Detalii din Raportul privind implicarea Rusiei în procesele electorale din R. Moldova, publicat de SIS
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a publicat Raportul privind evaluarea implicării Federației Ruse în procesele electorale din R. Moldova în 2024-2025. Datele în posesia cărora a intrat instituția indică asupra unei strategii, care va include trei elemente principale: susținerea actorilor politici aflați sub control direct sau indirect al Federației Ruse, crearea crizelor, cu magnitudini diferite, în mai multe domenii ale vieții socio-politice și atac informațional de amploare pentru a amplifica efectul psihologic al crizelor.
Obiectivele Federației Ruse
În anul 2024, conform raportului, acțiunile de influență ale Rusiei ar urma să se axeze pe următoarele direcții:
1) Referendumul pentru integrarea europeană va fi ținta discreditării. Scenariul aplicat include crearea premiselor pentru a scădea prezența la vot și/sau compromiterea ideii referendumului:
„Potrivit evaluărilor, de către partea rusă se mizează pe opțiunea de „boicot”, „votul împotrivă” și/sau încadrarea unei întrebări în cadrul referendumului/vehiculată informațional care să asocieze integrarea europeană cu aderarea la alianțe și blocuri militare. Totodată, anticipăm în perioada următoare intensificarea în spațiul informațional, inclusiv a mesajelor că „integrarea europeană a R. Moldova este echivalentă cu pierderea neutralității și dezghețarea conflictului militar transnistrean””, estimează SIS.
2) În alegerile prezidenţiale din 2024 şi parlamentare din 2025, obiectivul vizează subminarea şanselor candidaţilor pro-europeni paralel cu potenţarea unui candidat agreabil (fie controlat direct de regimul de la Kremlin, fie cu viziuni anti-ruseşti moderate, cu care ulterior „se va putea de discutat”).
3) Amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a R. Moldova, în special UTA Găgăuzia. Continuarea acțiunilor pe dimensiunea compromiterii eforturilor de apropriere a Chișinăului de zona UTAG, realizată în paralel cu acțiuni de apariție a „riscurilor secesioniste”, retorică anti Chișinău, anti-UE și ideii de „referendumuri pentru deciderea dreptului asupra politicii externe a Găgăuziei”.
4) Utilizarea în continuare a potențialul uman din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău în contextul proceselor politice din R. Moldova pe fundalul invocării unei așa-numite presiuni economice puse de Chișinău pe regiune.
„Kremlinul ar putea să-și modifice retorica în raport cu tematica economică și să utilizeze și alte teze precum:
- persecutarea populației rusolingve;
- încălcarea drepturilor cetățenilor ruși/politica rusofobă a Chișinăului;
- distrugerea sistemului ecleziastic al Republicii Moldova/necesitatea acționării în vederea
conservării BOR; - aspecte de politică extern a Chișinăului – abordate distorsionat, cum ar fi relațiile R.Moldova
cu România și/sau blocul NATO etc.”, se mai spune în raport.
Actori implicați
Potrivit SIS, elemente ale influențelor hibride din partea Federației Ruse au la bază „imixtiuni în afacerile interne ale R. Moldova cu implicarea actorilor politici, structuri asociative/ grupuri pro-ruse de influență, informativ-analitice, conectate factorului rus precum și grupuri separate de cetățeni finanțați clandestin de către centrele subversive externe”.
Reieșind din situaţia de moment, potrivit raportului, forţa motrice, inclusiv predispusă spre măsuri care să provoace radicalizări şi violenţe, este „gruparea lui Ilan Şor”, prin extensiile sale socio-politice.
„Ilan Șor are drept sarcină principală, pentru anul 2024, compromiterea rezultatelor referendumului. Această perspectivă de comportament se pliază şi pe faptul că este puţin probabil ca Şor să aibă un „candidat puternic”, totodată alte formaţiuni nu se vor asocia cu acesta, însă promovarea narativelor antieuropene de pe poziţiile anumitor partide politice în campania prezidenţială îi vor crea avantaje la alegerile parlamentare”, spune SIS.
În același timp, șeful SIS afirmă că deține date despre un actor conectat la factorul rus, care încearcă să se plaseze în fața Kremlinului ca principala forţă de opoziţie antieuropeană şi apărătoare a narativului că „cooperarea cu Rusia este în interesul R.Moldova”, pentru a obţine sprijin şi finanţare la alegerile din 2024 şi 2025.
De asemenea, potrivit SIS, protestele vor continua să fie instrumentul utilizat pentru erodarea progresivă a încrederii în actuala guvernare, cu scopul asocierii acesteia şi implicit vectorul european cu „degradarea stării economice, sărăcirea populaţiei etc.”.
