De 8 martie femeile lidere din Moldova atrag atenția la violența online și cheamă la un comportament etic
Mai multe femei notorii din R. Moldova, printre care femei politiciene, jurnaliste, actrițe, cântărețe și femei influente pe internet au văzut în ziua de 8 martie un prilej potrivit pentru a spori atenția asupra violenței online și a măsurilor de răspuns care se impun în acest sens.
Sub genericul „Hărțuirea online este violență. E timpul să setăm limite în spațiul virtual” acestea au participat la o campanie online de conștientizare, bazată pe fotografii conceptuale, în care au atras atenția la formele de violență online și la prevenirea consecințelor acestora.
Femeile au realizat câte o fotografie în alb-negru, pe care au distribuit-o pe rețelele lor de socializare, astfel lansând un apel public de a atrage atenția la un fenomen lăsat încă în umbră.
„Astăzi, de 8 martie, celebrăm femeile și drepturile lor. Astăzi atragem atenția la reușitele femeilor, dar și la barierele care le împiedică să-și realizeze potențialul deplin. Violența și hărțuirea online este o problemă reală, care merită atenția tuturor. 47% dintre fete și femei sunt agresate online pentru că își spun părerea despre politică, egalitate de gen sau drepturile sexuale reproductive. Prea multe femei mai depind încă de normele sociale și stereotipuri, care le împiedică să se afirme pe deplin. Online sau offline, cred că fiecare femeie trebuie să fie liberă să se exprime fără teamă, să facă alegerile pe care și le dorește și să nu fie judecată pentru asta. De aceea, astăzi, UNFPA Moldova continuă campania #bodyright dedicată combaterii violenței digitale și mulțumesc tuturor femeilor lidere care s-au alăturat acestei mișcări – împreună putem face o schimbare reală!”, a spus Dr. Karina Nersesyan, Reprezentantă Rezidentă UNFPA în Republica Moldova.
„Femeile politiciene se confruntă cu diverse forme de hărțuire în spațiul online. Fenomenul discursului de ură sau cel discriminatoriu ia amploare, inclusiv atacurile la persoană sau comentariile misogine sunt propagate pe rețelele sociale. Acest lucru poate crea un mediu intimidant, împiedicând femeile deputate să-și desfășoare munca în mod eficient. De asemenea, poate descuraja alte femei să acceadă în politică, având teama că vor deveni victime ale aceluiași tip de abuz. Este important să recunoaștem și să abordăm această problemă prin elaborarea și implementarea de politici. Problematica este globală, nu doar locală, respectiv efortul pentru a asigura un mediu online sigur și echitabil pentru toți cetățenii, indiferent de gen, este unul comun, imens și complex,” a spus Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova.
„Spațiul online oferă o mare libertate, dar nu numai de exprimare a democrației și a drepturilor. Online oferă și o libertate de exprimare a abuzurilor pe internet. Femeile sunt cel mai des agresate în online. Foarte multe jurnaliste de investigație sunt hărțuite pe online. Există o cultură să faci o presiune pe femei astfel încât ele să nu mai fie active, să nu mai facă investigații jurnalistice. În jurnalism vocile feminine care au opinii puternice – sunt descurajate. Dar trebuie să facem ceva astfel încât societatea să accepte că atât femeile cât și bărbații au dreptul la exprimare pe online fără frica de a fi agresat” a punctat Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă.
”Violența online este violență. Tăcerea înseamnă acceptare și validare. Luarea de atitudine înseamnă un efort comun pentru a o combate. E timpul să stabilim limite clare în online și să asigurăm că fiecare femeie se simte protejată atunci când își exprimă gândurile și opiniile”, a specificat Nata Albot, activistă civică.
”Discutarea violenței digitale în contextul zilei de 8 Martie este esențială, deoarece digitalizarea a amplificat presiunea socială asupra femeilor, iar femeile cu dizabilități devin deseori ținte ale abuzurilor online, reflectând o realitate dureroasă în care neconformarea la standardele impuse de societate atrage discriminare și violență. Personal, această realitate m-a motivat să mă alătur campaniei #bodyright, deoarece consider că lupta împotriva acestui tip de violență este un pas crucial în protejarea demnității și libertății fiecărei femei în era digitală, oferind o voce celor adesea ignorate sau marginalizate” , a menționat Irina Revin, președinta Asociației antreprenorilor cu dizabilități din Republica Moldova
Campania a fost realizată la inițiativa UNFPA Moldova în cadrul mișcării globale de prevenire a violenței digitale – #bodyright, lansată în R. Moldova în toamna anului 2023. În două luni de la lansarea Campaniei #bodyright, UNFPA a reușit să adune în jurul ideii de combatere a violenței digitale mai mulți parteneri. Printre care instituții de stat, organizații neguvernamentale, ambasade, precum și companii private și lideri de opinie.
La nivel global, opt din zece femei au fost direct sau indirect implicate în violența digitală care se manifestă de cele mai multe ori printr-un caracter sexualizat. 95% dintre videoclipurile deepfake de pe internet sunt de natură pornografică, toate având ca subiect femeile. Violența online poate afecta, la un moment dat, toate persoanele care utilizează tehnologiile informaționale și rețelele sociale, însă anumite grupuri sunt mai expuse acestui risc. Este vorba în special de adolescenți și tineri, care își petrec o bună parte din timp în mediul online, dar și femeile activiste, jurnaliste și politiciene, care deseori sunt ținta acestor atacuri.
Violența online lasă sechele grave asupra victimelor, afectează sănătatea mintală și psihologică, induce frică și neîncredere, determină femeile să se retragă din mediul online sau, cel mai grav, să recurgă la suicid.
Printre formele cele mai des întâlnire sunt hărțuirea cibernetică, cyberflashing (trimiterea unor imagini obscene de către străini), doxxing (acumularea unor date despre o persoană și folosirea lor împotriva ei), discursul de ură și utilizarea imaginilor și a videoclipurilor trucate (deepfakes).
