loc, fiind amânată de mai multe ori examinarea acestuia, inclusiv în urma unor cereri de recuzare ale magistraților care urmează să ia decizia. Interesele sunt alimentate și prin faptul că, în 2019, clădirea casei de comerț „Gemeni” a fost preluată de proprietarii companiei Rogob și pusă în gaj la Moldova-Agroindbank pentru 9,5 milioane de euro, aceștia considerându-se proprietari de bună credință.
Istoria unui litigiu, soluția căruia se tot amână
18 februarie 2020. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pronunța hotărârea Ojog ș.a. c. Moldovei. Decizia venea la nouă ani după ce, în 2011, Curtea constata că o cerere de revizuire a fost admisă la 20 iulie 2005 de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) cu încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate, constatând că acea încheiere din 2005 a fost începutul procesului de expropriere ilegală a unor foști acționari ai casei de comerț „Gemeni” din capitală.
Pretențiile de „satisfacție echitabilă” au fost anunțate într-o hotărâre separată. Astfel, la începutul acestui an, Guvernul R. Moldova a fost obligat de CtEDO să plătească revizuenților semnatari și lui Igor Ojog, în termen de trei luni, 1,5 milioane de euro, dar și să restituie, fără vreo grevare, imobilele care aparțineau revizuenților în complexul „Gemeni” sau plata altor 2,12 milioane de euro în schimbul acestor imobile, în cazul în care va eșua să le restituie. Hotărârea CtEDO trebuia executată până pe 18 mai 2020.
În martie, agentul guvernamental a cerut CSJ-ului revizuirea dosarului „Gemeni”
În martie, curent, Guvernul R. Moldova a depus o cerere de revizuire în cazul „Gemeni” la CSJ. În cererea inițială, semnată de agentul guvernamental Oleg Rotari, se cerea lichidarea societății pe acțiuni și exproprierea actualilor proprietari majoritari ai SA „Gemeni”. Rotari cerea casarea încheierii CSJ din 2005, dar și a deciziilor judecătorești ulterioare, care urmau să aducă părțile din litigiu la situația din 20 iulie 2005.
La 6 aprilie 2020, agentul guvernamental a depus o cerere cu privire la accelerarea procedurii de examinare a cauzei din considerentul că Guvernul R. Moldova trebuie să execute hotărârea Înaltei Curți până la data de 18 mai 2020.
La începutul lunii mai, pentru că o ședință pe dosar era programată pentru următoarele zile, CSJ a respins solicitarea agentului guvernamental.
Ulterior, agentul guvernamental a depus la CSJ „o cerere de actualizare a cerințelor”, în care nu mai precizează că ar dori accelerarea procedurii sau casarea încheierii din 2005, cea care ulterior a stat la baza revizuirii cauzei și exproprierii reclamanților.
În paralel, la 11 mai 2020, agentul guvernamental se adresa la CtEDO, solicitând Curții să-și revizuiască propria hotărâre, invocând faptul că ar fi calculat incorect prejudiciul acordat reclamanților.
Agentul guvernamental a cerut CtEDO revizuirea hotărârii, după ce statul plătise deja 1,5 milioane de euro
Agentul guvernamental a cerut CtEDO să-și revizuiască hotărârea, deși cu câteva zile înainte, la 4 mai 2020, statul plătise reclamanților echivalentul în lei a celor 1,5 milioane de euro, conform deciziei Curții din luna februarie. Deși statul urma să execute hotărârea CtEDO până pe 18 mai, de atunci lucrurile în acest dosar au trenat.
La 13 mai 2020, la două zile după ce se adresase la CtEDO, Rotari a cerut judecătorilor de la CSJ amânarea examinării cererii de revizuire „până la 15 mai 2020, pentru verificarea unor circumstanțe de fapt suplimentare”.
La 19 mai, agentul guvernamental a solicitat încă o dată amânarea examinării cererii de revizuire pe un termen „nedeterminat”, anunțând judecătorii de la CSJ despre faptul că s-a adresat la CtEDO pentru clarificări. Tot el cererea judecătorilor de la CSJ ca „cererea sa de actualizare a cerințelor” să nu fie „tratată ca o cerere de modificare a solicitărilor la cererea inițială de revizuire”.
A doua zi, CSJ decidea să amâne examinarea cererii de revizuire.
La început de septembrie 2020, CtEDO a informat autoritățile de la Chișinău și părțile din dosar că a examinat cererea de revizuire a hotărârii și, cu excepția câtorva rectificări, a respins-o. Și de această dată însă, examinarea cererii de revizuire a dosarului „Gemeni” nu a fost urnită însă din loc.
Completul care urmează să ia decizia: Doi judecători recuzați, dar menținuți în proces
Cererea de revizuire a dosarului „Gemeni” urmează să fie examinată de un complet de judecători format din Mariana Pitic, Nicolae Craiu, Ala Cobăneanu, Tamara Chișca-Doneva și Dumitru Mardari.
Inițial, SA Gemeni a solicitat recuzarea judecătoarei Ala Cobăneanu din proces, pe motiv că ea a făcut parte din completul care a pronunțat încheierea din 20 iulie 2005 a CSJ care a servit drept temei de constatare a încălcării drepturilor reclamanților de către CtEDO, încheiere care este și obiect al revizuirii. CSJ însă a respins cererea de recuzarea.
La fel a făcut pe 18 noiembrie cu o altă cerere prin care avocatul reclamanților din dosar, Mihai Lupu, cerea excluderea din proces a judecătoarei Mariana Pitic, cea care i-a fost grefieră în perioada când acesta activa ca judecător, dar și „mentor” al ei în cadrul stagiului pentru funcția de judecător în perioada anilor 2001-2002.
După 18 noiembrie, când a fost respinsă cererea de recuzare a judecătoarei Pitic, până miercuri, 26 noiembrie, în acest dosar nu erau programate ședințe, conform informațiilor de pe pagina electronică a CSJ.
Miercuri, 25 noiembrie, solicitați de ZdG, reprezentanții CSJ ne-au informat că pe dosar nu au fost programate ședințe pentru că, în ultimele zile, în cadrul Colegiului Civil au fost confirmate cazuri de infectare cu COVID-19, mai multe persoane intrând în autoizolare.
UPDATE: După apariția articolului în ediția tipărită a ZdG, în aceeași zi, pe portalul CSJ a apărut data următoarei ședințe: 10 decembrie 2020.
Avocat: „S-au acumulat, din vina judecătorilor care nu au judecat cauza până pe 18 mai, vreo 40 de mii de euro”
„După ce Curtea a respins solicitarea de suspendare a executării și imediat ce am primit răspunsul, pe 14 septembrie, m-am adresat la Curte cu solicitarea de a urgenta examinarea cererii de revizuire. Curtea așa de tare s-a grăbit că a programat următoarea ședință tocmai pe 28 octombrie, peste o lună și jumătate. Iar pe 28 dimineața, ea a dispărut din agendă. Pe urmă a apărut pe 1 noiembrie o informație că se numește ședința pe data de 8 noiembrie. Am depus atunci noi cerere de recuzare. Acum nu-i deloc programată vreo ședință”, afirmă Mihai Lupu, avocații reclamanților din dosarul „Gemeni”.
„Din păcate, că și eu și dvs. suntem contribuabili, de pe data de 18 mai, zilnic, se plătesc penalități. Se plătesc vreo 300 de euro pe zi. E dureros. Acum s-au acumulat, din vina judecătorilor care nu au judecat cauza până pe 18 mai, vreo 40 de mii de euro, care iar trebuie plătiți, indiferent dacă se va decide să le dea reclamanților suma de bani sau clădirea. Suma asta, și pot să se supere sau nu judecătorii, dar ea este exclusiv din vina lor și o plătim noi toți”, acuză apărătorul.
„Se urmărește ca statul să nu recupereze și returneze clădirea, dar să dea bani, din buget”
„În luna mai, am depus și noi cerere de revizuire, pentru că am simțit că se „ocolește” executarea hotărârii. CtEDO prevede aducerea reclamanților la poziția inițială, prin returnarea pământurilor și a spațiului comercial pe care l-au avut, conform hotărârilor instanțelor. Am discutat anterior cu agentul guvernamental și i-am spus că se creează impresia că dlui apără persoana terță, nu statul, în speță, compania Rogob. La moment, impedimente nu-s ca statul să întoarcă imobilul. Dacă statul o să întoarcă banii, se prezumă că imobilul nu revine la stat, dar revine la compania Rogob, ceea ce ar indica despre faptul că cineva e interesat să facă o ilegalitate”, acuză Lupu.
În aprilie 2019, casa de comerț „Gemeni” a anunțat că a fost cumpărată de compania „Twins Estate” SRL, proprietarii căreia dețin și compania Rogob. Tot atunci, imobilul a fost pus în gaj pentru un credit de 9,5 milioane de euro de la Moldova-Agroindbank. Anterior, „Gemeni” era deținut de două companii afiliate oligarhilor Vladimir Plahotniuc și Piotr Poroșenko.
Avocatul Mihai Lupu bănuiește că tranzacția ar fi una cu interese pentru că, atunci când s-a vândut casa de comerț, se știa despre litigiu și că urma, în curând, hotărârea CtEDO.
„Ei au mers conștient la lucrul ăsta și cred că a fost o tranzacție formală de la un agent economic la altul, dar în spate cred că au rămas aceleași persoane. Da, se vede că la mijloc sunt interese și se urmărește ca statul să nu recupereze și returneze clădirea, dar să dea bani, din buget. Se vede că cineva acum se târguiește cu Rogob. Stau și analizez, cum se vor întoarce banii când clădirea nu revine la stat, dar revine la Rogob. Înseamnă că e o șmecherie”, consideră avocatul.
Agentul guvernamental: „Eu nu apăr decât interesele Guvernului”
Oleg Rotari, agentul guvernamental, afirmă că în acest dosar apără „exclusiv” interesele Guvernului. Rotari susține că cererea de „actualizare a cerințelor” nu înseamnă că el nu cere și casarea încheierii CSJ din iulie 2005 și afirmă că „am modificat, dar eu mi-am completat, nu mi-am modificat cerințele”.
„Să lăsăm instanța supremă să se pronunțe, iar când va veni cu un verdict, aș putea prezenta inclusiv cererile mele care au stat la baza revendicărilor Guvernului”, susține agentul guvernamental. „Acum nu pot da niciun fel de explicații în presă din simplul motiv că acest lucru este pendinte acum la CSJ. Orice declarație de-a mea poate fi interpretată eronat și calificată drept presiune din partea nu știu cui asupra instanței de judecată. Eu vreau să evit acest lucru”, argumentează agentul guvernamental. „Orice amânare în acest sens a fost necesară pentru clarificarea anumitor detalii, dar în presă nu pot să le dau citare acum, din simplu motiv că ele sunt necesare pentru examinarea corectă în cadrul instanței supreme de justiție”.
Oleg Rotari precizează că nu cunoaște de ce judecătorii CSJ nu programează ședințe pe dosar. „Și eu am văzut că anumite date fixate au fost amânate, au fost modificate, dar nu cunosc raționamentul instanței de judecată. Aștept și eu să văd ce va fi. Din partea mea există multă transparență”, zice acesta.
„Credeți-mă, eu am cea mai bună credință în acest dosar ca să se finalizeze cu o soluție adecvată, corectă pentru toți. Eu nu știu ce declară dl Lupu. Eu nu apăr decât interesele Guvernului. Nu am de gând să explic ce zice un terț despre mine, dar vă asigur că toate acțiunile mele au fost exclusiv pentru soluționarea adecvată a acestei cauze, reprezentând în primul rând interesele Guvernului, nu a terților sau a altcuiva. Aveți, vă rog, încredere în mine și în ceea ce zic acum”, concluzionează Oleg Rotari.
Ce spun reprezentanții „Rogob” și SA „Gemeni”
După declarațiile avocatului reclamanților din dosarul „Gemeni”, ZdG a solicitat poziția companiei „Rogob”, dar și a SA „Gemeni”.
„Compania Rogob nu a cumpărat și nu este proprietar al SA Gemeni. Confuzia probabil vine de la faptul că ambele entități au aceeași fondatori. Considerăm că cineva intenționat induce în eroare opinia publică, operând abuziv cu denumirea companiei noastre”.
Poziția SA Gemeni: „Actualul acționar majoritar al SA Gemeni este cumpărător de bună credință, care beneficiază de protecția investiției sale în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Adresarea unui grup de acționari minoritari la CEDO ține exclusiv de relația lor cu statul R. Moldova. Este foarte important de precizat că toate consecințele conflictului dintre stat și grupul de acționari minoritari trebuie să vizeze exclusiv relațiile dintre aceste două părți. Regretăm că se încearcă atragerea noastră în acest conflict. Noi nu ne dorim conflicte cu nimeni – tot ce ne dorim este să ni se respecte drepturile de investitor și de acest principiu ne conducem inclusiv în cadrul procesului de la CSJ. Pentru ca procesul să fie echitabil, întreprindem toate acțiunile legale pe care le avem la dispoziție, inclusiv cerem recuzarea judecătorilor care anterior s-au pronunțat deja pe marginea acestui caz. Este o poziție corectă și justificată. Nu suntem împotrivă ca procesul să fie examinat cât mai rapid, dar aceasta nu trebuie să afecteze calitatea actului justiției și nici să încalce dreptul nostru la un proces echitabil. Dacă însă statul și grupul de acționari minoritari vor decide să își rezolve problemele pe care le au în relația lor bilaterală din contul nostru, vom întreprinde toate acțiunile necesare pentru a ne recupera prejudiciul, pentru a nu ajunge în situația în care statul va fi impus să ne achite 100 milioane de euro ca despăgubiri”.
