Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Dosarul concesionării Aeroportului Chișinău, după…

Dosarul concesionării Aeroportului Chișinău, după un an și jumătate de examinare: martorii acuzării sunt, de fapt, martorii apărării? Acuzații de tergiversare lansate de procuror. O inculpată și-a pierdut locul de muncă de la aeroport „datorită presei”

La un an și jumătate de la începerea examinării dosarului penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în ședințe sunt audiați martorii acuzării. Deși în luna mai 2024 instanța a dispus ca în acest dosar să fie citați foștii membri ai Guvernului care luaseră decizia de concesionare, printre care președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean, nu se cunoaște încă dacă și când aceștia vor fi audiați. Deși oficial în dosar sunt audiați martorii acuzării, adică cei pe care i-a propus procurorul, avocatul Vladislav Roșca, care apără interesele fostului premier Iurie Leancă, este de părere că până acum au fost audiați, de fapt, „martorii apărării”.

(Când) vor fi audiați Sandu și Recean?

Instanța a acceptat listele cu martorii din partea apărării. Noi am indicat membrii Guvernului ca să fie citați. Deja când o să fie audiate probele apărării, instanța o să decidă cum îi cităm – îi citează instanța sau o să pună pe seama noastră. Nu s-a pronunțat în privința asta”, a declarat pentru Ziarul de Gardă avocatul Vladislav Roșca, apărătorul fostului prim-ministru Iurie Leancă, cu referire la data când ar putea fi audiați în dosar foștii membri ai Guvernului Leancă, președinta Sandu și premierul Recean. 

Procurorul de caz, Victor Muntean, ne-a spus că nu cunoaște dacă propunerea de a-i audia pe cei doi a fost totuși admisă de magistrați sau nu. „Cererea apărării a fost examinată de instanță și a fost admisă parțial. Lista de persoane e foarte mare. Care martori au fost admiși noi nu avem încă încheierea instanței.” 

Leancă a lipsit de la ultima ședință

La ultima ședință, desfășurată la 12 decembrie 2024 în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, nu s-a prezentat fostul prim-ministru Iurie Leancă. El a solicitat examinarea în lipsa lui. Avocatul acestuia a spus că Leancă a fost într-o deplasare. 

Cu privire la modul decurgerii procesului, care este la etapa de audiere a martorilor acuzării, adică a celor pe care i-a propus procurorul, avocatul Vladislav Roșca este de părere că până acum au fost audiați, de fapt, „martorii apărării”: „Oficial, sunt probele acuzării, dar după declarațiile pe care le-au făcut ei, nu se conține nimic care ar confirma acuzarea. Dimpotrivă, aș zice că sunt martorii apărării.” 

Avocatul mai spune că Leancă pledează nevinovat. „El, cu certitudine, nu a cunoscut nimic din cele care astăzi sunt descrise în rechizitoriu și în ordonanța de înaintare a învinuirii. Multe dintre chestiuni care sunt scrise acolo nu sunt probate, sunt doar niște presupuneri și supoziții.” 

Vladislav Roșca, avocatul lui Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei
În planul doi: Alexandru Ciutac, fostul director financiar al Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, Alla Țubari, fostă șefă a Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău. Foto: ZdG

Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei, inculpat și el în acest dosar, a declarat pentru ZdG că învinuirile care i se aduc ar fi „absolut nefondate”. „Și o să demonstrăm în instanță”, a adăugat Valeriu Lazăr. Avocatul acestuia, Victor Munteanu, a declarat că dosarul în care este vizat clientul său ar fi „o făcătură politică, fără nicio substanță”.

Petru Jardan, fostul director general interimar al Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, consideră că atunci când Aeroportul a fost concesionat, „s-a acționat corect. A fost o hotărâre de Guvern care s-a executat. Atâta tot”. Iar Tudor Copaci, fostul director general al Agenției Proprietății Publice, nu a dorit să comenteze. 

Petru Jardan, fostul director general interimar al Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, și Tudor Copaci, fostul director general al Agenției Proprietății Publice. Foto: ZdG

O inculpată nu mai lucrează la Aeroport „mulțumită presei”

Printre inculpați se numără și Alla Țubari, despre care Ziarul de Gardă a scris în luna mai 2024 că ocupa funcția de șefă a Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, deși era cercetată în acest dosar.

Alla Țubari, fostă șefă a Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău. Foto: ZdG

După ședința din 12 decembrie, ea a declarat, solicitată de ZdG, că deja nu mai este angajată la aeroport „mulțumită presei”.

ZdG: Pentru că sunteți în acest dosar inculpată? Motivul acesta e?

Ala Țubari: Eu cred că mai multe mi s-au imputat.

ZdG: Dar aveți legătură cu gruparea Șor, în general? 

Ala Țubari: Eu pe Șor îl vedeam, începând din anul 2013, numai pe coridoarele aeroportului. Gata, eu cu dânsul personal nu-s… n-am vorbit niciodată. Eu am fost angajată a Aeroportului.

Un martor în dosar a negat că asupra lui s-ar fi făcut presiuni

La ședința din 12 decembrie a fost audiat în calitate de martor un fost șef adjunct al Direcției economie și infrastructură din cadrul Cancelariei de Stat, în prezent pensionar. Direcția avea în atribuții examinarea actelor înainte ca acestea să fie discutate în cadrul ședinței Guvernului.

Martorul a spus că Direcția a pregătit o informație pentru conducerea Cancelariei de Stat în vederea restituirii proiectului de hotărâre a Guvernului privind concesionarea Aeroportului, pentru că lipseau avizele care trebuie să însoțească un proiect. El a precizat însă că acesta nu ar fi fost unicul proiect față de care s-a recomandat restituirea și că mai multe proiecte au fost respinse de către Cancelaria de Stat în perioada când el a fost angajat acolo. Martorul a mai fost întrebat de către inculpați și avocații acestora dacă a primit indicații, sugestii sau a simțit presiuni în legătură cu proiectul privind concesionarea Aeroportului, pentru ca acesta să fie examinat în procedură specială, fapt negat de fostul funcționar.

După ce pe parcursul examinării dosarului, în lunile aprilie-mai, avocații inculpaților au depus mai multe cereri de recuzare împotriva judecătorilor, despre care Ziarul de Gardă a scris anterior, și în luna noiembrie avocații au depus alte cereri de recuzare împotriva magistraților care examinează cazul. Toate solicitările au fost respinse. 

Avocații au cerut recuzarea unor judecători

Avocatul Alexandru Bargan, care îl apără pe Alexandru Ciutac, fost director financiar al Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, a declarat pentru ZdG că a depus o cerere de recuzare la solicitarea clientului său împotriva unuia dintre judecători, dar nu a spus motivele: „Nu știu dacă e relevant să le expunem public.

Întrebat despre motivele pentru care a depus mai multe cereri de recuzare împotriva unor  judecători din complet, avocatul lui Valeriu Lazăr, Victor Munteanu, a declarat că „de fiecare dată când au apărut circumstanțe care au pus la îndoială independența și imparțialitatea, conform Codului de procedură penală, am ridicat aceste chestiuni ca să fie discutate de către alți judecători”, negând că aceasta ar fi o metodă de tergiversare.

Tergiversarea poate fi invocată, în primul rând, conform Convenției Europene a Drepturilor Omului, de către persoana vizată, nu de către autoritățile statului, nu de către procurori. Statul când a semnat se numește Convenția Europeană a drepturilor Omului, nu Convenția Europeană a Drepturilor procurorului și nu Convenția Europeană a Drepturilor statului. Respectiv, dacă persoana nu invocă tergiversarea, ceilalți care fac, este o chestiune de manipulare. Când nu are ce să prezinte pe fond, preia argumente de-ale persoanei care este protejată de Convenție și vinde frumos chestia dată la societate”, consideră avocatul. 

Procuror: „Intensitatea cererilor atestă că se dorește tergiversarea”

Pe de altă parte, procurorul de caz, Victor Muntean, atenționează că aceasta ar fi o metodă utilizată pentru tergiversarea examinării dosarului.

Procurorul Victor Muntean. Foto: ZdG

Dreptul la recuzare e dreptul fiecărei părți din proces. Dacă cineva constată una dintre condițiile prevăzute de articolul 33 din Codul de procedură penală, atunci îl invocă. Însăși intensitatea cererilor atestă că se dorește tergiversarea. Noi asta am menționat și anterior”, a declarat pentru ZdG procurorul de caz, Victor Muntean. 

Legat de modul în care se desfășoară procesul de judecată, procurorul a menționat că „fiecare ședință este lucrativă. Martorii sunt. Avem probe materiale pe care le vom examina. Adică, la fiecare ședință lucrăm”, a mai spus procurorul. 

Dosarul are opt inculpați

În dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional sunt opt inculpați: fostul prim-ministru al R. Moldova, Iurie Leancă; ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr; fostul director general al Agenției Proprietății Publice (APP), Tudor Copaci; fosta directoare adjunctă a APP, Angela Susanu; fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice a APP, Maria Șendilă; ex-directorul general interimar al Întreprinderii de Stat (Î.S.) „Aeroportul Internațional Chișinău”, Petru Jardan; fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac; șefa Serviciului analiză economică a Aeroportului Internațional Chișinău, Ala Țubari.

La 2 mai 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că dosarul în care statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei în urma concesionării Aeroportului Internațional Chișinău a fost transmis în judecată.

Procuratura susținea că inculpații au concesionat în 2013 Aeroportul Internațional Chișinău în interesul unei „organizații criminale” (compania „Avia Invest”, afiliată lui Ilan Șor), iar acum riscă închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Procurorii mai spun că Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Tudor Copaci și Petru Jardan ar fi micșorat procentul din profit care urma să ajungă în bugetul de stat în urma concesionării Aeroportului –  de la 8% la 1%, iar concursul ar fi fost mimat, statul fiind prejudiciat.

„Acest material a fost realizat grație suportului poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Asociației «Media-Guard» și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.”