De ce judecătorii din „Laundromat” revin în funcții
Cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” au revenit, oficial, în funcții. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au acceptat cererile acestora de repunere în funcțiile pe care le-au deținut până în septembrie 2016, cu achitarea salariilor pentru perioada în care au fost suspendați.
Astfel, judecătorul Serghei Lebediuc, care activa anterior la Judecătoria Militară, Serghei Popovici, judecător la Judecătoria Comrat, Iurie Hârbu, magistrat la Judecătoria Orhei, Serghei Gubenco, de la Curtea de Apel Comrat și Garri Bivol, de la Judecătoria Chișinău, toți vizați în „Spălătoria rusească”, vor îmbrăca, din nou, roba de magistrat, după o pauză de patru ani. Cu o singură excepție, după dezbaterile care au durat aproximativ o oră, toți membrii CSM prezenți la ședința din 27 octombrie 2020 au dat curs solicitărilor magistraților de a-i repune în funcții.
Cum și de ce a fost posibil ca cei cinci judecători să revină în sistem
Cei cinci judecători au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie, curent, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii. În una dintre aceste ordonanțe, acuzatoarea de stat Mirandolina Sușițcaia și-a motivat decizia de a-l scoate pe Sergiu Lebediuc de sub urmărire penală prin faptul că încheierea emisă anterior de judecător „a devenit irevocabilă prin neatacare, respectiv, până în prezent nu există o confirmare juridică a faptului că ordonanța judecătorească este contrară legii”, remarca procurora. Argumente similare se regăsesc și în celelalte ordonanțe remise de alți procurori, prin care judecătorii erau scoși de sub urmărire penală.
Cei cinci judecători, împreună cu ceilalți foști magistrați, plecați între timp din sistem, sunt judecați și într-un alt dosar penal, deschis tot în septembrie 2016 și care se află de mai bine de trei ani, fără sentințe, pe rolul Judecătoriei Chișinău. În acel dosar ei sunt învinuiți de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, tot în dosarul „Laundromat”.
Revenirea celor cinci judecători în funcții a devenit posibilă, chiar dacă ei sunt judecați într-un alt dosar, pentru că, inițial, în septembrie 2016, procurorul general a solicitat suspendarea magistraților pentru infracțiunea de complicitate la spălare de bani.
Ulterior, peste o săptămână, după ce CSM acceptase solicitarea procurorului general, acesta s-a adresat în mod repetat la CSM pentru a obține acordul în vederea urmăririi penale a magistraților și într-un alt dosar, deschis la scurt timp pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, dosar ulterior remis în judecată.
La a doua solicitare a procurorului general, magistrații nu au putut fi suspendați din funcție de către membrii CSM, pentru că ei erau deja suspendați în baza primei solicitări a procurorului general. Așadar, după ce primul dosar, cel în baza căruia judecătorii au fost suspendați din funcție a fost clasat, a dispărut practic temeiul juridic prin care aceștia să fie suspendați, prin urmare, CSM, conform legii, a fost practic obligat să-i repună în funcție.
Vot la CSM: 9 contra 1. „Decizia este prematură” vs „Asta e o procedură tehnică”
Un singur membru al CSM din cei 10 care au participat la examinarea cazului a votat împotriva acceptării cererilor celor cinci magistrați, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță.
„Pur tehnic, CSM s-a văzut obligat să accepte aceste cereri. Legea este expresă în acest sens, practic neacordându-i CSM-ului o marjă de apreciere. Dar, de fapt, soluția de azi a lansat mai multe întrebări decât răspunsuri, printre care: cum urmează a fi calificate acțiunile procurorului și ale CSM din septembrie 2016? Au fost aceste acțiuni legale sau au fost niște acțiuni abuzive? Dacă au fost niște acțiuni abuzive, cine urmează să poarte răspundere pentru aceste acte de abuz? A fost probatoriul prezentat de PG unul temeinic sau nu? Intenționează sau nu PG să se autosesizeze pe marginea acțiunilor procuraturii și, în speță, a procurorului general interimar, dl Harunjen, cât și vis-à-vis de acțiunile procurorilor care au instrumentat dosarele? Dacă acțiunile procuraturii din 2016 au fost perfect legale, atunci cum se explică soluția din septembrie 2020? Și nu în ultimul rând, întrebarea care îmi este foarte neclară și care rămâne cea mai dureroasă: cine și când urmează să compenseze plățile salariale, or iarăși, povara revine contribuabilului? Mai mult ca atât, vreau să menționez că cei cinci judecători sunt vizați, în continuare, într-o altă cauză penală, fiind judecați pentru comiterea unei infracțiuni prevăzute de art. 307 Cod Penal…După mine, până la epuizarea acestor întrebări, subiectul reîncadrării în funcție a celor cinci judecători vizați este prematură. Da, eu consider că până la epuizarea acestor întrebări, CSM urma să amâne luarea unei decizii”, a precizat membrul CSM.
De partea cealaltă, Anatolie Galben, membrul CSM, raportor în cazul cererii de repunere în funcții a celor cinci judecători, afirmă că soluția adoptată de către instituție este una pur tehnică.
„A fost hotărârea Consiliului prin care ei au fost suspendați din funcție. În hotărârea prin care ei au fost suspendați din funcție s-a spus așa: că ei se suspendă din funcție pe perioada primei hotărârii pe caz. Ei au fost suspendați în baza articolului 243, complicitate la spălarea de bani. Ulterior, în privința la acești judecători s-a emis ordonanța de scoatere de sub urmărire penală în dosarul în baza căruia ei au fost suspendați. Articolul 20, aliniatul 6 al Legii cu privire la CSM prevede că CSM, după dispariția necesităților de suspendare, emite o hotărâre prin care se anulează suspendarea din funcție. Respectiv, în baza cererilor persoanelor, deoarece a decăzut necesitatea, că ei au fost scoși de sub urmărire penală, plenul, respectând prevederile articolului 20, a anulat suspendarea și i-a repus în funcție. Asta e o procedură tehnică. Odată ce era menționat în hotărâre că ei se suspendă până la decăderea necesității pe caz, iar ei au prezentat ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală, altă soluție decât cea care a fost astăzi nu putea să fie primită. E o procedură tehnică și nu poate să fie interpretată în alt mod. Ne place nouă sau nu ne place nouă de persoanele astea, avem altă viziune asupra activității lor sau nu avem, atâta timp cât în lege e prevăzută modalitatea aceasta, noi nu putem să punem ambițiile noastre mai presus decât prevederile legale”, argumentează Galben.
Bivol: „Așa este legea, așa este corect”
După decizia CSM, ZdG a încercat să obțină mai multe răspunsuri de la cei cinci magistrați ale căror cereri au fost acceptate, dar și să afle de ce, după patru ani de absență, aceștia își doresc să revină în sistemul judecătoresc.
Garri Bivol a declarat că „așa este legea, așa este corect”. Totodată, întrebat dacă i se pare corect să înfăptuiască justiția și să îi judece pe alții, în timp ce pe rol există un alt dosar în care îi sunt aduse învinuiri, acesta a ezitat să răspundă.
Serghei Popovici a ieșit emoționat din clădirea CSM și încerca să contacteze pe cineva. Magistratul însă a refuzat să răspundă la întrebările ZdG și ne-a îndemnat să așteptăm avocatul pentru a ne oferi răspunsuri, el precizând că este emoționat și nu va reuși să formuleze ceea ce vrea să spună. „Eu îi sun soției, să mă felicite, iaca ce”, a declarat Popovici într-un final. După ședința CSM, Serghei Gubenco și Sergiu Lebediuc au refuzat să vorbească cu ZdG.
Avocat: „Această bănuială în care sunt suspectați îi șubredă și nu e nici un temei”
Gheorghe Ulianovschi, avocatul lui Serghei Popovici, dar care reprezintă interesele și altor magistrați din dosarul „Laundromat”, a precizat pentru ZdG că clienții săi își doresc să revină în sistemul judecătoresc pentru că „ilegal au fost suspendați, trași la răspundere penală pentru spălare de bani”. Întrebat despre cel de-al doilea dosar în care sunt vizați judecătorii și dacă i se pare corect ca cei care figurează într-un dosar penal să înfăptuiască justiție, avocatul a invocat prezumția nevinovăției clienților săi.
„Ei au fost suspendați din funcție anume pe dosarul acesta și, prin urmare, ei sunt nevinovați, iar în ceea ce privește 307 (articolul din Codul Penal în baza căruia a fost deschis dosarul care a fost transmis în instanța de judecată, n.r.), însuși CSM a considerat că nu este necesar de a fi suspendați, încă în 2016. Nu s-a hotărât atunci, prin urmare, ei nu au considerat necesar pe dosarul acesta, fiindcă dosarele sunt aparte. Persoana când este trimisă în judecată, ea se consideră, conform art. 21 din Constituție și art. 8 din Codul de procedură penală, nevinovată până când nu se va hotărî vinovăția conform legii, în cazul dat ei pur și simplu sunt suspectați, dar după cum se confirmă cu 243 (n.r. articolul din Codul penal în baza căruia au fost învinuiți magistrații, dar scoși de sub urmărirea penală), această bănuială în care sunt suspectați îi șubredă și nu e nici un temei; și o să dovedească și peste 307. Însăși învinuirea pe 307 ea e așa de șubredă, mai șubredă decât pe 243”, consideră avocatul.
Întrebat despre suma salariului pe care îl vor primi clienții săi pentru anii în care au fost suspendați din funcție, Ulianovschi a evitat să răspundă, menționând că „asta deja e, cum zice rusul: „ca să uimesc poporul”, dar eu nu vreau să uimesc poporul. Cât îi prevăzut de lege, atâta, mai mult nici o copeică și nici un bănuț în plus”.
„De astăzi, ei se consideră repuși în funcție, dar până acum trebuie să le plătească salariul, conform legii. Articolul 24 din Legea privind statutul judecătorului indică că judecătorul în privința căruia a fost suspendată, dacă suspendarea decade, el se repune în funcție și i se plătesc toate drepturile pe care el le-a avut până la suspendare”, a precizat avocatul.
Conform unor calcule, fiecare dintre cei cinci magistrați suspendați din funcție în 2016 ar urma să primească, din buget, câte aproximativ 1 milion de lei, pentru salariu. Aceștia însă pot acționa statul în judecată și pot solicita, inclusiv, recompense morale.
Patru ani de la reținerea magistraților
Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foști şi actuali magistrați primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde de USD. Ei erau acuzați că au emis încheieri prin intermediul cărora în R. Moldova s-au spălat bani rusești. Inițial, în dosar figurau 17 judecători, doi dintre care au decedat, iar al treilea, Victor Orândaș a reușit să plece din R. Moldova.
Dosarul penal pe numele judecătorilor a fost deschis abia la doi ani şi jumătate după ce Curtea Supremă de Justiție trimitea pe adresa Centrului Național Anticorupție, Procuraturii Anticorupție şi CSM o notă informativă privind implicarea mai multor magistrați din R. Moldova într-o schemă dubioasă de spălare de bani, fiind indicate numele magistraților şi dosarele în care aceștia ar fi acționat fraudulos. La 20 septembrie 2016, dată la care dosarul în privința celor 17 magistrați a fost făcut public, doar 7 dintre ei mai activau în sistemul judecătoresc.
