Greceanîi a expediat o scrisoare în adresa secretarului general al Consiliului Europei prin care o acuză pe Maia Sandu de „blocaje instituționale cu consecințe imprevizibile pentru democrație și statul de drept”
Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a expediat o scrisoare în adresa secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, prin care denunță că „în acțiunile Președintelui R. Moldova se atestă o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, fiind create blocaje instituționale cu consecințe imprevizibile pentru democrație și statul de drept”. Scrisoarea a fost expediată la 1 aprilie.
„Constatăm că în acțiunile Președintelui Republicii Moldova se atestă o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, fiind create blocaje instituționale cu consecințe imprevizibile pentru democrație și statul de drept. Considerăm acțiunile Președintelui Republicii Moldova ca fiind contrare Avizelor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (de la Veneția) nt. 886 din r9 iunie 2012, precum și nr.954 din 24 iunie 2019.
Considerăm absolut iresponsabilă tentativa Președintelui R. Moldova de a dizolva Parlamentul în condițiile crizei pandemice fără precedent, dar și în condițiile existenței voinței politice pentru învestirea unui Guvern.
În consecință, Invităm respectuos să interveniți în medierea conflictului instituțional dintre Președintele Republicii Moldova și Parlament în vederea restabilirii ordinii de drept și revenirii președintelui țării în câmpul constituțional”, se arată în scrisoare.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a depus la 30 martie, Curtea Constituțională (CC) sesizarea privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului.
În textul sesizării, se menționează că „la data de 25 martie 2021, s-a constatat termenul de 45 de zile și cea de-a doua tentativă de formare a Guvernului, ceea ce constituie temei de dizolvare a Parlamentului în sensul art. 85 alin. (2) din Constituție”.
„Așa cum prevede Constituția, am avut consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în legătură cu situația politică din țară și eventuala dizolvare a Parlamentului.
Parlamentul a eșuat să aleagă un Guvern din două încercări și după 45 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar de la demisia Guvernului Chicu au trecut mai mult de 3 luni. Ca și experții în drept constituțional, consider că sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului (…). Alegerile anticipate constituie șansa cetățenilor de a-și alege deputați care să le reprezinte cu adevărat interesele, să scoată țara din criză și să o scape de corupție. Alegerile anticipate sunt soluția care poate vindeca țara noastră.
Din aceste considerente, am decis să sesizez astăzi Curtea Constituțională pentru constatarea circumstanțelor constituționale de dizolvare a Parlamentului. Este competența Curții Constituționale de a constata aceste circumstanțe. Dacă Curtea Constituțională va spune că există circumstanțe, voi dizolva Parlamentul și vom merge la judecata oamenilor”, a declarat Maia Sandu, după consultările cu deputații PSRM și „Șor”.
Tot vineri, 26 martie, deputații Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Partidului politic „SOR”, Platformei „Pentru Moldova” și cei ai grupului Pro Moldova, în total 54 la număr, au votat pentru adoptarea Declarației socialiștilor privind dezacordul dizolvării Parlamentului. În lipsa mai multor deputați ai Partidului „Șor” și Platformei Pentru Moldova, fără voturile Grupului parlamentar PRO Moldova, condus de Andrian Candu, socialiștii nu ar fi avut voturile necesare pentru adoptarea „Declarației cu privire la dezacordul dizolvării Parlamentului”.
Totodată, deputații din Parlamentul de la Chișinău au aprobat miercuri, 31 martie, proiectul de hotărâre al Guvernului în exercițiu cu privire la declararea stării de urgență. 52 de deputați au votat pentru instituirea stării de urgență în R. Moldova, pentru următoarele 60 de zile. În această perioadă, Parlamentul nu poate fi dizolvat.
