Hotărârea motivată a CC privind declararea neconstituționalității majorării numărului membrilor CSM și respectiv, anularea hotărârii Parlamentului privind numirea în funcție a patru membri CSM
Curtea Constituțională (CC) a publicat sâmbătă, 12 iunie, Hotărârea nr. 17 din 10 iunie curent, privind controlul constituționalității, Legii nr. 193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și a Hotărârii parlamentului privind numirea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 53 din 17 martie 2020.
Joi, 10 iunie, CC a declarat neconstituționale modificările Legii cu privire la CSM operate de Parlament prin Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019, cu privire la majorarea numărului membrilor CSM de la 12 la 15. Totodată, Curtea s-a expus cu privire la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului din 17 martie 2020, prin care Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți în funcția de membri ai CSM. Astfel, componența CSM-ului va reveni la formula anterioară, iar cei patru membri ai CSM vor fi revocați din funcție.
În Hotărârea motivată, Curtea reține că Legea cu privire la CSM este, potrivit articolelor 72 alin. (3) lit. e) și 123 alin. (2) din Constituție, o lege organică. Prin urmare, actele normative ale Parlamentului care modifică sau completează această lege pot fi doar legi organice, adoptate după cel puțin două lecturi, așa cum prevede articolul 74 alin. (1) din Constituție.
În acest caz, Curtea constată că deși Hotărârea Guvernului nr. 611, prin care a fost aprobat proiectul Legii contestate și prezentat Parlamentului spre examinare, a intrat în vigoare pe 6 decembrie 2019, acest fapt nu a împiedicat Parlamentul să examineze proiectul în discuție și să-l voteze în prima lectură pe 5 decembrie 2019 (a se vedea §§ 6-8). Astfel, Parlamentul nu a respectat una din condițiile constituționale aplicabile în cazurile în care Guvernul inițiază un proiect de lege, și anume că proiectul în discuție poate fi supus dezbaterilor și votării doar după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care proiectul în discuție a fost aprobat [a se vedea articolul 102 alin. (4) din Constituție]. Prin urmare, Curtea reține că în cadrul examinării proiectului de lege în prima lectură Parlamentul a votat un act inexistent. Astfel, Curtea punctează că nu poate trece cu vederea acest viciu de procedură și constată că este afectată valabilitatea votării Legii contestate în prima lectură. Având în vedere cele menționate, Curtea constată că Legea contestată a fost adoptată de Parlament într-o singură lectură, pe data de 20 decembrie 2019. Adoptarea unei legi organice de către Parlament într-o singură lectură încalcă articolul 74 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia legea organică se adoptă după cel puțin două lecturi. Prin urmare, Curtea reține că Legea contestată trebuie declarată neconstituțională. Din aceste considerente, Curtea este scutită să analizeze constituționalitatea Legii contestate din perspectiva celorlalte critici invocate de autorii sesizării.
Cu privire la conformitatea cu Constituția a Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020
Curtea a observat că Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 a fost adoptată în baza prevederilor Legii contestate referitoare la membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor titulari. Curtea are în vedere faptul că declararea neconstituționalității Legii care a stat la baza adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 interferează cu principiul securității mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul profesorilor titulari.
În context, Curtea reține, în primul rând, că prin Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019, Parlamentul a majorat numărul membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari. Astfel, prin instituirea a încă două mandate, numărul membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari a crescut de la trei la cinci persoane. În baza acestor prevederi, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a organizat un concurs, a selectat patru candidați pentru funcția de membru al Consiliului din rândul profesorilor titulari și i-a propus Parlamentului pentru a fi numiți. Dat fiind faptul că la § 57 supra a conchis că Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019 contravine Constituției, Curtea reține că Hotărârea de numire a membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale.
În al doilea rând, Curtea reține că viciul care a afectat adoptarea Legii nr. 193/2019, în conformitate cu care a fost adoptată Hotărârea Parlamentului de numire a celor patru membri ai Consiliului, reprezintă o încălcare manifestă a procedurilor de legiferare stabilite de Constituție. Adoptarea legilor organice după cel puțin două lecturi rezultă în mod clar din articolul 74 alin. (1) din Constituție.
În al treilea rând, Curtea notează că respectarea prevederilor articolului 74 alin. (1) din Constituție reprezintă o cerință esențială a procedurilor parlamentare (a se vedea § 54 supra).
În al patrulea rând, Curtea reține că soluția ei privind revigorarea prevederilor anterioare din Legea cu privire la CSM (a se vedea § 59 supra) presupune revenirea de la numărul de 15 la numărul de 12 membri ai Consiliului, reducându-se implicit numărul de membri din rândul profesorilor titulari de la cinci la trei. Această diminuare numerică a componenței Consiliului face imposibilă menținerea în funcție a celor patru membri profesori titulari numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020.
Decizia CC de joi, 10 iunie, vine în urma unei sesizări depuse de deputații PAS Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca, prin care au solicitat controlul constituționalității unor prevederi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Prin sesizarea depusă la CC, autorii au solicitat Înaltei Curți și anularea hotărârii Parlamentului prin care Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți în funcția de membri al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) menționând că „Dodon și-a pus patru oameni loiali în funcția de membru al CSM” și că „CSM-ul a devenit un instrument de-a lui Dodon prin care s-a (re)capturat justiția la fel ca și pe timpul Plahotniuc”.
La 20 decembrie, cu 51 de voturi, deputații au adoptat, în lectura finală, un proiect de modificare a Legii cu privire la CSM.
Potrivit documentului, numărul membrilor CSM a fost extins de la 12 la 15. Autorii au argumentat că suplinirea se impune în vederea excluderii incidentelor sau blocajelor în activitate, în special, la întrunirea cvorumului.
Potrivit modificării operate atunci, cinci membri ai CSM din rândul profesori de drept titulari sunt numiți de Parlament, cu votul majorității deputaților aleși, în baza propunerilor Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, în urma unui concurs public.
La 17 martie 2020, cu 55 de voturi ai PSRM și PDM, după aproape o oră de polemici și în lipsa candidaților, Parlamentul a numit în funcție patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Este vorba despre Carolina Ciugureanu-Mihailuță, Elena Belei, Valentina Coptileț și Ion Crețu. Cei patru au fost desemnați la 14 martie 2020 de către Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului drept câștigători ai concursului, după etapa interviurilor, la care au fost admiși 17 candidați. Membrii opoziției parlamentare au solicitat amânarea subiectului privind numirea celor patru de pe ordinea de zi, pe motiv că nu există un consens larg.
