De ce șase miniștri au absentat de la ședința Guvernului, la care urma să fie examinat inclusiv proiectul privind alocarea unei sume suplimentare de bani pentru desfășurarea alegerilor de duminică: „concedii medicale, motive de sănătate, intervenție, s-a aflat în teritoriu, noi la circ nu participăm”
Din cei șase miniștri care au absentat de la ședința Guvernului din 7 iulie doi ar fi în concedii medicale, un ministru nu s-ar fi prezentat din „motive de sănătate”, unul dintre ei declară că avea intervenție medicală la acel moment, altul nu ar fi venit pentru că se afla „în teritoriu”, iar altul menționează că „noi la circ nu participăm”.
Ședința Guvernului din 7 iulie, la care urma să fie examinat inclusiv proiectul privind alocarea Comisiei Electorale Centrale a 22,4 milioane de lei pentru desfășurarea alegerilor parlamentare, a fost amânată din lipsă de cvorum.
„Sunt prezenți doar doi membri ai Cabinetului de miniștri cu drept de vot”, a declarat premierul Aureliu Ciocoi, la începutul ședinței de miercuri.
La ședința respectivă au fost prezenți guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Igor Curov, secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina și secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii Mihail Lupașcu.
Cele trei ministere enumerate mai sus au rămas fără miniștri la începutul anului 2021, când împreună cu premierul Ion Chicu de la Guvern au plecat Serghei Pușcuța, Anatol Usatîi și Viorica Dumbrăveanu.
Patru miniștri actuali în demisie, în funcție din 9 noiembrie 2020, Victor Gaiciuc, Lilia Pogolşa, Aurel Ciocoi și Olga Cebotari au depus jurământul în noiembrie 2020, la scurt timp după ce prim-ministrul Ion Chicu a anunțat despre revocarea din funcție a altor miniștri ai Partidului Democrat din Moldova (PDM).
Ministrul Apărării, Victor Gaiciuc
Pe 7 iulie, Ministerul Apărării anunță despre faptul că Victor Gaiciuc a înmânat în aceiași zi „certificate de apreciere absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior militar de peste hotare”.
Ministrul Apărării, Victor Gaiciuc a declarat pentru Ziarul de Gardă că pe 7 iulie, începând cu ora 14:00 și până la ora 16:00 a fost la Spitalul Clinic Militar, unde spune că a avut o intervenție.
„Am fost anunțat cu 30 de minute, când eram în sala de operație”, a menționat pentru ZdG Victor Gaiciuc.
Întrebat dacă mâine va participa la ședința care ar urma să aibă loc, potrivit premierului interimar, Gaiciuc spune că, cităm: „Eu nu știu dacă o să ajung până diseară, dar dumneavoastră…, nu știu. Premierul a spus că posibil va fi ședința și ora nu a spus”.
Pe 8 iulie, a doua zi după ședința eșuată a Guvernului, Gaiciuc a fost prezent la ceremonia de detaşare a contingentului Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo.
Ceremonia de detaşare a contingentului Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo. 8 iulie 
Actualul ministru al Apărării, Victor Gaiciuc a mai deținut această funcție în 2001 – 2004 și 2019 – 2020.
Victor Gaiciuc a fost consilierul lui Igor Dodon, pe atunci președinte al R.Moldova, în domeniul apărării și securității naționale. Gaiciuc a mai fost și deputat în Parlamentul R.Moldova de legislatura a X-a, dar și ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al R. Moldova în Regatul Belgiei și ca Reprezentant al R. Moldova la NATO.
În 2017, Dodon, cel care l-a cununat pe fiul mai mic al lui Gaiciuc, l-a decorat cu „Ordinul Republicii”, pentru că „a contribuit la stabilirea relațiilor interstatale, la promovarea imaginii țării pe plan internațional și la consolidarea statalității”, preciza Președinția. Dodon i-a oferit lui Gaiciuc și titlu de „general de divizie”, în semn de „merite deosebite față de Armata Națională”, în anul 2020.
Ministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolşa
Potrivit premierului Aureliu Ciocoi, ministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa nu s-a prezentat la ședința Guvernului „din motive de sănătate”.
Ministra MECC nu a răspuns la telefon pentru a ne oferi detalii despre motivul absenței sale de la ședința de Guvern.
Pe 9 noiembrie 2020, Liliana Pogolșa a fost numită ministră a Educației, Culturii și Cercetării în locul lui Igor Șarov, actual rector al USM.
Câteva luni din anul 2017, dar și în perioada 2002 – 2003, Pogolșa a fost viceministră a Educației. În 2017, Ziarul de Gardă a scris despre imobilul de lux din sectorul Buiucani al capitalei în care locuia pe atunci viceministra și pe care-l ascundea în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, acolo unde nu a trecut nici firma fondată de soţul său.
Vicepremiera pentru Reintegrare, Olga Cebotari
Potrivit premierului Aureliu Ciocoi, vicepremiera Olga Cebotari nu a venit „cu nicio motivare a absenței”. La rândul său, Cebotari spune că este o informație greșită faptul că a lipsit nemotivat de la ședința Guvernului, având în vedere că „a anunțat Direcția Resurse Umane a Guvernului și Anticamera premierului”, despre faptul că nu se poate prezenta.
Vicepremiera susține că în dimineața zilei de 7 iulie, „în urma consultării medicului de familie, am fost diagnosticata cu faringita și am primit concediu medical. Din aceasta cauza, nu am putut sa fiu prezenta la ședința de Guvern care a fost anunțată astăzi, cu doua ore înainte de începerea ședinței nemijlocite”.
În noiembrie 2020, Olga Cebotari a înlocuit-o pe Cristina Lesnic în funcția de vicepremieră pentru reintegrare al R. Moldova.
Viceprim-ministra pentru reintegrare Olga Cebotari ar avea dublă cetățenie. Pe lângă cea moldovenească, Cebotari ar deține și un pașaport rus. Portalul Omega a publicat un CV al negociatorului șef cu Tiraspolul unde este specificat că este cetățeană a Rusiei.
Olga Cebotari a fost directoarea Organizației „Centrul pentru Susținerea Tinerilor Moldoveni” din Moscova. Ziarul de Gardă a scris anterior că din documentele de înregistrare a acestei organizații, publicate pe site-ul oficial al acesteia, reiese că Cebotari ar deține un cod numeric personal al Rusiei înregistrat în Tveri.
Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu
Premierul R.Moldova a declarat în cadrul ședinței amânate din 7 iulie că ministrul de Interne Voicu, „începând cu ziua de ieri este pe foaie de boală”.
Ministrul Voicu nu a răspuns la telefon pentru a ne oferi detalii despre motivul absenței sale de la ședința de Guvern.
Pavel Voicu a fost numit ministru al Afacerilor Interne, după ce timp ce cinci luni a ocupat funcția de ministru al Apărării în Guvernul Sandu, fiind promovat de PSRM. Înainte de a ocupa fotoliul de ministru, Voicu a exercitat timp de aproape doi ani funcția de consilier al Președintelui R. Moldova pentru misiuni speciale.
Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi
Potrivit prim-ministrului în exercițiu, Fadei Nagacevschi „nu a venit cu nicio motivare a absenței” la ședința Guvernului din 7 iulie, la care urma să fie examinat, inclusiv proiectul privind alocarea Comisiei Electorale Centrale a 22,4 milioane de lei pentru desfășurarea alegerilor parlamentare.
„ (…)Țara nu dispune de atât de mulți bani încât să-i blocheze pentru niște cheltuieli iluzorii. De altfel, această abordare a fost agreată cu membrii Guvernului și noi ne vom respecta angajamentele așa cum le-am agreat cu colegii. În rest, totul ce se petrece în jurul acestui subiect este populism ieftin cu implicarea unor instituții de stat în activități de agitație electorală. Noi la circ nu participăm”, a scris Fadei Nagacevschi pe 8 iulie, pe pagina sa de Facebook.
Fadei Nagacevschi, ministru al Justiției din 14 noiembrie 2019, este fiul avocatului Vitalie Nagacevschi, fost deputat în Parlament pe lista Partidului Liberal Democrat.
Fadei Nagacevschi a fost avocatul Partidului Socialiștilor, iar din 2019 a activat în cabinetul speakerului Zinaida Greceanîi, în calitate de consilier.
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju
Potrivit premierului, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, nu a fost la ședință deoarece se afla „în teritoriu”.
Ion Perju, ministru din 14 noiembrie 2019, a fost consilierul președintelui Igor Dodon în domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice. Noul ministru a activat anterior în guvernul comunist, condus de Zinaida Greceanîi și Igor Dodon. Perju a fost și viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, numit în 2008 printr-un decret semnat de prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Din februarie 2010 și până în aprilie 2011 a fost consultant internațional privind politica agricolă și siguranța alimentară la Banca Mondială în cadrul Proiectului de ameliorare a competitivității. Din aprilie 2011 până în februarie 2016 a fost șef adjunct la DAI, proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor, iar din februarie 2016 a ocupat funcția de expert agro-alimentar la Banca Mondială.
Premierul interimar, Aureliu Ciocoi a propus reluarea ședinței Guvernului vineri, 9 iulie.
„Guvernul va face tot posibilul să vireze suma de 22,4 milioane de lei către CEC. Comisia va primi suma restantă, indiferent până sau după alegeri. Anunț încă o tentativă de convocare a ședinței Guvernului pentru vineri”, a declarat prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi.
„CEC examinează opțiunea de a da Guvernul în demisie în judecată în cazul în care nu va aloca încă 22,4 milioane de lei pentru alegeri. Suma de bani poate fi alocată și după alegeri”, a menționat pentru Ziarul de Gardă președintele CEC, Dorin Cimil.
Suma de 22,4 milioane de lei a fost solicitată anterior de CEC pentru desfășurarea alegerilor parlamentare, la care, în total, vor fi constituite 2 150 de secții de votare, dintre care 150 în străinătate, iar 41 pentru alegătorii din stânga Nistrului.
În luna mai curent, Guvernul a alocat 70 de milioane de lei pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Prim-ministrul interimar a îndemnat atunci CEC să-și revizuiască devizul estimativ de cheltuieli, de 125 de milioane de lei, aprobat la sfârșitul lunii aprilie, așa încât „să nu rămână chiar nimic în Fondul de Rezervă”.
Pe 28 aprilie curent, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a anunțat data alegerilor parlamentare anticipate, după ce Curtea Constituțională a decis tot miercuri că starea de urgență instituită de PSRM – ȘOR este neconstituțională.
