Dosarul fostului șef al FISC – la Curtea Constituțională
Curtea Supremă de Justiție a trimis dosarul lui Nicolae Vicol, fostul șef al Serviciului Fiscal de Stat, la Curtea Constituțională. La o lună după ce a acceptat examinarea recursurilor depuse în acest dosar, instanța supremă a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru realizarea controlului de constituționalitate a unei sintagme din articolul 327, Cod Penal, în baza căruia a fost învinuit ex-șeful FISC.
Dosarul corupţiei de la Serviciul Fiscal de Stat, unul dintre dosarele de rezonanţă din ultimii ani, a fost deschis în 2012, însă descinderile mascaților, soldate cu mai multe reţineri şi percheziţii, au avut loc vineri, 15 februarie 2013, chiar în ziua în care deputații PLDM şi PCRM l-au demis pe democratul Vlad Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi la câteva zile după ce Vlad Filat, liderul de atunci al PLDM, a denunțat acordul Alianței pentru Integrare Europeană, numindu-l pe Plahotniuc „păpuşar” şi aducându-i mai multe acuzații grave. La scurt timp, şi Plahotniuc a adus public acuzaţii în adresa lui Filat. În acest context, peste doar câteva zile, au apărut mai multe interceptări telefonice dintre Nicolae Vicol şi diverşi oficiali de rang înalt, printre care şi premierul de atunci, Vlad Filat.
Examinarea dosarului a fost suspendată
În iulie 2018, ZdG a scris că Nicolae Vicol, fostul şef al Serviciului Fiscal de Stat, a fost singurul dintre cei şase inculpaţi din dosarul corupţiei din cadrul instituţiei, pe numele căruia judecătorii de la Curtea de Apel (CA) Chişinău au menţinut o pedeapsă privativă de libertate. Eduard Bănăruc, fostul secretar general adjunct al Guvernului, pedepsit de prima instanţă cu amendă, a scăpat şi de această pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție, iar pedeapsa pe numele inspectorului fiscal, Anatolie Beşleaga, condamnat inițial la cinci ani de închisoare cu executare, a fost înlocuită cu o pedeapsă non-privativă de libertate. Judecătorii de la CA au menținut sentința primei instanțe, pronunțată pe numele celor doi foşti angajaţi ai CNA şi a omului de afaceri, prin care s-a constatat expirarea termenului de prescripție privind tragerea lor la răspundere penală.
Între timp, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). În noiembrie 2018, un complet de judecători ai instanței supreme au admis de principiu examinarea recursurilor depuse de părțile pe dosar și le-a remis spre examinare în completul lărgit al CSJ. La 29 ianuarie 2019, judecătorii au dispus amânarea judecătorii recursurilor pentru 12 martie 2019 și au admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, fiind dispusă sesizarea Curţii Constituţionale (CC) în vederea realizării controlului de constituționalitate a art. 327, aliniat 2, litera C, Cod Penal al R. Moldova.
Sintagma „urmări grave”, constituțională sau nu?
În sesizarea depusă la CC, Vasile Nicoară, avocatul lui Vicol, a făcut referire la o hotărâre a CC din octombrie 2018 prin care s-a constatat că nu există niciun text normativ care să definească noțiunea de „urmări grave”, utilizată într-un alt articol din Codul Penal – 328. Totodată, Curtea a concluzionat atunci că nu există vreun criteriu material care să „cuantifice gravitatea urmării prejudiciabile”, astfel că „există riscul ca gravitatea să fie apreciată în baza unor criterii arbitrare și discreționare de către cei dotați cu competența aplicării legii penale. În lipsa unor repere fixe, inclusiv normative, calificarea urmărilor prejudiciabile ale infracțiunii ca fiind „urmări grave” se face la discreția celor care aplică legea penală, justițiabilul aflându-se într-o stare de insecuritate juridică”, precizau anterior judecătorii de la CC.
Pentru că Nicolae Vicol a fost învinuit în baza art. 327, aliniat 2, litera C, care se referă la „abuzul de putere sau abuzul de serviciu soldat cu urmări grave”, Nicoară le cere judecătorilor de la CC să declare neconstituționale prevederile articolului în baza căruia e judecat clientul său. „Evaluarea sistematică a cadrului legal denotă că, la nivel național, nu există vreun text normativ care ar defini noțiunea de „urmări grave””, remarcă apărătorul. „În majoritatea cazurilor, autoritățile statului urmăresc penal, judecă și condamnă persoane în baza unei „prezumții absolute” a existenței „urmărilor grave”, fapt care se datorează lipsei criteriilor obiective de stabilire a daunelor infracționale”, scrie avocatul.
CC nu a anunțat când se va expune în privința acestei solicitări. ZdG scria anterior că, la CC, cu o solicitare similară s-au adresat și avocații mai multor judecători învinuiți în dosare penale deschise în baza articolului 307, Cod Penal, articol care, la fel, conține sintagma „urmări grave”. Dacă judecătorii de la CC vor constata neconstituționalitatea acestei sintagme, persoanele învinuite în baza acestor articole ar putea fi achitate.
