De ce statul nu reușește să stopeze fenomenul coruperii alegătorilor?
Săptămâna trecută, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, anunța despre „un fenomen amplu legat de finanțarea campaniei electorale, coruperea alegătorilor, falsificarea semnăturilor în listele pentru susținerea așa-numitor candidați independenți”, dar care de fapt sunt promovați de partidul politic „ȘANSĂ”, afiliat fostului deputat fugar Ilan Șor. Ulterior, Serviciul de Informații şi Securitate (SIS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC) în privința a doi candidați din partea formațiunii politice, pe motiv că aceștia ar promova „narative înşelătoare” cu scopul coruperii alegătorilor.
Miercuri, 1 noiembrie, două persoane dintr-o localitate din nordul țării au predat benevol Poliției R. Moldova mijloace bănești primite în schimbul voturilor la alegerile locale. Ziarul de Gardă a întrebat mai mulți experți de ce statul nu reușește să stopeze fenomenul coruperii alegătorilor. Unii consideră că țara noastră are nevoie de instituții puternice, în timp ce alții spun că statul nu poate lupta de unul singur, fiind nevoie de implicarea cetățenilor.
Nicolae Panfil, director de programe Promo-LEX, susține că R. Moldova are nevoie de instituții puternice, „create și dezvoltate în timp”, reprezentanții cărora să cunoască toate instrumentele pe care le pot aplica la alegeri unii candidați sau „unele forțe care sunt interesate să influențeze procesul electoral”.
„Noi avem nevoie de instituții puternice. Sigur că avem nevoie și de un Parlament puternic care să adopte la timpul potrivit măsurile necesare, dar în special în campanii electorale când deja nu mai este timpul sau nu mai este cazul să intervină politicul prin legiferare ca să stopeze ceva. Este necesar să avem în primul rând instituții care să poată curma astfel de fenomene. Dacă e să facem o paralelă referitor la ultimele modificări la legislația electorală, știm că au fost extinse competențele Comisiei Electorale Centrale, după care au intrat în vigoare pe 1 ianuarie, iar ulterior a fost adusă legislația conexă în ordine, regulamentele Comisiei Electorale Centrale. Toate aceste lucruri iau timp. De asemenea, a fost creată o direcție nouă în cadrul Comisiei Electorale Centrale care să asigure supravegherea și controlul asupra finanțelor. Desigur că era mult mai bine și probabil că ar fi avut astăzi o instituție mult mai puternică pe această dimensiune dacă aceste lucruri se întâmplau cu trei sau patru ani în urmă. Dar să nu punem totul doar în cârca Comisiei Electorale Centrale (…). Avem nevoie evident și de procuratură, de Centrul Național Anticorupție cu capacități depline (…).
Am spus în spațiul public de câteva ori în ultima perioadă că, în principiu, apreciem acest activism pe care îl manifestă autoritățile, în special cele care au pârghii de control în domeniu, dar de unde putem fi siguri acum că reușim să ducem aceste dosare la o finalitate în perioada campaniei electorale sau până la validarea mandatelor, astfel încât să aibă un efect real acele investigații. Dacă vorbim despre dosare penale s-ar putea să nu avem întotdeauna o viteză sau poate nici nu este cazul să ne grăbim și să facem erori pe parcurs, dar oricum procesele electorale au o durată limitată în timp (…). Noi avem nevoie de instituții puternice create și dezvoltate în timp care atunci când sunt alegeri cunosc toate schemele, toate instrumentele pe care le pot aplica unii candidați sau unele forțe care sunt interesate să influențeze alegerile. Faptul că astăzi autoritățile încearcă să fie proactive este de salutat, dar sper foarte mult să nu rămână la nivelul de „show” politic, declarații de presă sau apariții care au poate alte scopuri. Vrem să vedem o finalitate în aceste acțiuni”, a declarat Nicolae Panfil.
Andrei Curăraru, expertul în politică, alegeri, securitate și justiție al organizației WatchDog, consideră că statul nu poate stopa fenomenul, inclusiv din cauza unor „procurori și judecători care sabotează procesele penale”.
„(…) Acest proces doar ia amploare și continuă. Nu există un mecanism foarte simplu în care să fie sancționați candidații care îl utilizează activ. Avem câțiva dintre liderii celor două partide care sunt cele mai legate de acest proces de corupție, care sunt fie sub urmărire penală, fie în arest preventiv, dar procesele penale durează și durează ani de zile. Acest fapt cumva nu se sincronizează cu ceea ce se numește procesul electoral. În acest sens sunt trei lucruri pe care poate să le facă statul. În primul rând să scoată la lumină aceste dovezi despre care s-a vorbit inclusiv și la situația canalelor de televiziune asociate care făceau propagandă pentru aceleași tipuri de partide politice, pentru că noi am văzut exemple foarte vorbitoare – cazul „kuliok” care a afectat grav raitingul politic al acelor politicieni care se presupune că sunt implicați într-un act de corupere politică.
Al doilea element este să apeleze la partenerii externi și să curmeze acest lanț de introducere a banilor în R. Moldova pentru scopuri de corupere politică. Știm cu toții că aceste partide sunt plus-minus legate de personalitatea domnului Șor, iar firmele asociate acestuia sau persoanele asociate acestuia sunt destul de cunoscute și trebuie investigate. Trebuie să fie sancționate cât mai rapid pentru a determina alte persoane să nu se implice în scheme similare (…).
Al treilea mecanism – este nevoie ca toate partidele proeuropene, inclusiv cel de la guvernare să creeze un mesaj puternic de mobilizare la vot, fiindcă două voturi neplătite costă mai mult decât un vot plătit. Cele mai neinteresante și cele mai populare alegeri sunt cele locale, de asta cred că s-a creat această predispoziție a partidelor pro-Kremlin să cumpere aceste alegeri (…). Eu cred că avem o consecință a reformei de succes în justiție, inclusiv procurorii și judecătorii sabotează aceste procese penale. Nu putem conta doar pe faptul că niște informații vor fi valorificate ulterior de către organele de ocrotire a normelor de drept. Aici sunt foarte multe posibile căi de a bloca aceste procese penale și de fiecare dată am văzut că ele rezultă în condamnări formaliste sau eliberare din sala de judecată, sau cu procese la CtEDO în care s-au încălcat drepturile persoanelor respective (…)”, a spus el.
Ecaterina Mardarovici, directoarea executivă a Clubului politic al femeilor 50×50, consideră că statul nu poate lupta eficient cu fenomenul coruperii alegătorilor, pentru că numărul celor care corup, dar și al celor care se lasă corupți este prea mare.
„(…) Statul fără noi nu poate să lupte cu fenomenele de acest fel. Trebuie să-i ajutăm, să raportăm. Câți oameni au raportat că la ei au venit și le-au propus bani? (…). Autoritățile să facă ceea ce fac, să aplice legea (…)”, a spus Ecaterina Mardarovici.
Alegerile locale generale se vor desfășura pe 5 noiembrie 2023.
