Promisiunile electorale ale candidaților la alegerile parlamentare anticipate: abundență de populism și lipsă de fezabilitate – Analiză Expert Grup
„Candidații la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 speră să cucerească electoratul mai curând prin promisiuni cu tentă populistă, decât prin oferte concrete și strategii bine definite de dezvoltare a țării, încadrate într-un termen de patru ani – durata de viață a unei legislaturi. Multe din promisiunile electorale din domeniul social și economic nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, iar propunerile unor candidați sunt chiar contradictorii principiilor economiei de piață, legislației naționale și angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova”.
Acestea sunt principalele concluzii ale analizei componentelor socio-economice ale programelor și promisiunilor electorale ale celor 22 de candidați la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021: „Licitație pentru alegători, din contul alegătorilor: între populism, fezabilitate și fantezii electorale”, efectuată de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova (FES).
„Sperăm mult că această analiză să impună o ținută politică mai responsabilă participanților în cursele electorale când aceștia își elaborează programele, astfel încât acestea să fie ancorate în realitate și să rezoneze cu prioritățile de dezvoltare a țării”, a menționat Ana Mihailov, coordonatoare de programe, Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.
Potrivit autorilor analizei, din cei 22 de candidați electorali, doar cinci au venit cu programe electorale cu un nivel mai înalt de detaliere, alți 12 concurenți electorali au prezentat doar programe succinte (1-2 pagini), iar în cazul altor cinci formațiuni politice programele electorale lipsesc.
Adrian Lupușor, director executiv, „Expert-Grup”: „Programele electorale sunt principalele documente publice cu ajutorul cărora concurenții electorali încearcă să convingă alegătorii, dar în Republica Moldova situația este diferită, deseori concurenți în mare parte nu atrag suficientă atenție acestor documente, iar discuțiile se focusează mai curând pe atacuri la persoană, discuții superficiale, și mai puțin pe idei de țară, pe viziuni și reformele necesare pentru dezvoltarea Republicii Moldova”.
Autorii menționează că cele mai frecvente promisiuni ale concurenților electorale sunt îndreptate spre susținerea mediului de afaceri, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) și producătorii autohtoni, reducerea inegalităților sociale, sporirea autonomiei financiare a autorităților locale și asigurarea acestora cu infrastructura critică, drumuri reparate, industrializare, creșterea suprafețelor împădurite sau a celor irigate etc.
Unii dintre candidați vin cu propuneri mai „revoluționare”, care însă sunt în mare parte irealizabile, cum ar fi: controlul public al prețurilor diferitor categorii de produse, cote obligatorii pentru IMM-uri la achizițiile publice, construirea de fabrici de stat în toată țara, naționalizarea întreprinderilor din domeniul importului de alcool, produse petroliere și tutun, anularea a circa 150 de taxe și impozite și transformarea lor într-un impozit unic, utilizarea rezervelor valutare ale BNM pentru investiții publice sau a rezervelor obligatorii menținute de băncile comerciale pentru subvenții la procurarea apartamentelor.
În opinia autorilor analizei, una dintre cele mai „deocheate” promisiuni electorale se regăsește în programul Partidului Regiunilor din Moldova (PRM), care se referă la revizuirea mecanismului de distribuție a terenurilor în conformitate cu Programul Național „Pământ” – program care s-a consumat cu peste 20 de ani în urmă și prin care proprietatea colectivă a trecut în proprietatea privată a agricultorilor.
„Acest program, care a dus la fragmentarea terenurilor agricole și la împroprietărirea agricultorilor, adică terenurile colective au trecut în proprietate privată, s-a desfășurat cu 20 de ani în urmă. Nu este clar cum un partid ar putea revizui acest mecanism fără să calce în picioare Constituția și să atenteze la proprietatea privată a oamenilor”, a declarat Stas Madan, economist superior, „Expert-Grup”.
Dat fiind faptul că la ultimele scrutine alegătorii de vârstă pensionară s-au dovedit a fi cei mai activi, în această campanie electorală candidații se întrec cine dintre ei va oferi pensii mai mari, odată ajunși în Parlament. Spre exemplu, PAS propune instituirea pensiei minime de 2000 lei, PDCM – 2088 lei și oferirea de „pensia a 13-a” pentru cei a căror pensie este sub minimul de existență, Blocul „Renato Usatîi” promite 2500 lei, Platforma DA – până la 3000 lei, iar AUR și PUN supralicitează cu pensia minimă de 3500 și respectiv 4000 lei, menționează autorii analizei.
În același timp, doi dintre candidații electorali, PACE și Blocul Electoral „Renato Usatîi”, își focusează atenția în programele lor electorale pe organele de forță și practic pe instituirea unui așa-zis stat polițienesc.
„Pe plan internațional, statele care se dezvoltă din punct de vedere economic au nevoie de o economie liberă și nu de autorități care să urmărească businessul la tot pasul și care să le facă activitatea economică din ce în ce mai grea”, a precizat Dumitru Pîntea, director de program, „Expert-Grup”.
În concluzie, autorii analizei menționează că majoritatea promisiunilor electorale ale candidaților pentru alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie 2021 nu au acoperire financiară, or, cuantumul promisiunilor pentru următorii patru ani depășește cu mult posibilitățile bugetare.
Autorii analizei susțin că, în același timp, condamnă „iresponsabilitatea acelor concurenți electorali care se întrec în promisiuni, fără a lua în calcul posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și principiile economiei de piață și angajamentele internaționale ale țării”.
Analiza integrală:
