Compensații pentru pagubele cauzate de fenomenele naturale periculoase. Cum le pot solicita agricultorii
Toamna secetoasă, iarna caldă și fără zăpadă, înghețurile de primăvară și pe alocuri grindina, au afectat o mare parte din terenurile agricole, au deteriorat culturile și au compromis roada. Pentru a beneficia de compensații pentru daunele cauzate de fenomenele naturale periculoase, agricultorii trebuie în primul rând să anunțe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență despre faptul că un fenomen natural periculos i-a compromis roada sau terenul, iar ulterior să prezinte un set de acte autorităților.
Ce este un fenomen natural periculos?
Conform Legii, un fenomen natural periculos este un eveniment natural sau o stare a mediului, în care procesele naturale au așa o intensitate, proporții și durată, încât pot cauza distrugeri oamenilor, economiei şi mediului ambiant. Acestea pot fi: vijeliile, uraganele, grindina, ploile torențiale, ninsorile de lungă durată, lapovița, poleiul, gerul, înghețurile, arșița puternică, dar și seceta.
Aceste fenomene pot fi periculoase în funcție de durata și intensitatea lor. Din acest motiv există anumite criterii de evaluare a acestora. Spre exemplu, vântul puternic este considerat periculos atunci când acesta are o viteză de 25-30 de metri pe secundă sau mai mult. Grindina este periculoasă atunci când mărimea bobului de grindină are un diamentru de 20 mm și mai mult.
Cum se lichidează consecințele fenomenelor naturale periculoase?
Dacă pe un anumit teritoriu aceste fenomene au provocat victime umane, prejudiciu sănătăţii oamenilor sau mediului ambiant, pierderi materiale considerabile şi afectarea condiţiilor activităţii vitale a oamenilor, atunci, conform legii, pe acest teritoriu se instituie situaţie excepţională cu caracter natural.
Situațiile excepționale pot fi de obiect, adică care au afectat, spre exemplu, un singur agent economic sau o singură gospodărie, sau locale, adică care au afectat o localitate. Pot fi instituite situații excepționale cu caracter natural la nivel teritorial, național sau transfrontalier.
Conform legii, consecinţele situaţiilor excepţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele organizaţiilor, instituţiilor şi agenţilor economici, dar şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pe teritoriul cărora s-a declanşat situaţia excepţională. Pentru aceasta, se crează comisii pentru situaţii excepţionale. Astfel, situațiile excepționale de obiect se lichidează cu forțele și mijloacele obiectului, iar cele locale- cu forțele administrației publice locale.
Cum procedează o persoană în cazul în care terenul i-a fost afectat de o calamitate naturală?
În cazul în care o persoană sau un agent economic depistează că, spre exemplu, terenul a fost afectat de un fenomen natural periculos, acesta trebuie să contacteze subdiviziunea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) al MAI din regiunea în care locuiește. Din răspunsul oferit de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) pentru ZdG, se constată că specialiștii Inspectoratului, împreună cu specialiștii din cadrul Direcției Agricultură a Consiliului raional, urmează să iasă la fața locului, să evalueze daunele și să consemneze rezultatele în Actul de constatare a prejudiciului. De asemenea, urmează să se întrunească Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a localității, care va examina daunele produse și posibilitatea compensării pagubelor, analizând resursele existente în bugetul localității.
În cazul în care primăria nu dispune de mijloace financiare pentru acordarea despăgubirilor, reprezentanții ei se adresează la autoritatea publică centrală, adică la consiliile raionale pentru a solicita ajutor în despăgubirea celor afectați. La cerere trebuie să se anexeze Procesul verbal al ședinței CSE și actul de constatare a prejudiciului. Administrația publică poate solicita și alte acte relevante cauzei. Dacă nici la nivel de raion nu există mijloace financiare, atunci instituția se adresează Guvernului și solicită suport.
Fondurile de urgență ale Guvernului
Potrivit Ghidului privind modul acordării mijloacelor din fondurile de urgență ale Guvernului R. Moldova, scopul fondurilor de urgență este de a răspunde promt la necesitățile de finanţare în situaţii imprevizibile și excepţionale, care survin pe parcursul anului bugetar. Fondurile de urgență cuprind fondul de rezervă și fondul de intervenție a Guvernului.
Fondul de rezervă este destinat pentru finanţarea cheltuielilor
bugetare care întrunesc concomitent următoarele condiții: cheltuielile bugetare sunt urgente, nu au putut fi cunoscute, nu există rezerve în bugetele aprobate pentru autorităţile publice.
Fondul de intervenţie este destinat pentru finanţarea cheltuielilor
urgente legate de lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, în
caz de epidemii, precum şi în alte situaţii excepţionale cu caracter tehnogen (incendii, explozii, avarii etc.), natural (fenomene, geofizice, geologice, meteorologice şi altele periculoase) şi biologico-social (boli contagioase, intoxicări în masă etc.).
Cine poate cere compensații din fondurile Guvernului?
Potrivit Ghidului, din fondurile de urgență ale Guvernului se alocă bani doar în temeiul unei hotărâri de Guvern, în limita fondurilor disponibile și doar prin intermediul autorităţilor publice centrale şi locale.
Din explicațiile MADRM, administrațiile publice locale și raionale colectează datele din teritoriu cu privire la terenurile afectate de calamități și vin cu o solicitare către Guvern, prin care solicită alocarea mijloacelor financiare pentru acordarea despăgubirilor. În acest context, Guvernul poate decide alocarea anumitor resurse financiare în limita fondurilor disponibile și poate emite și un regulament în care să indice cine are dreptul la compensații și care este mărimea acestora. Spre exemplu, în anii precedenți, un criteriu de eligibilitate era lipsa datoriilor față de bugetul de stat.
În cazul fondului de intervenţie, demersurile se întocmesc şi se remit autorităţilor publice centrale în baza deciziei CSE a R. Moldova sau, după caz, Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică.
Pentru aceasta, este necesar de a prezenta Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) următoarele acte:
I. Documentele din partea CSE locale
Scrisoarea în adresa CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia) cu privire la solicitarea acordării ajutorului financiar, pentru care se anexează următoarele acte:
1) Procesul-verbal al şedinţei CSE locale, în care să fie specificate următoarele: Actul de constatare a prejudiciului; evaluarea mărimii prejudiciului (cu documente confirmative); propunerea de soluţionare a problemei (acordarea ajutorului financiar); documente ce confirmă contribuţia Administraţiei publice locale din surse proprii; insuficienţa de surse financiare în fondul de rezervă al primăriei pentru rezolvarea problemei în cauză.
2) Certificate, care să ateste proprietatea;
3) Extras din contul fondului de rezervă al primăriei, care să confirme insuficienţa mijloacelor financiare pentru soluţionarea problemei cu resursele proprii.
4) Extras din Planul repartizării bugetului primăriei, care să indice procentul cantităţii surselor bugetare, orientate spre formarea fondului de rezervă.
5) Hărţi, scheme, imagini foto, care caracterizează problema abordată
II. Documente din partea CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia)
Scrisoarea de adresare către CSE cu privire la solicitarea acordării ajutorului financiar, la care se anexează următoarele acte:
1) Procesul-verbal al şedinţei CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia), privind examinarea situaţiei create, în care să fie specificate următoarele: propunerea de soluţionare a problemei (acordarea ajutorului financiar); documente ce confirmă contribuţia CSE a raionului (municipiului, UTA Găgăuzia) din surse proprii, pentru soluţionarea cazului; insuficienţa de surse financiare în fondul de rezervă al raionului (municipiului, UTA Găgăuzia) pentru rezolvarea problemei în cauză.
2) Extras din contul fondului de rezervă al raionului (municipiului, UTA Găgăuzia), care să demonstreze insuficienţa mijloacelor financiare pentru soluţionarea problemei.
3) Alte documente, după necesitate.
Conform datelor MADRM, în anul agricol 2019 – 2020 au fost însămânțate cu culturi de toamnă circa 415 mii ha, seceta și înghețurile de primăvară afectând circa 215 mii ha: în proporție de 25% în Nord și până la 60-80% în Centru și Sud, conform datelor oferite de direcțiile raionale pentru agricultură și alimentație, iar circa 19 mii ha de terenuri puternic afectate, inclusiv – 10,3 mii ha grâu, au fost reînsămânțate.
