De ce NU avem sentințe definitive pe dosarele mari de corupție? Explicații ale avocaților, procurorilor, judecătorilor și experților
Majoritatea dosarelor de rezonanță în care sunt vizate cazuri de corupție, fraudă sau îmbogățire ilicită sunt examinate în instanțele naționale de mai mulți ani, iar deciziile finale întârzie să fie pronunțate. Ziarul de Gardă a analizat câteva exemple în acest sens și a discutat cu procurorii ce reprezintă acuzarea în aceste cazuri, cu avocații inculpaților, cu reprezentanții procuraturii generale și ai instanțelor de judecată, dar prezintă și opinia unor persoane neutre din justiție despre motivele tergiversărilor și cum ar putea fi accelerată examinarea acestor dosare.
Dosarul Ilan Șor. Aproape un deceniu de la reținere până la o decizie definitivă
Unul dintre cele mai de durată dosare de rezonanță, care se află în atenția oamenilor legii de aproape 10 ani, este cel al oligarhului Ilan Şor, condamnat la Curtea de Apel (CA) Chișinău pentru implicarea lui în cea mai mare fraudă bancară din R. Moldova, dar în care nu există deocamdată o sentință definitivă și irevocabilă. Aceasta se aștepta să fie pronunțată pe 28 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), dar instanța a amânat deliberarea și pronunțarea deciziei pentru data de 12 decembrie.
Ilan Șor a fost reţinut în mai 2015, iar decizia primei instanțe a venit doi ani mai târziu, în 2017, când acesta a fost condamnat la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru cauzarea prejudiciilor statului prin înşelăciune şi abuz de încredere. Sentinţa a fost atacată în instanţa de apel, iar inculpatul a fost eliberat din arest la domiciliu şi plasat sub control judiciar până în momentul în care aceasta va fi definitivă.
În februarie 2018, dosarul a fost strămutat de la CA Chișinău la CA Cahul, după ce mai mulți judecători au invocat diferite motive pentru a se abține de la examinarea dosarului. La Cahul dosarul s-a aflat pe parcursul a trei ani, fiind înregistrate peste 60 de amânări ale ședințelor. Printre motivele pentru amânare au servit solicitarea avocaților lui Ilan Șor de efectuare a unei expertize financiar-contabile, apoi a unei expertize juridice a dosarului, starea de urgență instituită în contextul pandemiei COVID-19, precum și solicitările avocaților de strămutare a cauzei la o altă instanță, care au fost respinse de mai multe ori de judecători. Avocații au depus mai multe sesizări la Curtea Constituțională, fapt pentru care mai multe ședințe au fost amânate, iar în decembrie 2020, examinarea dosarului a fost chiar suspendată timp de o lună.
Tot la Cahul, după doi ani și jumătate de examinare, una dintre judecătorii care examinau acest dosar, Nina Veleva, ea fiind și raportoare, și-a prezentat demisia din sistem, iar avocații lui Șor au solicitat amânarea altor câteva ședințe de judecată pe motiv că ambii merg în concediu anual de odihnă.
În august 2021, dosarul a fost strămutat înapoi la CA Chișinău, la solicitarea avocaților. La acea vreme, Ilan Șor nu se mai afla în R. Moldova. El a părăsit teritoriul R. Moldova în iunie 2019, imediat ce Partidul Democrat a cedat guvernarea în fața alianței formate atunci de Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor. Deși plecat, a reușit să obțină un nou mandat de deputat în iulie 2021.
O decizie executorie în privința lui a fost luată de CA Chișinău la 13 aprilie 2023, Șor fiind condamnat la 15 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, fiind privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe un termen de 5 ani. Șor ar trebui să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii. Sentința a fost atacată de avocații acestuia la CSJ.
La CSJ, avocații lui Șor au depus cerere de recuzare a unui judecător, care a fost respinsă. Apoi au solicitat ridicarea unei excepții de neconstituționalitate (care a fost acceptată de CSJ) și suspendarea procesului (care nu a fost acceptată). Ulterior, din aprilie 2024 până în noiembrie 2024, ședințele au fost contramandate sau amânate pe diverse motive.
La 3 aprilie 2024 este amânată examinarea, următoarea ședință fiind stabilită pentru data de 18 iunie. Și această ședință este contramandată, pe motiv că și-a dat demisia judecătorul Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău, care fusese transferat temporar, pentru o perioadă de 6 luni, în funcția de judecător la CSJ. Magistratul a demisionat în mai 2024, în contextul procedurii de vetting la care urmau să fie supuși judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău.
Următoarea ședință a fost stabilită abia peste patru luni, pentru data de 18 octombrie 2024. La ședința din 19 noiembrie a fost stabilită deliberarea și pronunțarea pe caz pentru data de 28 noiembrie 2024.
Dosarul Vladimir Plahotniuc. Învinuit în absență, după ce a fugit din R. Moldova
Și Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, care a fugit din R. Moldova în 2019, este inculpat într-o cauză penală legată de cea mai mare fraudă bancară din istoria R. Moldova, cunoscută ca „furtul miliardului”. Deși faptele care i se impută au avut loc în 2013-2014, iar cauza penală privind frauda bancară a fost inițiată în 2014, Plahotniuc ajunge să fie pus sub învinuire de procurori pe acest dosar abia în mai 2020, prin decizia procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo.
Peste trei ani, în iulie 2023, dosarul său a fost trimis în instanță de Procuratura Anticorupție (PA), fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, prin care acesta ar fi beneficiat de mijloace financiare sustrase din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială în sumă totală de 39,2 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro.
Urmărirea penală a fost finalizată în lipsa lui, după ce Plahotniuc a părăsit R. Moldova în iunie 2019. La 29 mai 2023, CA Chișinău a respins demersul avocaților și a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău prin care a fost admis demersul PA privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului.
La Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani au avut loc șapte ședințe începând cu data de 20 iulie 2023, iar la 22 ianuarie 2024, dosarul Plahotniuc a fost conexat cu dosarul foștilor șefi ai Băncii Naționale din perioada fraudei bancare, la solicitarea avocaților acestuia. PA a pledat împotriva conexării, argumentând că astfel s-ar dori tergiversarea examinării cauzei. PA a argumentat că celele două dosare se află la diferite etape de examinare și că sunt fapte și perioade distincte de incriminare a acțiunilor inculpaților și proceduri aplicabile în condiții speciale, argumente ce impuneau examinarea cauzelor penale respective în mod separat.
Locul aflării lui Vladimir Plahotniuc nu este cunoscut nici în prezent de către autoritățile R. Moldova, care au făcut demersuri la INTERPOL în acest sens în octombrie 2019, dar acestea nu au fost acceptate – conform deciziei din iulie 2020. La 26 noiembrie 2024, PA a anunțat că INTERPOL a acceptat revizuirea acestei decizii. Pe numele lui Plahotniuc, în R. Moldova este în vigoare măsura preventivă sub formă de arest preventiv pentru un termen de 30 de zile, el fiind vizat și în alte dosare penale, care însă nu au ajuns în instanță.
Dosarul bancherilor. Opt inculpați, peste trei ani și jumătate în instanță
Unul dintre cele mai voluminoase dosare penale din cauza referitoare la frauda bancară îi are în calitate de inculpați pe foștii conducători ai băncilor falimentare și ai Băncii Naționale, la care a fost conexat și dosarul lui Vladimir Plahotniuc.
Prima parte a dosarului a fost expediată în judecată în martie 2021, fiind vizați Viorel Bîrcă, fostul președinte interimar al Băncii de Economii și Ion Ropot, fostul administrator special al acesteia. În mai 2021, la acesta a fost conexat dosarul în care sunt vizați Natalia Rahuba, fosta președintă interimară a Băncii Sociale și Dumitru Țugulschi, fostul președinte al Unibank. Ulterior, în martie 2023, la acest dosar a fost conexată și cauza ce îi vizează pe Dorin Drăguțanu, fostul guvernator al Băncii Naționale și Ion Sturzu, fost viceguvernator al BNM, iar în iunie 2023 – și cea a Emmei Tăbîrță, fostă viceguvernatoare a BNM. Toate aceste conexări au fost decise de magistrați la solicitarea procurorilor. Pe de altă parte, dosarul lui Vladimir Plahotniuc a fost conexat în ianuarie 2024, la solicitarea avocaților acestuia. Astfel, acest dosar cuprinde opt persoane și examinarea lui în prima instanță durează deja de trei ani și șapte luni.
Dosarul Melniciuc. Îmbogățire ilicită, cercetată timp de șapte ani
Dosarul lui Oleg Melniciuc, primul judecător condamnat în prima instanță pentru îmbogățire ilicită, se află deja de trei ani la CA Chișinău. În septembrie 2021, el a fost condamnat în prima instanță de Judecătoria Anenii Noi la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, fiind privat de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani. Pedeapsa va putea fi aplicată din momentul în care sentința de condamnare va rămâne definitivă.
Examinarea dosarului său la CA Chișinău a început în decembrie 2021. În 2022 au fost programate doar trei ședințe de judecată, dintre care una a fost amânată, iar alta nu a avut loc. În 2023 au fost programate cinci ședințe de judecată. În 2024 au fost doar trei ședințe de judecată: prima în ianuarie, a doua în februarie, la care s-a solicitat întreruperea până în luna octombrie, deoarece a fost admisă efectuarea unei expertize economico-financiare. În octombrie a avut loc ședința, iar următoarea a fost programată deja pentru luna martie 2025.
Dosarul penal pe numele lui Oleg Melniciuc a fost inițiat în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general de atunci, Eduard Harunjen. Chiar și după ce a fost condamnat de prima instanță, Oleg Melniciuc a continuat să activeze în funcția de judecător și să examineze dosare în instanță până în luna mai 2022, când Consiliul Superior al Magistraturii l-a suspendat din funcție la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu.
Ce spun avocați, procurori și experți
Denis Caliada, avocatul lui Ilan Șor în dosarul privind frauda bancară: „Eu nu știu care a fost situația în prima instanță, pentru că nu am participat, dar când am intervenit la CA, dosarul s-a examinat destul de repede, începând de la Cahul până în prezent. Mai mult ca atât, dacă o să faceți cunoștință cu materialele, o să vedeți că instanța soluționa la pachet solicitările avocaților, fără a intra în esență, în grabă. De aceea, nici în sentință (a Curții de Apel, n.r.) nu sunt toate argumentele care au fost invocate de partea apărării. Consider că instanța a examinat destul de repede și cu foarte mare grabă.”
Lucian Rogac, avocatul lui Vladimir Plahotniuc în dosarul privind frauda bancară: „Noi avem ședințe, practic, în fiecare zi. Noi nu putem să stăm și noaptea să examinăm. Și nicio ședință nu se amână. Cel puțin, din partea apărătorilor, nu a fost depusă nicio cerere de amânare de când s-a produs conexarea, care să fie interpretate ca tergiversare. Acuzarea a venit cu o listă de peste 100 de martori și noi examinăm la fiecare ședință martorii, care vin și nu comunică nimic relevant la subiect. Acuzarea insistă că ei ar avea informații relevante pentru cauză, dar noi am audiat vreo 30 de martori și nimeni nu a spus nimic relevant, care să demonstreze acuzarea înaintată.”
Legat de faptul că procuratura a calificat conexarea dosarului Plahotniuc cu dosarul bancherilor ca fiind o metodă de tergiversare a examinării acestora în instanță, avocatul a argumentat că „toate episoadele reies din fapte și împrejurări care se presupune că au avut loc în noiembrie 2014. Cum să le examineze în mod separat? Sunt tot aceiași martori pe toate episoadele”, a subliniat Rogac.
Djulieta Devder, procuroarea care a reprezentat acuzarea de stat în dosarul lui Oleg Melniciuc la CA (în prezent nu o mai reprezintă, deoarece doi judecători care examinau dosarul și-au dat demisia în contextul procedurii de vetting, fiind schimbat și procurorul conform procedurii): „Noi am activat în tempou, nu s-a aflat cauza în stagnare, noi ne-am epuizat toate etapele decisive de examinare a cauzei în apel, ne-am pronunțat pe marginea apelului, am audiat inculpatul, am ajuns la etapa cercetării judecătorești și a demisionat unul dintre judecători.”
În ceea ce privește faptul că au fost stabilite câte 3-5 ședințe de judecată pe an în cazul Melniciuc, procuroarea a explicat că pe rolul CA se aflau multe cauze, având prioritate dosarele penale în care figurau inculpați arestați sau minori. „Dar eu, ca procuror, am formulat o cerere de accelerare a procesului de examinare a cazului lui Melniciuc și a fost admisă. Și am purces la examinarea fondului încă mai operativ”, a argumentat ea.
Vadim Vieru, avocat, Asociația Promo-LEX: „Problema nu e atât de complicată. Mai complicat este ca soluțiile care există să fi aplicate. Soluțiile sunt destul de simple. Este vorba de numirea ședințelor consecutive, și nu peste o lună-două, dar consecutiv șapte zile de ședințe. Asta ar crește viteza în cauzele de rezonanță publică. A doua chestie care de multe ori frânează procesele este numirea expertizelor. Expertizele durează foarte mult. În cauzele pe care le-ați adus drept exemplu, expertizele au fost printre cauzele care au tergiversat. Și aici e vorba de capacitarea instituțiilor noastre de expertiză, pentru că ele se numesc la Centrul Național de expertize judiciare și de multe ori durează foarte mult. În rest, dacă cineva dintre subiecții procesuali abuzează, există soluții, precum numirea avocaților din oficiu. În plus, ar trebui să existe un mecanism care să permită ca dosarul să fie gestionat de un complet dedicat, care să se ocupe doar de câteva dosare voluminoase.”
Serghei Covali, avocat: „Impresia mea ca și avocat și ca și cetățean este că în R. Moldova există două feluri de justiție. Justiția simplă, unde dosarele nu sunt complexe și nu implică persoane publice sau sume mari. Și această justiție, de obicei, funcționează bine în linii mari. Și există justiția mai complexă și, în opinia mea, instanțele noastre astăzi nu sunt echipate să examineze cauze de justiție complexe. Ori este vorba de influențe din afară. Nu pot explica de ce, de exemplu, cauza pe condamnarea lui Ilan Șor a durat așa de mult – se traducea ceva la un moment dat, o expertiză, care tot nu mai era gata. Lucrurile astea îmi ridică semne de întrebare.” Cea mai simplă și ieftină soluție sugerată de avocat este transparența maximă în examinarea dosarelor, inclusiv transmisiunea video on-line, în direct, a ședințelor de judecată.
Livia Mitrofan, președinta interimară a Judecătoriei Chișinău: „Obligația de examinare a cazurilor de corupție cu diligență și în mod prioritar a fost introdusă recent în Codul de procedură penală, reieșind din faptul că statul a stabilit o prioritate pe aceste dosare și la Judecătoria Chișinău s-au constituit complete specializate în acest sens. Completele lucrează din februarie 2024, sunt șase judecători. O parte din dosarele mari au fost transmise completelor specializate, altă parte nu au fost transmise. Din datele din Programul integrat de gestionare a dosarelor reiese că examinarea cauzelor de corupție s-a accelerat cu 110% și stabilirea ședințelor de judecată, cu 64%. Totuși, aceste dosare sunt complexe, cu mulți inculpați, cu expertize, mulți martori. Sunt dosare cu câte 100-120 de martori. Asta implică, respectiv, un timp mai îndelungat de examinare. Ceea ce poate duce la examinarea cauzelor mai rapid este stabilirea ședințelor cât mai des și pentru asta au fost create completele specializate”.
Sergiu Brigai, adjunct al procurorului general: „Ne ia mult timp audierea martorilor în instanța de judecată, mai ales când sunt mulți. Toate declarațiile sunt transcrise de grefieri și asta face ca audierea unui martor să dureze câte o oră sau două. La 22 august 2023, au fost introduse modificări ale Codului de procedură penală care permit consemnarea declarațiilor părților și ale martorilor, în baza înregistrării audio, cu scopul de a urgenta examinarea cauzelor. Și în loc de a audia un martor timp de o oră, să poată fi audiat în 10-15 minute, ca ulterior grefierul să transcrie declarațiile în baza înregistrărilor audio. Dar, până în prezent, nu se practică această procedură. Instanțele de judecată trebuie să-și fortifice capacitățile în acest sens”. Un alt aspect ce ar putea duce la examinarea mai lentă a cauzelor este comportamentul părților, fie al avocaților, fie al procurorilor, a subliniat Sergiu Brigai. „Dacă instanța de judecată vede că o parte nu-și execută obligațiile, trebuie să sesizeze fie Uniunea avocaților, în cazul avocaților, fie pe procurorul general, în cazul procurorilor. Câteodată sunt discuții pe coridoare, că unii procurori nu-și execută obligațiile sau aflu din presă. Dacă există o presupusă tergiversare din partea procurorului, ar fi bine ca instanța să intervină și să sesizeze”.
„Acest articol a fost elaborat cu sprijinul poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Asociației „Media-Guard” și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.”
