CV-urile şi averea noilor şefi ai PCCOCS şi Procuraturii Chişinău
Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.
Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.
A plecat de două ori din procuratură
În iunie 2008, de exemplu, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa din Chişinău pentru 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei. Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă, printr-un ordin al procurorului general. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren, la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.
În decembrie 2008, acesta obţine licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia sa anterioară, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar al PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, deoarece acesta nu ar fi prezentat declaraţii despre venituri şi proprietate nici după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pe o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.
Fiind avocat, în octombrie 2010, Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, luând pe ele 19,5 milioane de lei, cu un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, care înalţă acolo un complex locativ.
A dat cu împrumut aproape 11 milioane de lei
În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi. Potrivit declaraţiei pe venituri şi proprietate pentru 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine o casă în comuna Tohatin şi câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie de avere disponibilă, cea pentru 2015, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în Procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.
În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani pe care îi împrumutase firmei în 2011. În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozite. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fiscul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi. În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acordat împrumuturi de aproape 11 milioane de lei, fără termen şi fără dobândă. Informaţia despre cei la care au ajuns banii nu este publică, fiind blurate numele persoanelor fizice sau juridice.
Firme nedeclarate şi fecior care-i calcă pe urme
Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, să declare „Elizeu Group” SRL, la care figura atunci, printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac. În februarie 2017, compania a fost radiată, pe motiv că persoana juridică ar fi inactivă. Noul şef al Procuraturii Chişinău nu a trecut în declaraţia sa de avere din 2015 nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ.
Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, având adresa juridică în casa procurorului din Tohatin. Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ, a absolvit în 2017 Institutul Naţional al Justiţiei, specialitatea procuror. Solicitat de ZdG, şeful Procuraturii mun. Chişinău a evitat să discute cu noi, fiind nemulţumit de faptul că presa a relatat anterior că cele aproape 11 milioane de lei incluse de el în declaraţia de avere la capitolul „datorii” ar fi fost credite. „Faceţi diferenţa dintre creditor şi debitor”, ne-a transmis Şaptefraţ, după care a închis, lăsând să se înţeleagă că el este cel care a dat cu împrumut acei bani, şi nu invers.
„Îndeplinire necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”
Nicolae Chitoroagă a obţinut funcţia de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în urma unui concurs în care i-a avut drept concurenţi pe Alexandru Raţă, procurorul de Străşeni, şi Aurel Burlacu, şeful Procuraturii din Anenii Noi. Chitoroagă şi-a păstrat funcţia pe care o exercita din postura de interimar din august 2016, dată la care a şi fost creată PCCOCS. Acesta este procuror din anii ’90, iar după fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu instrumentarea unor dosare de rezonanţă împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci: Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul adjunct al procurorului general, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.
În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă. În demersul său, Pântea informa Consiliul că în urma verificărilor efectuate „s-au stabilit mai multe deficienţe în activitatea procurorului Nicolae Chitoroagă, acestea fiind rezultatul îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Potrivit demersului, procurorul Nicolae Chitoroagă nu ar fi elaborat programe de activitate a Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale nici pentru 2012, nici pentru 2013, nu a prezentat acte care ar confirma organizarea şi coordonarea activităţii subdiviziunii, lipseau informaţiile scrise despre şedinţele convocate în cadrul Direcţiei şi propunerile pentru planul de activitate al PG. Totodată, Pântea făcea referire şi la o serie de abateri de la norma legală admise de procurori din subordinea lui Chitoroagă. Propunerea acestuia nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele lui Chitoroagă. „Consiliul reţine că deficienţele evocate referitor la acţiunile şi modul de comunicare a procurorului-şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, Nicolae Chitoroagă, cu procurorii din subordine, neelaborarea programelor de activitate a subdiviziunii pe care o conduce şi lipsa informaţiei despre convocarea procurorilor în şedinţe operative nu pot fi considerate drept abateri disciplinare…”, se preciza în hotărârea CSP.
Apartament de 144,8 m.p. şi salariu nou de aproximativ 25 de mii pe lună
Din ultima declaraţie cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, depusă de Nicolae Chitoroagă, aflăm că acesta este proprietarul unui apartament de 144,8 m.p., obţinut prin contract de cesiune, în 2012. Deşi în declaraţia de avere este indicat că locuinţa are o valoare cadastrală de 743 de mii de lei, preţul ei de piaţă este cel puţin dublu. Nicolae Chitoroagă deţine şi 1/5 dintr-un apartament cu suprafaţa de 53 m.p., amplasat în sectorul Râşcani al capitalei, unde coproprietarii sunt alţi membri ai familiei sale. În 2015, Nicolae Chitoroagă declara că deţine un automobil Toyota fabricat în 2007, pe care-l conducea prin procură. „În declaraţia pentru anul 2016 nu au apărut modificări. Şi vă rog să nu mai spuneţi că am două apartamente, pentru că am doar unul şi 1/5 din altul. Eu am un singur apartament, proprietate privată, şi dacă va trebui, voi da explicaţii”, a menţionat Nicolae Chitoroagă.
Conform ordinului lui Eduard Harunjen din 2016, la crearea PCCOCS, salariul şefului acestei procuraturi va fi echivalentul a 4,5 salarii medii pe economie. Acesta va fi suplinit cu un spor în mărime de 15% faţă de salariul de funcţie pentru calitatea de şef. Astfel, Chitoroagă ar putea ridica, lunar, nu mai puţin de 25 de mii de lei. În 2015, Chitoroagă, fiind şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, a avut un salariu anual de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei lunar), dar şi o pensie de la MAI de 76 de mii de lei (6,3 mii pe lună).
