Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Detașare cu semne de întrebare…

Detașare cu semne de întrebare în ajun de alegeri: De la SPPS-ul Președinției, la șefia IP Dubăsari

În ajunul alegerilor prezidențiale, șeful Securității Interne din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, instituție subordonată președintelui, a fost detașat în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Dubăsari, instituție care urmează să asigure respectarea ordinii publice, securitatea secțiilor de votare și a buletinelor de vot din mai multe localități din stânga Nistrului în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie.

Detașarea nu a fost făcută publică și s-a produs în luna septembrie, urmând să fie valabilă în următoarele șase luni. La alegerile prezidențiale din 2016 și la cele parlamentare din 2019, la secțiile de votare din raza raionului Dubăsari au fost constatate mai multe nereguli, inclusiv cazuri de mituire a alegătorilor.

Înainte ca ZdG să se intereseze de detașarea cu semne de întrebare a colonelului Ion Pricop la Dubăsari, pe site-ul Inspectoratului General al Poliției (IGP) era indicat faptul că șef al Inspectoratului de Poliție (IP) Dubăsari este Dumitru Șișcanu.

Conform informațiilor furnizate inițial de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Șișcanu a fost detașat la 20 decembrie 2019 și numit în funcție la 3 iulie 2020. Și până în prezent nu există informații oficiale care ar anunța despre demisia lui Șișcanu sau că în locul acestuia a fost numită o altă persoană.

Șeful SPPS: „Aveți așa informație? Eu nu am așa informație”

ZdG a constatat însă că, în septembrie, cu mai puțin de două luni înainte de alegerile prezidențiale, colonelul Ion Pricop, care deținea funcția de șef al Securității Interne în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), a fost detașat, pentru o perioadă de șase luni, în funcția de șef al IP Dubăsari. Dumitru Șișcanu, cel care fusese numit în funcția de șef al IP Dubăsari în iulie 2020, a refuzat să ne spună motivele din care nu mai deține această funcție.

„Eu sunt în concediu ordinar și mai mult nu pot să vă spun nimic la capitolul respectiv. Adresați-vă la serviciul resurse umane din cadrul IGP și o să vă explice tot”, ne-a zis Șișcanu, menționând că, atunci când va reveni din concediu, „funcția care o să mi-o atribuie șefii, aceea am s-o exercit”.

Conform legii cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, ofițerii de protecție ai Serviciului pot fi detaşaţi, cu menţinerea lor în funcţie, în organizaţii internaţionale şi autorităţi ale administraţiei publice doar pentru executarea unor funcţii în interesul statului, beneficiind de toate drepturile şi înlesnirile prevăzute de lege. Am încercat să aflăm de la SPPS care a fost interesul statului în cazul delegării lui Ion Pricop la IP Dubăsari și ce câștigă SPPS din această „afacere”.

Iaroslav Martin, șeful SPPS

Iaroslav Martin, șeful SPPS, a refuzat să discute la subiect. „Aveți așa informație? Eu nu am așa informație. Eu am o propunere pentru dvs. – scrisoare oficială și noi vă dăm toate întrebările, în timpul stabilit de legislație”, a cerut șeful SPPS. Ulterior, i-am remis acestuia un sms, cu întrebări. Martin ne-a cerut, și de această dată, o scrisoare oficială.

„Domnule solicitant, eu nu cunosc numele dvs., nici pe dvs. personal şi nici o explicație în format telefonic, reieşind din ceea ce am spus, eu nu ofer. Dacă aveți nevoie de informație legată de activitatea SPPS, adresați-vă oficial în formatul stabilit, în instanța dată. Răspunsul va fi oferit în termenii stabiliți de legislație”, a transmis șeful SPPS.

Am trimis întrebările și în adresa SPPS. Instituția a confirmat că le-a primit, dar ne-a anunțat că vom primi răspuns „în termenul stabilit de legislație”.

Șeful IGP: „Pentru a deține această poziție sunt inerente unele cunoștințe și abilități specifice”

Informația despre detașarea lui Ion Pricop de la SPPS la IP Dubăsari a fost confirmată de către Sergiu Paiu, șeful IGP. Printr-un răspuns în scris, Paiu a menționat că decizia de a-l instala pe Ion Pricop în funcția de comisar-șef la Dubăsari i-a aparținut și a fost luată după ce a făcut o analiză „a randamentului de activitate a fiecărui conducător, luând deciziile manageriale de rigoare, fiind schimbați mai mulți manageri de subdiviziuni, inclusiv din cadrul IP Dubăsari”.

Sergiu Paiu, șeful Inspectoratului General al Poliției al MAI

Sergiu Paiu precizează că, în cadrul IP Dubăsari, „se impunea necesitatea urgentă de a ameliora climatul moral-psihologic, consolidarea efectivului, ridicarea profesionismului angajaților” și că „la identificarea conducătorului pentru IP Dubăsari era necesar a lua în calcul faptul că această subdiviziune se află în zona de securitate, iar pentru a deține această poziție sunt inerente unele cunoștințe și abilități specifice”. 

Șeful IGP susține că a ajuns la candidatura lui Ion Pricop „reieșind din faptul că din sursa internă nu a fost identificat nici un potențial candidat” și astfel a recurs la examinarea candidaților din rândul foștilor conducători din subdiviziune.

Astfel, a fost identificat dl Pricop care a activat anterior în cadrul IP Dubăsari circa 9 ani, inclusiv din martie 2008 până la 28 aprilie 2015 în conducerea acestei subdiviziuni, șef-adjunct și șef de subdiviziune. După un interviu cu dl Pricop pe problematică și necesitățile manageriale din IP Dubăsari, cu acordul  dumnealui, am luat decizia de numire temporară a dumnealui prin detașare, în strictă conformitate cu art.21 al Legii nr.134 cu privire la SPPS și art. 71 al Codului muncii, cu asigurarea tuturor drepturilor și garanțiilor prevăzute de legislație”, se spune în răspunsul IGP.

Deși instituția nu spune exact, Codul Muncii prevede că „dacă, la noul loc de muncă, condiţiile de salarizare sau timpul de odihnă diferă de cele de care beneficia salariatul la unitatea care a dispus detaşarea, salariatului i se vor aplica condiţii mai favorabile”.

Întrebat dacă detașarea are sau nu legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie, șeful IGP a „reiterat” că „poliția este o instituție apolitică, care își exercită atribuțiile funcționale polițienești… Toți conducători sunt numiți pe criterii meritocratice, printr-un proces transparent, conform procedurii stabilite de cadrul normativ”.

Totodată, în răspunsul IGP se mai subliniază că „toate actele pe procedura de personal au fost publice, iar informația cu privire la conducerea IP Dubăsari a fost actualizată pe site-ul politia.md”. ZdG a constatat însă că modificările de pe site-ul poliției s-au produs după ce ZdG s-a interesat de subiect. În seara zilei de marți, 20 octombrie, pe acel site, funcția de șef al IP Dubăsari îi era încă atribuită lui Dumitru Șișcanu. 

În seara zilei de marți, 20 octombrie, pe site-ul poliției funcția de șef al IP Dubăsari încă îi era atribuită lui Dumitru Șișcanu. Modificările au fost făcute abia după ce ZdG a solicitat informații de la IGP

În 2015 se pensiona din MAI, iar în 2020 pleca și revenea peste câteva zile în SPPS

Ion Pricop activează în structurile de forță din 1995, când s-a angajat în MAI. De-a lungul anilor a deținut diverse funcții, inclusiv de conducere, fiind vicecomisar apoi comisar-șef al IP Dubăsari. În 2015, fiind șef al IP Dubăsari, s-a pensionat din MAI. Peste câteva luni a revenit în poliție în funcția de locțiitor al comandantului Batalionului de Patrulare Sud al INP.

În octombrie 2017, s-a angajat în cadrul SPPS, în subdiviziunea responsabilă de securitatea internă. Ulterior, a fost avansat și a devenit șef adjunct al respectivei direcții, iar în ultimele luni deținea funcția de șef al securității interne. În august 2019, fiind șef adjunct de direcție, printr-un decret al președintelui Dodon, Pricop a devenit membru al Colegiului SPPS. Două luni mai târziu, a fost înlocuit cu o altă persoană. Tot în august 2019, după doar doi ani de activitate în cadrul SPPS, Igor Dodon i-a conferit lui Ion Pricop Medalia „Meritul Militar”, pentru „îndeplinirea ireproşabilă a datoriei de serviciu, contribuţie la organizarea şi desfăşurarea măsurilor de protecţie şi pază și înalt profesionalism”.

Pe 23 august 2019, Ion Pricop (al doilea din dreapta), împreună cu alți colegi de la SPPS, au fost decorați de președintele Dodon

În iunie, curent, Pricop și-a dat demisia de la SPPS, ridicând și o indemnizație de 327 de mii de lei la plecarea din funcție. Câteva zile mai târziu, pe 11 iunie, acesta a fost reangajat. Demisia și reangajarea în aceeași funcție la scurt timp este o practică frecventă printre angajații structurilor de forță aflați la pensie. Motivul ar fi dorința acestora de a obține recalcularea pensiei și, respectiv, majorarea acesteia. După ce se concediază, aceștia depun cerere de recalculare a pensiei la Casa Națională de Asigurări Sociale, iar odată ce le este aprobată cererea, se reangajează, urmând să obțină recalcularea pensiei în instanța de judecată. Pricop a fost detașat la IP Dubăsari la trei luni după ce a revenit la SPPS, în septembrie 2020, într-o funcție inferioară ca și statut celei pe care o deținea în acel moment la SPPS.

L-am contactat pe Ion Pricop pentru a afla ce l-a determinat să plece la IP Dubăsari, la propunerea cui și dacă această detașare din ajunul alegerilor are vreo legătură cu scrutinul prezidențial. După ce ne-am prezentat, Pricop ne-a comunicat că este într-o ședință și ne-a sugerat să revenim mai târziu. Apelat ulterior în mod repetat, de pe numere de telefon diferite, pe parcursul a două zile, Pricop nu ne-a mai răspuns.

SPPS – o fortăreață a PSRM, cu relații care duc în raionul Dubăsari

SPPS este un organ de stat cu atribuţii speciale în domeniul securităţii statului, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor R. Moldova. În iunie 2019, în urma unor modificări de legislație, instituția a trecut din subordinea Parlamentului în cea a președintelui R. Moldova. Potrivit noilor prevederi, președintele are dreptul să decidă asupra acordării protecției demnitarilor de stat, inclusiv asupra pazei sediilor de lucru, reședințelor și obiectelor de importanţă majoră, precum şi să numească conducerea Serviciului. La câteva zile după aceste modificări, Igor Dodon l-a numit în funcția de șef al SPPS pe colonelul Iaroslav Martin.

Tot atunci, în funcția de director adjunct a fost numit Petru Corduneanu, fost consilier municipal și fost deputat PSRM. ZdG a scris anterior că în cadrul SPPS, la scurt timp după învestirea lui Igor Dodon în funcția de președinte, au fost angajați Serghei Juncu, fratele nașei sale de cununie și Lilian Filipov, unul dintre finii săi de cununie. Lilian este unul dintre feciorii lui Grigore Filipov, președintele socialist al raionului Dubăsari, deținător al ordinului „Gloria Muncii”, primit de la președintele Dodon în aprilie 2019. Fratele lui Lilian, Vadim Filipov, este membru al Comisiei Electorale Centrale, propus în funcție de către PSRM. 

În vara acestui an, în public au apărut imagini video în care Grigore Filipov ar fi dat bani unor persoane din stânga Nistrului pentru ca acestea să voteze cu PSRM și candidatul acestui partid la alegerile parlamentare din februarie 2019. 

1 noiembrie: opt secții de vot în raionul Dubăsari pentru alegătorii din stânga Nistrului

La alegerile prezidențiale din 2016 locuitori din câteva sate din stânga Nistrului au fost aduși la secțiile de votare cu autobuzele școlare și chiar cu o ambulanță. Foto/ report.md

În urma scrutinului prezidențial din 2016 și a celui parlamentar din 2019, presa, dar și organizațiile neguvernamentale implicate în monitorizarea alegerilor, au semnalat numeroase încălcări cu iz de fraudă electorală, precum transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană la secții, fotografierea buletinelor de vot sau chiar remunerarea alegătorilor pentru votul în favoarea candidaților PSRM.

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, curent, în raionul Dubăsari vor fi deschise opt din cele 42 de secții organizate pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender şi unele localități ale raionului Căușeni. Câte două secții vor fi deschise la Cocieri, Coșnița și Doroțcaia și câte una la Molovata Nouă și Ustia. În toate aceste localități poliția este cea care urmează să asigure ordinea și securitatea publică, inclusiv securitatea secțiilor și a buletinelor de vot.