Parlamentul anunță că Zinaida Greceanîi a primit răspunsul Secretarului General al Consiliului Europei și îl va remite Curții Constituționale
Parlamentul R. Moldova anunță că Zinaida Greceanîi, a primit, în dimineața zilei de marți, răspunsul Secretarului General al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, la demersul prin care denunță că „în acțiunile Președintelui R. Moldova se atestă o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, fiind create blocaje instituționale cu consecințe imprevizibile pentru democrație și statul de drept”. Parlamentul anunță că răspunsul va fi remis Curții Constituționale (CC).
Zinaida Greceanîi a solicitat Curții Constituționale interpelarea avizului amicus curiae al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei în privința Sesizării cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a.
Răspunsul oferit de secretara Generală al Consiliului Europei
„Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 1 aprilie, căreia i-am acordat toată atenția. După cum cunoașteți, Consiliul Europei atribuie cea mai mare importanță respectării democrației și statului de drept, pentru care constituționalismul este un principiu fundamental. Regulile de formare a Guvernului și de dizolvare a Parlamentului sunt stipulate în Constituție și interpretate de Curtea Constituțională.
În R. Moldova, acestea au făcut și obiectul unui aviz al Comisiei de la Veneția (CDL-AD(2019)012). În aviz se sublinia că dizolvarea unui parlament ales prin alegeri libere și echitabile pentru exprimarea voinței poporului este o măsură de ultim recurs care nu poate fi luată în mod facil ci doar respectând spiritul și litera Constituției. Notez, în această privință, că Curtea Constituțională a fost sesizată privind chestiunea existenței condițiilor care justifică dizolvarea Parlamentului, în sensul articolului 135 din Constituție.
În același timp, țin să subliniez că este esențial, într-un stat democratic, ca toate instituțiile sale să coopereze în mod loial în exercitarea prerogativelor constituționale ale acestora. Acest fapt mă determină să fac apel la simțul responsabilității tuturor instituțiilor și tuturor părților interesate din Republica Moldova pentru a evita o criză constituțională, ceea ce este cu atât mai necesar în perioada actuală, marcată de criza sanitară care afectează toate Statele noastre Membre.
Cu toate acestea, dacă autoritățile din Republica Moldova consideră că aceste chestiuni constituționale sunt susceptibile să reapară în viitor, Consiliul Europei este la dispoziția lor pentru a explora eventuale modificări constituționale, care ar putea fi necesare sau dezirabile în vederea oferirii unor răspunsuri durabile în acest sens”, se arată în răspunsul oferit de răspunsul oferit de secretara Generală al Consiliului Europei.
Greceanîi susține că va informa Consiliul Europei despre avizul Curții Constituționale în urma examinării sesizării privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului.
Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a expediat o scrisoare în adresa secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, prin care denunță că „în acțiunile Președintelui R. Moldova se atestă o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, fiind create blocaje instituționale cu consecințe imprevizibile pentru democrație și statul de drept”. Scrisoarea a fost expediată la 1 aprilie.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a depus la 30 martie, Curtea Constituțională (CC) sesizarea privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului.
În textul sesizării, se menționează că „la data de 25 martie 2021, s-a constatat termenul de 45 de zile și cea de-a doua tentativă de formare a Guvernului, ceea ce constituie temei de dizolvare a Parlamentului în sensul art. 85 alin. (2) din Constituție”.
„Așa cum prevede Constituția, am avut consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în legătură cu situația politică din țară și eventuala dizolvare a Parlamentului.
Parlamentul a eșuat să aleagă un Guvern din două încercări și după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia Guvernului Chicu au trecut mai mult de 3 luni. Ca și experții în drept constituțional, consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului (…). Alegerile anticipate constituie șansa cetățenilor de a-și alege deputați care să le reprezinte cu adevărat interesele, să scoată țara din criză și să o scape de corupție. Alegerile anticipate sunt soluția care poate vindeca țara noastră.
Din aceste considerente, am decis să sesizez astăzi Curtea Constituțională pentru constatarea circumstanțelor constituționale de dizolvare a Parlamentului. Este competența Curții Constituționale de a constata aceste circumstanțe. Dacă Curtea Constituțională va spune că există circumstanțe, voi dizolva Parlamentul și vom merge la judecata oamenilor”, a declarat Maia Sandu, după consultările cu deputații PSRM și „Șor”.
Tot vineri, 26 martie, deputații Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Partidului politic „SOR”, Platformei „Pentru Moldova” și cei ai grupului Pro Moldova, în total 54 la număr, au votat pentru adoptarea Declarației socialiștilor privind dezacordul dizolvării Parlamentului. În lipsa mai multor deputați ai Partidului „Șor” și Platformei Pentru Moldova, fără voturile Grupului parlamentar PRO Moldova, condus de Andrian Candu, socialiștii nu ar fi avut voturile necesare pentru adoptarea „Declarației cu privire la dezacordul dizolvării Parlamentului”.
Totodată, deputații din Parlamentul de la Chișinău au aprobat miercuri, 31 martie, proiectul de hotărâre al Guvernului în exercițiu cu privire la declararea stării de urgență. 52 de deputați au votat pentru instituirea stării de urgență în R. Moldova, pentru următoarele 60 de zile. În această perioadă, Parlamentul nu poate fi dizolvat.
