Magistrat vizat în dosarul „Laundromat”, fără salariu pentru perioada suspendării din funcție. Decizia CSJ: încasarea salariului pentru perioada suspendării din funcție în temeiul începerii urmării penale, nu poate fi solicitată
Judecătorului Serghei Gubenco vizat în dosarul „Laundromat”, care a revenit, oficial, în funcție drept urmare a deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din octombrie 2020, nu îi va fi achitat salariul pentru perioada suspendării din funcție. Într-o hotărâre din 9 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se arată că magistrații nu pot solicita încasarea salariului pentru perioada suspendării din funcție în temeiul începerii urmării penale.
Serghei Gubenco, judecătorul vizat în „Spălătoria rusească”, a solicitat calcularea și achitarea salariului pentru perioada suspendării în funcție, după ce CSM a decis repunerea acestuia, dar și a altor patru magistrați, în funcție drept urmare a scoaterii acestora de sub urmărire penală. Curtea de Apel (CA) Comrat, instanța în care activa magistratul până în anul 2016, atunci când a fost pus sub urmărirea penală în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de dolari, a refuzat. Astfel, Serghei Gubenco s-a adresat în instanță.
Potrivit unor calcule, acesta urma să încaseze din contul statului circa 1 milion de lei pentru perioada suspendării din funcție.
În motivarea acțiunii, Gubenco a indicat că:
„Având în vedere prevederile art. 24 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, a evidențiat că în cazul suspendării din funcție a judecătorului, salariul acestuia se plătește în condițiile legii. Iar conform Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, a opinat că este obligatoriu să-i fie achitat salariul lunar de funcție de judecător la CA Comrat, începând cu data de 20 septembrie 2016, invocând faptul că legea sus-menționată nu prevede condiționalități de încetare a plății drepturilor salariale de către instanță în care activează. A obiectat că obligația achitării salariului pe durata suspendării din funcție nu încetează în baza articolului 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, care prevede că suspendarea din funcție a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepția lit. a), nu atrage anularea inviolabilității personale și a garanțiilor materiale și sociale. În temeiul prevederilor enunțate, a susținut că suspendarea judecătorului în condițiile indicate atrage după sine anularea inviolabilității personale, a garanțiilor materiale și sociale, însă nu a salariului”
Prima instanță și instanța de apel au admis cererea magistratului și i-au dat dreptate. Astfel, cauza a ajuns la CSJ, după ce CA Comrat și CSM au depus recurs.
Astfel, CSJ a admis recursurile, a casat integral hotărârile instanțelor inferioare și a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a magistratului Gubenco, printr-o hotărâre irevocabilă.
În acest context, CSJ precizează în hotărârea sa că „instanțele inferioare au aplicat eronat prevederile art. 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, astfel concluzionând greșit că suspendarea din funcție a judecătorului nu interzice achitarea salariului, or judecătorul poate solicita încasarea drepturilor materiale și sociale pe parcursul suspendării sale din funcție, doar în cazurile prevăzute de art. 24 alin. (1) lit. b)-d) din Legea cu privire la statutul judecătorului, cu excepția alin. (1) lit. a), prezentă în speță.
(…) Or, contrar argumentelor instanțelor de judecată, Gubenco Serghei a fost suspendat din funcție în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, care este exceptat de la regula de a permite achitarea garanțiilor materiale și sociale”.
Mai mult decât atât, CSJ punctează că potrivit art. 7 alin. (1) din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la data de 1 decembrie 2018), salariul judecătorului și salariul procurorului se stabilesc și se plătesc pentru activitatea desfășurată în perioada unei luni calendaristice, în timpul normal de muncă, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Curtea notează la caz și dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, potrivit cărora suspendarea mandatului presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuțiilor de către persoana cu funcție de demnitate publică și încetarea plății drepturilor salariale de către autoritatea publică în care activează această persoană, dacă legea specială ce reglementează activitatea demnitarului nu prevede altfel.
Exercitarea mandatului se suspendă în temeiul prevederilor legislației muncii, reglementărilor de drept comun civile, administrative sau penale, al legilor speciale ce reglementează activitatea demnitarului, precum și în temeiul participării demnitarului în campania electorală sau al desfășurării anchetei de serviciu în legătură cu săvârșirea de către demnitar a faptelor imputabile acestuia.
Potrivit CSJ, acestea indică la netemeinicia afirmațiilor instanței de apel precum că prevederile sus-enunțate nu reglementează situația în care judecătorul este suspendat și modul în care se achită salariu, argumentând că potrivit art. 24 alin. (2) din Legea cu privirea la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, în cazul suspendării din funcție a judecătorului salariul acestuia se plătește în condițiile legii.
Și aceasta deoarece, în condițiile în care ca temei de suspendare a servit pornirea urmăririi penale, prevederile art. 24 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 urmează a fi raportate la alin. (3) și (4) ale articolului dat și cu celelalte prevederi care guvernează suspendarea raporturilor de muncă și art. 7 lit. a) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor 11 de urmărire penală, ale procuraturii și al instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, or, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, așa cum o interpretează instanța de apel. Din contra, aceasta trebuie aplicată în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent.
În alt aspect, CSJ constată lipsite de suport, mențiunile instanței de apel precum că salariul lunar de funcție nu cade sub noțiunea de ,,garanție materială și socială” și respectiv drepturi salariale a lui Gubenco Serghei nu se referă la incidența restricțiilor art. 24 alin. (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995. Ori, din garanțiile materiale a judecătorului face parte salariul acestuia, fapt ce rezultă din Capitolul VIII din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, intitulat ,,Protecția de stata a judecătorului, asigurarea lui materială și socială”, capitolul care include ca garanție materială salarizarea judecătorilor.
Suplimentar la cele expuse, este relevant de notat Decizia Curții Constituționale nr. 23 din 25 februarie 2019 de inadmisibilitate a sesizării nr. 28g/2019 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 200 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală și a articolului 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în care Curtea reamintește că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent.
De asemenea, Curtea a statuat că nu poate fi reținută pretinsa încălcare a principiului prezumției nevinovăției în cazul suspendării judecătorului din funcție, deoarece hotărârea emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii nu are un caracter punitiv. CSM nu analizează natura și gravitatea acuzării în materie penală, ci doar constată dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva judecătorului. Prin urmare, Curtea menționează că îndepărtarea temporară a judecătorului din exercițiul funcției sale în cazul în care în privința acestuia se începe urmărirea penală se justifică din considerentul protejării imaginii sistemului judiciar în ansamblu, eliminându-se astfel orice fel de suspiciuni care ar putea să umbrească prestația judecătorilor.
Solicitarea lui Gubenco vine în contextul în care cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au revenit, oficial, în funcții la sfârșitul lunii octombrie 2020. Atunci membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat cererile acestora de repunere în funcțiile pe care le-au deținut până în septembrie 2016, cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați.
Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de USD. Ei erau acuzați că au emis încheieri prin intermediul cărora în R. Moldova s-au spălat bani rusești. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea, Victor Orândaș a reușit să plece din R. Moldova.
Dosarul penal pe numele judecătorilor a fost deschis abia la doi ani şi jumătate după ce Curtea Supremă de Justiție trimitea pe adresa Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Anticorupție şi CSM o notă informativă privind implicarea mai multor magistrați din R. Moldova într-o schemă dubioasă de spălare de bani, fiind indicate numele magistraților şi dosarele în care aceștia ar fi acționat fraudulos. La 20 septembrie 2016, dată la care dosarul în privința celor 17 magistrați a fost făcut public, doar 7 dintre ei mai activau în sistemul judecătoresc.
