Dosarele de îmbogățire ilicită: Două condamnări, zero confiscări și zeci de bugetari milionari în libertate, anchetați în baza unei legi cu multe semne de întrebare
Îmbogățirea ilicită este incriminată în R. Moldova deja de opt ani, dar până în prezent au fost pronunțate doar două sentințe de condamnare, din 50 de cauze penale inițiate în total de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție. Doar o sentință este cu executare, iar cealaltă – cu amendă.
Ultima a fost posibilă numai pentru că inculpatul și-a recunoscut vina, iar la 7 ani de închisoare cu executare a fost condamnat judecătorul Oleg Melniciuc, sentința fiind pronunțată în septembrie 2021. Acesta, însă, își exercită în continuare meseria. Procurorii anticorupție s-au activizat în ultimele luni ale anului 2021, inițiind un număr record de cauze penale pe faptul îmbogățirii ilicite. Experții, însă, atrag atenția asupra lacunelor din lege și a lipsei de practici, care fac imprevizibilă finalitatea acestor dosare.
Judecătorul Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, este prima și deocamdată singura persoană condamnată la închisoare pentru îmbogățire ilicită în R. Moldova. Dosarul a fost inițiat în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general de atunci, Eduard Harunjen. Cauza urma să fie examinată la Judecătoria Chișinău, acolo unde era și continuă să fie angajat magistratul, dar a fost strămutată, în decembrie 2019, la Judecătoria Anenii Noi.
Instanța l-a condamnat la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, prin sentința pronunțată la 3 septembrie 2021, de către judecătoarea Aurelia Pleșca. Totodată, s-a dispus confiscarea a circa 1,2 milioane de lei, dintre care 640 de mii de lei ar constitui avere nejustificată, iar alte 600 de mii – donații de la mama sa pensionară, calificate de instanță ca fiind suspecte și care au constituit 42% din veniturile declarate de către soții Melniciuc în perioada 2014-2016.
Oleg Melniciuc afirmă că instanța nu i-a dovedit veniturile ilicite
Judecătorul se declară nevinovat și spune că instanța nu a luat în considerare depozițiile sale, ci doar a copiat sentința din rechizitoriul procurorilor. Potrivit lui, în ședința de judecată nici nu s-a discutat aspectul privind donațiile de la mama sa, iar dovezi privind legalitatea banilor, proveniți din venituri obținute din darea în arendă a trei spații comerciale și a unui teren, va oferi la Curtea de Apel, unde prima ședință a fost stabilită pentru luna martie 2022.
Oleg Melniciuc: „Caracterul legal al achiziționării imobilelor se probează. Numai că noi nu am fost întrebați în ședința de judecată de unde.
ZdG: Are resurse mama dumneavoastră să achiziționeze asemenea imobile?
Oleg Melniciuc: Sigur. Eu vă spun, prezentăm la Curtea de Apel actele și o să vedeți ce sume figurează acolo”.
Încrezător și vorbind despre sine la persoana a treia, judecătorul argumentează că nici procurorul, și nici instanța, nu ar fi dovedit proveniența venitului său ilicit.
„Dacă dumneavoastră ați citit sentința… iată, actul de învinuire… Găsiți o frază că Oleg Melniciuc a obținut măcar un leu ilicit. Este aici? Nu este. Conceptual, articolul dat din Codul Penal este chemat să contracareze veniturile ilicite. Atunci când lui Melniciuc nu i se incriminează niciun leu venit ilicit, cum poate fi învinuit de îmbogățire ilicită?”, se indignează magistratul.
Instanța a mai stabilit că magistratul a achiziționat un automobil declarând o valoare diminuată a acestuia și că în declarația de avere pentru 2016 ar fi indicat venituri din vânzarea unui teren, în valoare de 151 de mii de lei, pe care, de fapt, l-a vândut în 2013 cu 160 de mii de lei și a dispus sechestrarea lui și a unei încăperi comerciale.
Condamnat doar la achitarea unei amenzi, pentru că și-a recunoscut vina
Cea de-a doua condamnare pentru îmbogățire ilicită, însă doar la achitarea unei amenzi și a prejudiciului, îl vizează pe Silviu Condrea, fostul șef al Secției radiologie și tomografie computerizată a Centrului Republican de Diagnosticare Medicală, vizat în dosarul „Tomograf”, instrumentat de CNA. Cauza a fost examinată relativ rapid de instanță, unde a ajuns la 11 ianuarie 2019, iar sentința a fost pronunțată la 12 iunie 2019. Explicația e simplă – învinuitul și-a recunoscut vina și s-a mers pe procedură simplificată.
Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie 2017 – iulie 2018, Silviu Condrea a prejudiciat material instituția medicală cu 1,08 milioane de lei, prin faptul că mai mulți pacienți erau impuși să achite pentru investigații tomografice, deși erau asigurați medical, sumă pe care a fost obligat de instanță s-o achite, pe lângă amenda de 260 de mii de lei. În cadrul perchezițiilor, însă, au fost depistate la domiciliul și în casetele metalice închiriate de către Silviu Condrea la băncile comerciale, mijloace bănești în lei, euro și dolari americani în sumă totală de peste 6,5 milioane de lei. Totodată, s-a stabilit că peste 3,5 milioane de lei erau de proveniență nejustificată.
Incriminarea îmbogățirii ilicite – contestată la CC, la mai puțin de un an după intrarea în vigoare a normei
Codul Penal al R. Moldova a fost modificat în decembrie 2013, fiind incriminată îmbogățirea ilicită. Articolul 330 (2) a intrat în vigoare la începutul anului 2014 și definește îmbogățirea ilicită ca: „Deținerea de către o persoană cu funcție de răspundere sau de către o persoană publică, personal sau prin intermediul unor terți, a bunurilor în cazul valoarea acestora depășește substanțial mijloacele dobândite și s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit”. Pedepsele încep de la 3 ani și ajung până la 15 ani, în cazul persoanelor cu funcție de demnitate publică.
La scurt timp după adoptare, însă, a fost contestat la Curtea Constituțională (CC) de avocatul poporului Tudor Lazăr. La 16 aprilie 2015, CC a decis să lase în vigoare articolul 330 (2), stabilind, însă, că acesta nu are efect retroactiv asupra averilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a normei și că organele de drept sunt cele care trebuie să demonstreze caracterul ilicit al averii. Totuși, CC a înaintat Parlamentului o adresă în care cerut să clarifice noțiunea de „valoare care depășește substanţial mijloacele dobândite” și să îi dea o valoare concretă sau să o înlocuiască utilizând noțiunile deja existente în Codul Penal. Totuși, deși au trecut aproape șapte ani de la solicitarea CC, legea rămâne vagă și în prezent, deoarece modificările nu au fost operate.
Au existat de atunci câteva proiecte elaborate de Ministerul Justiției, unul elaborat de deputatul PAS, Dumitru Alaiba, la începutul anului 2021, dar legea nu a mai fost completată. „Din acest motiv, norma dată, astăzi, are o problemă de aplicabilitate”, afirmă Petru Vîrlan, lector la Universitatea de Stat din Moldova, care își face teza de doctorat la subiectul îmbogățirii ilicite, pe care îl studiază de trei ani.
„Potrivit articolului 8 din Codul de procedură penală și a Convenției CEDO, orice dubiu în incriminarea unei fapte este interpretat în favoarea bănuitului, învinuitului sau inculpatului, depinde de statutul procesual pe care îl are. La incriminare, trebuie ca norma să fie clară și strictă, ca să nu existe rezerve. (…) În 2021 am văzut că au fost pornite foarte multe cauze în acest sens. Organului de urmărire penală îi este foarte complicat și eu nu-i invidiez pe cei care duc urmărirea penală, pentru că este foarte complicat pe cazuri de îmbogățire ilicită”, constată Vîrlan.
Președinta Comisiei juridice afirmă că se dorește modificarea Constituției pentru ca îmbogățirea ilicită să fie anchetată mai ușor
În acest context, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, amintește de o decizie a CC, din 5 decembrie 2019, pronunțată la sesizarea judecătorului Oleg Melniciuc, în care s-a făcut trimitere la Legea privind declararea averilor și intereselor, unde „diferenţa substanţială” se definește ca diferența care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie între averea dobândită şi veniturile obţinute de către subiectul declarării.
Deputata recunoaște, însă, că există dificultăți la aplicabilitatea articolului, mai ales atunci când vine vorba de efectele lui și anume, confiscarea extinsă a averilor ilicite. Legea stabilește, în prezent, că instanța de judecată trebuie să constate, în baza probelor prezentate în dosar, că bunurile respective provin din activități infracționale. Deputata PAS a precizat că, în prezent, se așteaptă avizul CC, pentru a putea fi modificat articolul 46 din Constituție, potrivit căruia caracterul licit al dobândirii averii se prezumă, care, de asemenea, reprezintă un impediment în investigarea cazurilor de îmbogățire ilicită.
„Eu cred că pe alocuri este o problemă, în special pe acțiunile care au avut loc cu mai mult timp în urmă, care sunt mult mai greu de a fi documentate. De exemplu, persoana a început să acumuleze averi nejustificat de mari, prin diverse metode, care nu au fost investigate la momentul acumulării. Acum se constată faptul că persoana deține averi ce depășesc mult sursele legale de venituri, dar este foarte greu să demonstrezi de unde. Și nici persoana nu poate demonstra de unde le are, dar ea nu este obligată să demonstreze de unde le are”, constată Stamate. Întrebată dacă, din cauza acestor impedimente de ordin legislativ, dosarele penale inițiate pentru îmbogățire ilicită s-ar putea încheia cu achitarea persoanelor vizate, Stamate afirmă că „probabil, ele vor merge (în instanță, n.r.) de comun cu alte infracțiuni, cu alte capete de acuzare, nu doar îmbogățire ilicită, fiindcă este, într-adevăr, o problemă să demonstrezi că bunurile au fost dobândite ilicit.”
CNA și PA au inițiat în total 50 de cauze pe îmbogățire ilicită
Centrul Național Anticorupție (CNA) a fost instituția care a inițiat primele dosare pe îmbogățire ilicită, chiar înainte de contestarea normei la CC, în decembrie 2014. Până în decembrie 2021, CNA a pornit 25 de cauze penale pentru îmbogățire ilicită, dar majoritatea dintre ele, 18, au fost clasate, pentru că faptele nu au întrunit elementele infracțiunii, după cum se arată într-un răspuns al CNA pentru ZdG.
Doar 4 cauze au fost expediate în instanța de judecată, inclusiv cea a lui Silviu Condrea, sancționat cu amendă. Altele îl vizează pe fostul primar al orașului Durlești, Nicolae Crudu, care a decedat, pe fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sect. Buiucani, Ion Vrânceanu, care a fost condamnat pe alte capete de acuzare, nu și pentru îmbogățire ilicită, precum și pe fostul șef al Direcției Juridice din cadrul Aparatului Președintelui R. Moldova, Alexandru Ohotnicov, al cărui dosar a fost expediat în judecată în septembrie 2020 și care se a află în examinare.
Și Procuratura Anticorupție (PA) a inițiat, până în decembrie 2021, 25 de cauze penale pentru îmbogățire ilicită, procurorii activizându-se abia în ultimele luni ale anului 2021. Astfel, potrivit datelor oferite ZdG de PA, în perioada 2014-2015, nu au fost pornite cauze pe îmbogățire ilicită, în 2016 a fost inițiată o singură cauză, în 2017 – două cauze, în 2018 – 5 cauze, în 2019 – 3 cauze, iar în 2020 nu a fost inițiată nicio cauză penală pentru îmbogățire ilicită. Un număr record de cauze a fost pornit în toamna anului trecut. În total, 14 cazuri, inclusiv pe numele mai multor procurori și judecători.
Șefa interimară a PA: „Suntem pe o cale incipientă de investigare a acestui gen de infracțiune”
Elena Cazacov, șefa interimară a PA, admite că investigarea cazurilor de îmbogățire ilicită reprezintă o provocare pentru procurori și că nu există practici bine stabilite. „Ce ține de perioada 2020 – prima jumătate a anului 2021, care a fost cauza neinvestigării acestei categorii de infracțiuni, chiar nu mă pot pronunța. Dar din momentul intrării în interimatul funcției pe care o dețin acum, cu certitudine pot să spun că investigăm orice informație care parvine în cadrul PA și, din 15 octombrie 2021, de când mă aflu în funcție, au fost inițiate 14 cauze penale. (…)
Deși primele dosare au fost inițiate în 2016, dar au fost câte un dosar-două, putem să zicem că suntem pe o cale incipientă de investigare a acestui gen de infracțiune. Procurorii au multe provocări în față, iar una este lipsa unei practici de investigare a acestei infracțiuni, deoarece necesită cunoștințe speciale, urmează să fie studiată legislația bancară, fiscală. O provocare este faptul că sunt implicate și persoane terțe, care de asemenea urmează să fie investigate. O altă provocare sunt subiecții investigațiilor, care sunt cu statut, ei cunosc legislația, știu cum să ocolească legea și cum să ascundă veniturile ilicite”, spune Elena Cazacov.
Și tot ea precizează că în aceste dosare, nu este necesar să se dovedească proveniența banilor, adică o ilegalitate comisă de cei vizați, contrazicându-i astfel pe judecătorul Oleg Melniciuc și pe deputata Olesea Stamate. „Trebuie să fie demonstrat doar faptul că persoana nu avea posibilitatea din surse legale să obțină astfel de bunuri. Doar atât. Însă asta nu e atât de simplu”.
Astfel argumentează și expertul Petru Vîrlan: „Această infracțiune și pedeapsa pe care o produce această infracțiune este relevantă anume pentru faptele prezumate ca fiind ilicite, dar care nu sunt dovedite de către stat, dar ele sunt cu ușurință vizibile în cheltuielile persoanelor, în modul de viață pe care îl duce, în bunurile pe care le are. (…) Vedem că, în mare parte, această infracțiune este incriminată în țările în curs de dezvoltare, pentru că mecanismele nu sunt atât de bine aplicate”.
Procurori cu funcții înalte – anchetați pentru îmbogățire ilicită, din toamna anului 2021
Din informațiile făcute publice, Ruslan Popov, adjunctul procurorului general deja suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost prima „victimă” a noului val de dosare. Acesta a fost reținut la 9 octombrie 2021, la patru zile după reținerea șefului său, iar ulterior, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a suspendat din funcția de procuror.
În 2013, ZdG a scris că Ruslan Popov locuieşte împreună cu soţia sa, Iulia Popov, şi ea procuror la Procuratura Ialoveni, într-o casă cu două niveluri din Mileştii Mici, r-nul Ialoveni. De asemenea, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat în 2020 o anchetă despre afacerea procurorului din Mileştii Mici, înregistrată pe numele tatălui său pensionar, o livadă. El a fost și subiectul controlului din partea ANI, care a finalizat procedura cu câteva zile înainte de reținerea acestuia, la 30 septembrie 2021, fără să stabilească diferențe substanțiale între averea dobândită și veniturile realizate.
La o lună după reținerea lui Ruslan Popov, un alt procuror, Igor Popa, a fost reținut, la 9 noiembrie 2021, după efectuarea unor percheziții la domiciliul acestuia. Adjunctul procurorului șef al municipiului Chișinău, șef al oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este în prezent suspendat din funcție, prin decizia CSP.
Portalul Anticoruptie.md a scris despre locuinţa lui de lux dintr-un bloc din Chişinău, care nu se regăsește în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește. Igor Popa este divorțat în acte și nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții, a mai notat sursa citată, afirmând că ar fi vorba de un divorț fictiv.
Într-un dosar de îmbogățire ilicită este vizat și fostul șef Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Caracuian. Acesta și-a dat demisia din funcție la mijlocul lunii octombrie 2021, iar peste două luni, în decembrie a fost vizat de o serie de percheziții. PA a anunțat că urmărirea penală pentru îmbogățire ilicită a fost începută la 4 noiembrie 2021. Portalul Anticorupție.md a făcut trimitere la surse din cadrul Procuraturii, potrivit cărora Ion Caracuian este bănuit că în luna noiembrie 2021 ar fi vândut cu 30.000 de euro un automobil de model Hyundai Santa Fe, care i-ar fi aparţinut, dar care era înregistrat pe o altă persoană.
Solicitat de ZdG, Ion Caracuian, a refuzat să comenteze dosarul său, subliniind că ancheta este în desfășurare și nu ar vrea să o influențeze. „Nu au decât să verifice tot ce și-au propus să verifice și vedem care o să fie finalitatea. Din perspectiva poziției mele, eu chiar nu sunt, nici măcar pe aproape, om bogat”. Referitor la acuzațiile care i se aduc, fostul procuror spune: „Acolo e foarte simplu, scrie că m-am îmbogățit ilicit în perioada de când este în vigoare legea, din 2014 până în 2021, că am obținut careva îmbogățiri. Dar ce fel de îmbogățiri, ce anume, eu chiar nu știu. Eu mașină nu am. Am doar o casă pe care am construit-o pe lotul bunicii și asta e tot. Tot ce pot să vă spun, asta este. Iaca așa-s de bogat eu”, a explicat Ion Caracuian.
Ion Caracuian a mai explicat că a luat în folosință mai multe automobile până acum, la fel și pe cel vizat în dosarul penal. „Am avut două automobile în viața mea și după ce le-am vândut și nu am cu ce mă folosi, cer de la unul, de la altul, și-mi dau voie să mă folosesc de ele. Acum mă folosesc de un automobil al verișorului, anterior m-am folosit de automobilul socrului. Și chestiile astea ei le văd că eu, cumva, le-am deținut prin persoane interpuse”, se apără fostul procuror.
Un judecător și un ofițer CNA – apărați de același avocat pe cauzele de îmbogățire ilicită
La 16 noiembrie 2021, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și procurorii anticorupție au făcut percheziții în biroul de serviciu și în alte locații ce-i aparțin judecătorului Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel (CA) Bălți, fost șef al instanței.
PA a anunțat că magistratul este cercetat pentru îmbogățire ilicită, fiind bănuit că, din 2014 și până în prezent, ar fi deținut și folosit prin intermediul altor persoane bunuri care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale și care depășesc substanțial valoarea mijloacelor dobândite oficial pe parcursul exercitării funcției de judecător: trei automobile de lux și o casă de locuit. Ziarul de Gardă a aflat, de la surse din cadrul anchetei, că judecătorul ar fi obținut, în 2020, o casă de locuit cu suprafața de 152 de metri pătrați de la familia unor angajați ai Curții de Apel, în schimbul unui apartament de 74 de metri pătrați. Totodată, fiul acestora ar deține un automobil de lux, Mercedes GLE, utilizat, de fapt, de către judecător.
altă cauză penală pentru îmbogățire ilicită a fost inițiată la 6 decembrie 2021, pe numele șefului Direcției Generale Urmăririi Penale a CNA, Ghenadie Tanas, cunoscut. ZdG a scris în cadrul mai multor anchete despre activitățile și tranzacțiile acestuia.
Șeful de direcție de la CNA este vizat în mai multe cauze penale, nu doar pentru îmbogățire ilicită, dar și pentru fals în declarații și practicarea ilegală a activității financiare. În 2017, ZdG scria că Ghenadie Tanas deținea bunuri mobile și imobile a căror valoare depășea veniturile sale declarate și că acesta a practicat cămătăria, împrumutând mai multor persoane zeci de mii de euro. În decembrie 2021, ZdG a publicat o altă investigație cu detalii noi despre averea lui Ghenadie Tanas, după ce acesta fusese numit de la tribuna Parlamentului „milionarul în euro de la CNA”.
Alexandru Gheorghieș și Ghenadie Tanas sunt apărați de același avocat pe dosarele privind îmbogățirea ilicită, fostul procuror Sergiu Moraru. Deși inițial acceptase să discute cu ZdG la acest subiect, ulterior avocatul a refuzat, argumentând că altfel ar prejudicia interesele clienților săi.
Totuși, el a subliniat că legea actuală oferă limite prea largi procurorilor și că se aplică selectiv. Veniturile dinainte de 2014 nu se iau în considerare de către acuzatorii de stat, pe motiv că legea nu este retroactivă, s-a mai plâns avocatul. El a mai spus că procurorii îi impun pe avocați să nu divulge informații din anchetă și că preferă să nu ofere declarații până la expedierea cauzelor în judecată.
A refuzat să discute și avocatul șefului suspendat al oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, Valeriu Bodean, și el fost procuror. Motivul: nu îi permite clientul său. Am încercat să-i contactăm și pe alți avocați ai funcționarilor vizați în dosarele cele mai recente, inițiate de PA în toamna anului trecut, însă aceștia au evitat să discute cu noi.
Cauze inițiate după anchete ZdG și după controale ale ANI (dar și în lipsa acestora)
O anchetă ZdG a stat la baza inițierii unui control al averii pe numele judecătoarei din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Tatiana Avasiloaie, de către ANI. Actul de constatare, ce indică existența unei diferențe substanțiale între veniturile obținute și cheltuielile efectuate de peste 1,2 milioane lei, a stat, la rândul său, la baza cauzei penale pentru îmbogățire ilicită, inițiată de PA pe numele magistratei.
Totodată, ea ar fi procurat un imobil în valoare de 1,33 de milioane de lei pe care l-a înregistrat pe numele altei persoane, fără să-l declare oficial. În februarie 2020, ZdG dezvăluia că judecătoarea era văzută zilnic ieșind sau intrând într-un bloc de locuit amplasat în inima capitalei, pe strada Bernardazzi, cu un preț de piață ce depășea 120 de mii de euro, și care nu se regăsește în declarația de avere și interese. Tatiana Avasiloaie nu a fost suspendată din funcție. ZdG a scris că ea continuă să examineze și să emită hotărâri.
După un control al ANI, a fost pornită urmărirea penală pentru îmbogățire ilicită și pe numele fostului director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Anatolie Golea, la 6 noiembrie 2021.
ANI a constatat o diferență substanțială dintre averea dobândită și veniturile obținute, în perioada ianuarie 2012 – august 2016, atunci când a înregistrat, împreună cu membrii familiei sale, un venit de 15 milioane lei, dar a suportat cheltuieli de 1,8 milioane, cu aproximativ 250 de mii de lei mai mult.
Un alt caz de îmbogățire ilicită inițiat de procurori, dar pe care ANI nu dispus nici măcar inițierea controlului este cel al fostului director al Termoelectrica, Veaceslav Eni.
Procurorii au anunțat la 24 noiembrie 2021 că au stabilit în cadrul urmăririi penale, o bănuială rezonabilă că în perioada 2015 – noiembrie 2021, cheltuielile efectuate de către Veaceslav Eni, personal și prin intermediul unor terți, ar fi depășit veniturile oficiale, cu 3,8 milioane lei. De asemenea, ar fi înregistrat în proprietate, personal și pe numele altor persoane, 10 bunuri imobile și 2 bunuri mobile în valoare de aproximativ 6,6 milioane lei, ar fi dobândit în proprietate două apartamente, precum și un automobil de marca Hyundai Tucson, fabricat în anul 2021, a căror valoare estimată este de aproximativ 990 de mii de lei.
Într-o cauză penală de îmbogățire ilicită este vizat un alt protagonist al anchetelor ZdG. Fostul director al Moldtelecom, Vitalie Iurcu, și rudele acestuia a fost supuși perchezițiilor la 26 noiembrie 2021.
ZdG scria în 2015 că Vitalie Iurcu, fost director al Moldtelecom în perioada 2009—2015, numit ulterior, în august 2015, viceministru al Economiei, a reușit să adune, în perioada când a condus una din cele mai mari companii de stat, o avere impresionantă. Acesta locuiește într-o casă de lux, conduce un Porsche Cayenne, deține mai multe terenuri în Chișinău care valorează milioane de lei, iar prin intermediari, în special prin intermediul unui nepot, controla mai multe firme cu activități în agricultură și arenda jumătate de hectar de pădure lângă Ialoveni.
După o anchetă ZdG a fost reținut și fostul viceministrul al Afacerilor Interne, și fost președinte al raionului Criuleni, Ion Țurcan, la 24 noiembrie 2021, în cadrul unui dosar pentru îmbogățire ilicită.
În aprilie 2021, ZdG a scris că generalul Ion Țurcan și-a scos în vânzare casa de lux, situată pe malul Nistrului. ANI a inițiat ulterior controlul averii pe numele lui Țurcan și a constatat o diferență substanțială de aproximativ 390 de mii de lei între averea dobândită și veniturile realizate.
Plahotniuc – cercetat de PCCOCS pentru îmbogățire ilicită în proporții deosebit de mari
Un dosar pentru îmbogățire ilicită în proporții deosebit de mari a fost inițiat și pe numele lui Vladimir Plahotniuc, la 17 noiembrie 2021, fiind în gestiunea PCCOCS, după ce în vara anului trecut, procuratura condusă de Alexandr Stoianoglo refuzase să pornească urmărirea penală.
Noul dosar penal a fost pornit în baza unui act de sesizare al SIS, a anunțat Procuratura. Potrivit investigațiilor preliminare, Plahotniuc ar fi achiziționat mai multe bunuri mobile, inclusiv un iaht de lux, și imobile, aflate în Elveția, România și Spania, inclusiv în perioada când acesta era deputat. La această etapă, se efectuează urmărirea penală pe segmentul identificării bunurilor infracționale și persoanelor interpuse, conform unui răspuns al PG pentru ZdG.
Deși PA a informat ZdG că a inițiat 14 dosare penale pentru îmbogățire ilicită în 2021, alte nume decât cele menționate mai sus nu au fost făcute publice, deocamdată.
Expert: „Nu avem un mecanism care să prevadă strict cum se face urmărirea penală sau cum se depistează aceste fapte”
Expertul Petru Vîrlan atrage atenția asupra faptului că nu s-a format o practică bine stabilită și nu au fost instituite mecanisme funcționale de investigare a cauzelor de îmbogățire ilicită. Totodată, acesta atenționează asupra necesității unor anchete bine documentate, care să nu afecteze finalitatea dosarelor
. „Din informația făcută publică am văzut că veniturile persoanelor vizate (în dosarele inițiate în 2021) depășesc 20 de salarii medii pe economie. Deja, sarcina probei a organelor de urmărire penală urmează să fie făcută conform cerințelor, deoarece orice probă care nu a fost colectată corect sau nu a fost respectată procedura, este nulă. Și chiar și celelalte probe care decurg pot fi anulate. Am văzut și în cazul hotărârii pe cazul Melniciuc, că unele probe lasă loc de interpretare și aici, deja, noi avem o problemă. (…) Noi nu avem un mecanism care să prevadă strict cum se face urmărirea penală sau cum se depistează aceste fapte. Am văzut în practică situații în care ANI constată că există averi nejustificate și procurorul constată contrariul. Sau invers, când ANI constată că nu există averi nejustificate, iar procurorii vin cu altă opinie. Și aici este o problemă de conlucrare a organelor statului”.
Datele ANI oferite pentru ZdG arată că instituția a sesizat organele de urmărire penală în 17 cazuri, dar au fost inițiate numai patru cauze penale pentru îmbogățire ilicită. În 7 cazuri, ANI a primit refuz din partea procuraturii. Totodată, au fost inițiate 4 dosare penale pentru îmbogățire ilicită, după ce Autoritatea a constatat averi nejustificate pe numele unor subiecți ai declarării.
Elena Cazacov: „Sigur că percepția că aceste cauze ar putea să nu aibă finalitate există și o să existe, mai ales reieșind din categoria subiecților”
Elena Cazacov, șefa interimară a PA, recunoaște că nu există confiscări pe dosarele de îmbogățire ilicită, întrucât nu avem nicio sentință definitivă, în afara celei pe numele lui Silviu Condrea, dar pe care nu o pune la socoteală, fiindcă persoana și-a recunoscut vina.
Referitor la finalitatea dosarelor, procurora spune că anchetarea lor riguroasă necesită timp. „Sigur că percepția că aceste cauze ar putea să nu aibă finalitate există și o să existe, mai ales reieșind din categoria subiecților. Însă, PA pune accentul pe investigarea multilaterală și obiectivă, pentru a putea fi adoptată o soluție legală și corectă pe aceste cauze. (…) În ceea ce privește cauzele inițiate anterior, nu pot să zic că investigarea se împotmolise. Cauzele erau în investigare. Dar asta necesită timp, este necesară interpelarea mai multor autorități. Dacă vrem calitate și să obținem ulterior și o sentință de condamnare, cauzele urmează să fie lucrate”, a subliniat Elena Cazacov.
Cinci cauze – expediate de procurori în judecată
Din dosarele inițiate anterior de procuratură, până acum au fost trimise în judecată 5 cauze, inclusiv cea a judecătorului Oleg Melniciuc, pe care prima instanță deja s-a pronunțat. După revenirea în fruntea procuraturii, în 2021, a lui Dumitru Robu, instituția a anunțat într-un comunicat că urma să verifice modul cum au fost cercetate în această perioadă cele patru dosare inițiate în 2019, în perioada în care deținuse prima dată interimatul funcției de procuror general, pentru a determina „motivele care au determinat tergiversarea dispunerii unor soluții legale în termeni rezonabili pe aceste cazuri”.
La scurt timp, s-a anunțat că a fost trimis în judecată dosarul fostului deputat PDM, Constantin Țuțu, învinuit de îmbogățire ilicită, precum și de fals în declarații. Potrivit procurorilor, între 2014-2019, el ar fi realizat venituri de aproape 6,5 milioane lei, dar ar fi cheltuit peste 10 milioane.
Avocatul lui Constantin Țuțu, Viorel Berliba, spune că până acum nu a avut loc nicio ședință. Dosarul pentru îmbogățire ilicită a fost conexat cu cel pentru trafic de influență și escrocherie. Deși a promis să discute cu clientul său referitor la un interviu pentru ZdG, avocatul nu a mai răspuns la apeluri. Într-o discuție la telefon, el totuși a atenționat asupra problemelor legate de procedurile de probare și că, până nu demult, dosarele pe îmbogățire ilicită trenau. „Și, brusc, la un moment dat, se deschide „Cutia Pandorei” prin condamnarea lui Melniciuc. Este un argument din punct de vedere faptic și nu vrem să-l spunem la telefon, de ce s-au intensificat toate dosarele acestea și ce conotații au. O mare parte nu vor avea finalitate… Dosarul s-a pornit, nu s-a făcut nimic și acuma, când a apărut necesitatea, doar s-au trimis în judecată, fără ca să se desfășoare vreo urmărire penală cu participarea persoanei”, a menționat Viorel Berliba.
La 5 noiembrie 2021, în instanță a fost expediat și dosarul lui Nicolae Chitoroagă, fost procuror-șef al PCCOCS, inițiat de asemenea în 2019, fiind pe rol la Judecătoria Chișinău.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, în perioada 2014-2019, Nicolae Chitoroagă ar fi obținut în proprietate bunuri imobile de aproape 6,5 milioane de lei, având venituri, împreună cu membrii familiei, de 2,2 milioane de lei. Asupra bunurilor a fost aplicat sechestrul.
În 2019 și 2020, procurorii au expediat în instanță două cauze penale pe îmbogățire ilicită, în care sunt vizați Valeriu Bacalin, inspector principal în cadrul Biroului Vamal Bender și, respectiv, Ruslan Ghenciu, fost șef de secție în cadrul Direcției informații și securitate internă a DGPI, din cadrul SPIA, al MAI.
Dosare inițiate în 2019, care nu au ajuns încă în instanță
Din dosarele inițiate în 2019, încă nu a fost expediat în judecată cel al fostului președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță.
El a fost acuzat de îmbogățire ilicită, după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai magistratului au cumpărat mai multe bunuri imobile în Chișinău. A fost aplicat sechestru pe bunuri imobiliare și autovehicule în valoare de 12,8 milioane de lei, înregistrate pe numele persoanelor din familie și anturajul judecătorului.
Un alt dosar care nu a ajuns încă în judecată este cel al fostului judecător la CSJ Oleg Sternioală, care este cercetat și într-o cauză penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari.
Conform informațiilor obținute de ZdG, una dintre principalele acuzații aduse magistratului e legată de achiziționarea unei case în orașul Codru, din municipiul Chișinău, din bani ce ar fi provenit din surse ilegale și care a fost înregistrată pe numele părinților săi, fapt relatat de ZdG încă în 2016. De asemenea, veniturile obținute în ultimii ani de familia Sternioală, de aproximativ 7 milioane de lei, erau cu mult mai mici decât cheltuielile pe bunuri de lux în valoare estimată la 13,8 milioane de lei.
