Cum (nu) funcţionează justiţia din R. Moldova: Istoria achitării unui procuror acuzat că a luat mită
După un şir de procese, care au durat aproape cinci ani, un procuror, învinuit că ar fi estorcat mită în două rânduri, este declarat nevinovat de justiţia din R. Moldova. Pe parcursul examinării dosarului penal, magistraţii au prezentat mai multe versiuni pentru a-l salva de închisoare pe acuzatorul de stat.
Mihail Dadu, din 2008 procuror în cadrul Procuraturii Floreşti, a fost judecat într-un dosar penal pentru că, repetat, ar fi primit mită. În primul caz, acuzatorul de stat a fost judecat pentru că ar fi cerut 2 mii de lei de la cetăţeanul Ion Musteaţe, învinuit de furt într-un dosar aflat în gestiunea procurorului. În acest caz, în dosar figurau cereri din partea părţii vătămate şi a învinuitului de a înceta urmărirea penală sub pretextul împăcării acestora.
În consecinţă, la 13 decembrie 2013, procurorul Dadu a încetat urmărirea penală. Dar, pentru a-i da ordonanţa lui Ion Musteaţe, acuzatorul de stat ar fi solicitat de la el 2 mii de lei, oferindu-i termenul de 3 zile pentru transmiterea banilor. Peste o lună, la 13 ianuarie 2014, procurorul i-a eliberat lui Musteaţe o copie a ordonanţei, iar peste două zile, pe 15 ianuarie, i-a oferit acestuia o altă copie, autentificată, a ordonanţei de încetare a urmăririi penale, primind şi suma de 2 mii de lei. Tot atunci, Dadu a fost reţinut în flagrant, iar ulterior, plasat în arest preventiv.
Pe un alt episod, procurorul a fost învinuit că, în 2011, ar fi estorcat 3 mii de euro şi ar fi primit suma de 1,5 mii USD de la cetăţeanul Nicolai Morgun, învinuit de violenţă în familie în cadrul unui dosar penal.
Mai exact, Dadu a fost învinuit că ar fi cerut 3 mii de euro de la Morgun pentru a nu înainta în judecată un demers privind aplicarea arestului preventiv în privinţa acestuia, iar ulterior, „în una din zilele 20-30 decembrie 2011, în biroul său de serviciu, a acceptat şi primit o parte din mijloacele băneşti pretinse – 1,5 mii USD”.
Prima instanţă: Achitat pe un episod, condamnat la amendă în altul
Dosarul penal pe numele lui Mihail Dadu a fost examinat în instanţele naţionale timp de patru ani şi jumătate, din aprilie 2014 până în octombrie 2018. Totul a început în aprilie 2015, când prin sentinţa Judecătoriei Şoldăneşti, Dadu a fost achitat pentru episodul în care ar fi pretins şi primit 1,5 mii de USD pe motiv că fapta nu întrunea elementele infracţiunii.
Judecătorul Alexandru Mandraburca a menţionat că nu au existat probe suficiente care ar fi demonstrat vina procurorului, învinuirea fiind bazată doar pe declaraţiile denunţătorului.
„Motivul de estorcare a valutei pretinse nu şi-a găsit confirmare nici la urmărirea penală, nici în şedinţa de judecată prin careva probe veridice, pertinente la caz”, argumenta magistratul, care stabilea că pretinsul act de corupţie cu implicarea procurorului ar fi avut loc la câteva săptămâni după ce pe numele său deja fusese aplicată o măsură preventivă, obligaţia de nepărăsire a localităţii.
În cel de-al doilea episod, în care a fost prins în flagrant cu suma de 2 mii de lei, procurorul a fost recunoscut vinovat, fiind pedepsit cu o amendă în valoare de 20 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţia de procuror timp de un an. În instanţă, Dadu s-a apărat, susţinând că nu ştia că Musteaţe i-a lăsat într-o carte din birou suma de 2 mii de lei şi că, drept consecinţă a unei discuţii anterioare despre „astm”, credea că acesta i-a lăsat „reţetele medicale împotriva astmului”.
Judecătorul Mandraburca a ajuns însă la concluzia că procurorul se face vinovat de estorcarea şi primirea sumei de 2 mii de lei. Doar că, a recalificat faptele acestuia, încadrându-le într-un alt aliniat al art. 324, Cod Penal (Corupere pasivă), care era în vigoare din februarie 2014 şi care prevedea că, dacă mita nu depăşeşte suma de 100 de unităţi convenţionale (2 mii de lei în acea perioadă), inculpatului i se aplică doar amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice.
Curtea de Apel: din penal în contravenţional
Sentinţa primei instanţe a fost atacată la Curtea de Apel (CA) Bălţi de ambele părţi. Procurorii cereau pentru Mihail Dadu 8 ani de închisoare cu executare, iar inculpatul cerea să fie achitat şi pe celălalt episod. La 23 decembrie, 2014 CA Bălţi, a respins apelul procurorilor şi a acceptat apelurile depuse de Dadu. În episodul în care era învinuit că ar fi primit 1,5 mii de USD a fost achitat pentru că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii, constatându-se că învinuirea a fost întemeiată doar pe declaraţiile denunţătorului, „alte probe lipsind cu desăvârşire”.
În episodul ce se referă la flagrantul cu 2 mii de lei, procesul penal a fost încetat pe motiv că „fapta acestuia constituie o contravenţie”, Dadu fiind „pedepsit” contravenţional. Doar că expirarea termenului de prescripţie a făcut ca şi procesul contravenţional să fie încetat. Judecătorii Gheorghe Scutelnic, Ion Talpa şi Oleg Moraru au ajuns la concluzia că prima instanţă a recalificat eronat faptele inculpatului.
Totodată, magistraţii au decis că „la materialele cauzei nu există un ansamblu de probe care să coroboreze şi care să confirme faptul că Dadu Mihail ar fi pretins, acceptat şi primit bani de la Musteaţe Ion până la 13 decembrie 2013, dată când a fost adoptată şi semnată ordonanța finală pe caz, precum şi până la 13 ianuarie 2014, dată când i-a fost eliberată lui Musteaţe copia ordonanței respective”.
Altfel spus, judecătorii au constatat că, până la emiterea ordonanţei de încetare a urmăririi penale, procurorul Dadu nu a cerut bani de la Ion Musteaţe, astfel că fapta acestuia nu cade sub incidedenţa Codului Penal, ci sub incidenţa Codului Contravenţional, „primirea (luarea) în exerciţiul funcţiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”. S-a constatat însă că procurorul Dadu a acţionat în interes personal „şi în detrimentul imaginii pozitive a organelor de procuratură pe care le reprezenta”.
CSJ cere rejudecarea. La Apel, procurorul este achitat în ambele episoade
A urmat decizia Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) care, la 12 aprilie 2016, a admis recursurile depuse de ambele tabere, a casat decizia şi a trimis dosarul la rejudecare. Instanţa de recurs a reţinut că „modalitatea de motivare a soluţiei în cauză este una contradictorie, fără verificarea suplimentară şi clară a probelor, fără elucidarea divergenţelor depistate în declaraţiile martorilor date la orice etapă a procesului şi denotă faptul că instanţa de apel a pronunţat o soluţie care conţine erori de drept, deoarece o motivare a soluţiei trebuie să rezulte şi dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunţă o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea în primă instanţă”.
La 13 septembrie 2017, un alt complet de judecători de la CA Bălţi, format din Angela Revenco, Ghenadie Liulca şi Eduard Răţoi, a decis ca procurorul Mihail Dadu să fie achitat pe ambele capete de acuzare. Dacă pe episodul presupusei mite de 1,5 mii de USD, Dadu a fost achitat pentru că au lipsit elementele componente ale infracţiunii, în episodul reţinerii în flagrant cu suma de 2 mii de lei, a fost achitat pe motiv de provocare la comiterea infracţiunii.
„Inculpatul a fost supus unei acţiuni de convingere, instigare şi provocare flagrantă de a se implica în activitatea infracţională de care a fost condamnat, în lipsa vreunui indiciu că infracţiunea ar fi fost săvârşită fără această instigare şi provocare. În acest sens, Colegiul penal stabileşte că probele ce au stat la baza condamnării lui Dadu Mihail sunt lovite de nulitate, deoarece până la momentul provocării şi implicării colaboratorilor CNA, nu au existat suspiciuni obiective confirmate prin probe, că Dadu Mihail ar fi fost implicat în acţiuni de corupţie. Infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, au concluzionat judecătorii de la CA Bălţi.
La 20 aprilie 2018, un complet de judecători de la CSJ, format din Petru Ursache, Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Anatolie Ţurcan şi Elena Cobzac, a respins recursul depus de procurori în acest dosar, constatând că hotărârea prin care Mihail Dadu a fost achitat este „una legală şi întemeiată”. Şi de această dată decizia nu a fost acceptată de toţi judecătorii, magistrata Elena Cobzac făcând opinie separată.
Ea a invocat faptul că „instanța de apel și-a argumentat soluţia, constatând la caz o provocare, bazându-se selectiv, pe unele probe cercetate în cadrul ședinței de apel, însă lăsând fără apreciere altele, care confirmă că pretinderea banilor de către inculpatul Dadu Mihail de la Musteațe Ion a avut loc anterior emiterii ordonanței de încetare a urmăririi penale, concluzia instanței de apel fiind de ordin general”. Cobzac propunea ca, pe acest episod, dosarul să fie remis la rejudecare.
Procurorul poate primi peste jumătate de milion de lei
Ultimul episod din acest dosar s-a consumat pe 25 octombrie 2018, în cadrul Colegiului Penal al CSJ, care a examinat recursul în anulare depus de Mircea Roşioru, adjunctul procurorului general. Acesta a cerut să fie rejudecat dosarul pe episodul achitării lui Dadu în cazul mitei de 2 mii de lei pe care a primit-o de la Musteaţe, pe motiv că „decizia pronunțată conține grave erori de drept, este afectată de un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente… S-au admis interpretări ambigue a legislației în vigoare. În cauza penală a lui Dadu Mihail nu au fost utilizați ofițeri sub acoperire și nici agenți ai acestora, în cadrul urmăririi penale de către procuror nu au fost autorizate măsuri speciale de investigație cu utilizarea investigatorilor sub acoperire, astfel de acte lipsind de la materialele cauzei penale și nici nu există”, afirma Roşioru.
CSJ însă a considerat că recursul în anulare este inadmisibil şi vădit neîntemeiat.
Astfel, procurorul Mihail Dadu, după aproape cinci ani de procese, a fost achitat, definitiv şi irevocabil. Conform legislaţiei, procurorul poate cere să-i fie achitat salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, pagube morale, dar şi reîncadrarea în funcţia deţinută anterior.
Un calcul simplu arată că Dadu ar urma să primească, doar din salariul de funcţie pe perioada absenţei forţate de la muncă, peste jumătate de milion de lei. Liliana Berlădean, avocata care i-a reprezentat interesele pe tot parcursul procesului, a precizat pentru ZdG că nu cunoaşte ce acţiuni va întreprinde clientul său în continuare.
Reprezentanţii Procuraturii Generale şi cei ai Consiliului Superior al Procurorilor ne-au informat că nu există cereri din partea lui Mihail Dadu pentru anularea suspendării din funcţie sau achitarea salariului pentru perioada absenţei de la serviciu.
