Cum (nu) este pedepsită corupția din fotbalul moldovenesc
În ultimul deceniu, fotbalul moldovenesc a fost zguduit de mai multe scandaluri de corupție, dar pedepsele, într-un final, au fost mai mult simbolice și nu au vizat persoane cu greutate.
În contextul celui mai recent dosar de corupție făcut public de organele de drept la începutul lunii decembrie 2020, ZdG a făcut o incursiune în istorie, a analizat documente și face o retrospectivă sumbră a finalității celor mai răsunătoare dosare de corupție din fotbalul moldovenesc din ultimii 10 ani.
Opt decembrie 2020. Centrul Național Anticorupție (CNA) anunța că unsprezece persoane, care activează în domeniul fotbalului, sunt cercetate penalpe faptul manipulării evenimentelor sportive. Printre cei vizați erau președinți ai cluburilor de fotbal din R. Moldova, directori de școli sportive specializate şi jucători care reprezintă 5 echipe din cele 10 care evoluează în Divizia Națională.
Decembrie 2020, un déjà-vu pentru fotbalul moldovenesc
Operațiunea de la începutul lunii decembrie s-a derulat în comun cu reprezentanții EUROPOL și UEFA, care au acordat asistență tehnică, informațională şi analitică anchetatorilor pentru investigarea completă şi multidimensională a tuturor circumstanțelor, se anunța într-un comunicat al CNA.
Instituția preciza că, din informațiile deținute de anchetatori, sumele pentru un meci aranjat variau între 10 și 20 de mii de euro, acestea figurând preponderent la casele de pariuri din Asia, fiind însă constatate și unele conexiuni cu casele de pariuri din țările UE. Investigatorii au mai stabilit că, doar în perioada iulie-decembrie 2020, au fost trucate nu mai puțin de 20 de meciuri, valoarea estimată a profiturilor obținute de persoanele implicate ridicându-se la 600 de mii de euro. Urmărirea penală este în desfășurare, toate persoanele fiind cercetate în stare de libertate.
Nu este pentru prima dată când organele de drept inițiază cauze penale în care investighează corupția și meciurile trucate din fotbalul moldovenesc. Doar că, practic de fiecare dată, cei implicați fie nu au fost trași la răspundere, fie au primit, într-un final, pedepse simbolice.
Citiți și: Șefi pe viață la FMF: Afacerea „Fotbalul”
ZdG a analizat mai multe documente și vă arată cum s-au finalizat, în anonimat total, cele mai răsunătoare dosare de corupție din fotbalul moldovenesc din ultimul deceniu, perioadă în care sportul-rege din țara noastră a tot făcut, constant, pași înapoi, ajungând la coada tuturor clasamentelor.
Persoane afiliate unui club de fotbal, pariuri de sute de mii de dolari
În iulie 2014, procurorii anticorupție se autosesizau în urma unui raport al Serviciului prevenire și Combatere a Spălării Banilor privind acțiunile ilegale ale factorilor de decizie ai clubului de fotbal Dacia, care era pe atunci unul dintre liderii Diviziei Naționale.
În urma raportului analitic recepționat de la reprezentanții oficiali ai UEFA, se stabilise manipularea rezultatelor sportive de către Dacia Chișinău și formația „KS Teuta” din Albania. Cele două echipe jucaseră două meciuri în cadrul etapei preliminare a Europa League pe 4 și, respectiv, pe 11 iulie. În primul meci, albanezii câștigaseră cu 3-1, iar în meciul retur au cedat cu 2-0, iar Dacia se califica astfel în runda următoare.
La 11 iulie, în ziua meciului retur se stabilise însă că, prin intermediul casei de pariuri „Betfair”, cetățeanul rus Rustam Polonkoev a efectuat pariuri în sumă de 6 812 dolari. În anii 2011-2013, acesta pariase pe diverse meciuri suma de 137 927 mii de dolari. Rustam Polonkoev fusese, până în septembrie 2011, președintele clubului de fotbal Dacia, care era patronat în acea perioadă de alt cetățean rus, Adlan Șișhanov.
Organele de drept au mai stabilit că Rustam Polonkoev, în anii 2012-2013, a pariat online, utilizând adrese IP din Federația Rusă și R. Moldova. Adresele IP aparțineau unui alt cetățean rus, Edilsultanov Aslambek, care era în perioada examinării cauzei penale directorul sportiv al complexului FC „Dacia”. Rustam Polonkoev era fratele directorului tehnic din acea perioadă al clubului de fotbal Dacia, Mukhazhir Polonkoev.
„Dosarul a fost clasat în partea ce ține de spălarea de bani”
În martie 2015, potrivit unui document obținut de ZdG, procurorii dispuneau efectuarea unui raport tehnico-științific de către Federația Moldovenească de Fotbal pentru a se stabili dacă doi fotbaliști ai echipei Dacia, portarul Evgheni Matiughin și fundașul Denis Ilescu și-au apărat corect șansele în cadrul celor două partide dintre Dacia și KS Teuta.
În același dosar, au fost analizate și investigate și alte meciuri cu implicarea echipei Dacia Chișinău. Unul dintre episoade se referea la pariurile unui cetățean al statului Singapore, Titani S/O Perisiamy. Acesta asistase la mai multe meciuri de fotbal din Moldova, inclusiv la o partidă dintre Milsami Orhei și Dinamo-Auto, încheiată cu scorul de 6-0.
Cauza penală deschisă nu a avut însă o finalitate. În 2018, clubul Dacia Chișinău s-a desființat. „Dosarul a fost clasat în partea ce ține de spălarea de bani, dar a fost disjungat în privința a doi cetățeni ai Georgiei, care în prezent sunt în căutare”, a precizat Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA.
Salvați de prima instanță
În aceeași perioadă, Titani S/O Perisiamy, împreună cu un alt cetățean al Republicii Singapore, Phua Boon Keong, au încercat să trucheze și un meci de fotbal cu implicarea echipei naționale de tineret a Moldovei. Aceștia au promis 50 de mii de dolari americani vicepreședintelui de atunci al Federației Moldovenești de Fotbal, Ivan Testemițanu. Acesta însă i-a reclamat la Centrul Național Anticorupție.
Astfel, cei doi cetățeni ai statului Singapore au fost prinși în flagrant, după ce au transmis, în două tranșe, suma de 4 750 de dolari, bani care aveau scopul de a influența jucătorii echipei naționale de tineret să piardă cu un anumit scor meciul cu naționala similară a Belgiei, care urma să se dispute la 30 martie 2015. Meciul s-a încheiat cu scorul de 2 la 1 pentru belgieni.
Titani S/O Perisiamy și Phua Boon Keong au fost reținuți atunci, iar la scurt timp, dosarul penal pe numele celor doi a fost trimis în judecată, la Judecătoria Chișinău. La 13 iulie 2015, judecătorul Sergiu Lazări le-a aplicat pedepse simbolice, amenzi în valoare de … 14 mii de lei pentru fapta lor – darea de mită. Ambii s-au „căit sincer pentru faptele comise” și și-au recunoscut, integral, vina, solicitând ca judecarea dosarului să se facă în baza probelor administrate la faza de urmărire penală.
„Luând în vedere personalitățile inculpaților, care nu prezintă primejdie pentru societate, circumstanțele atenuante ale vinovăției lor şi anume că, pentru prima dată au comis o infracțiune, recunoașterea integrală a vinovăției, acordarea ajutorului la descoperirea infracțiunii comise, căința sinceră, că au la întreținere copii minori, lipsa circumstanțelor agravante ale vinovăției, instanţa consideră posibilă corectarea şi reeducarea inculpaților fără izolarea lor de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă”, argumenta magistratul Sergiu Lazări sentința blândă aplicată celor doi cetățeni ai Republicii Singapore. Tot atunci, măsura preventivă aplicată acestora, arestul preventiv, se anula, cu eliberarea lor imediată din sala ședinței de judecată.
Condamnați în lipsă la Curtea de Apel
Sentința a fost atacată la Curtea de Apel (CA) Chișinău de către Eugen Balan, procurorul care gestiona dosarul. Acesta a cerut pedepse mai aspre pentru cei doi inculpați.
În decembrie 2015, instanța a acceptat demersul procurorului și i-a condamnat pe cei doi la câte 4 ani și patru luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, după ce constata că organul de urmărire penală, dar și prima instanță au omis să constate că fapta inculpaților fuseseră comisă „în proporții deosebit de mari”.
Doar că, la CA Chișinău procesul s-a derulat în lipsa celor doi inculpați, pentru că, la 19 iulie 2015, la câteva zile după ce fuseseră eliberați prin sentința primei instanțe, Titani S/O Perisiamy și Phua Boon Keong părăsiseră R. Moldova, fiind anunțați în căutare, dar fără succes.
Corupția din fotbalul feminin, anihilată cu închisoare cu suspendare
În 2013, corupția din fotbal atingea și fotbalul feminin. CNA îi reținea, în luna august 2013, pe jurnalistul sportiv Serghei Besedin și pe antrenorul Vasile Mungiu. Mungiu era acuzat că a promis în cadrul unei convorbiri telefonice antrenorului selecționatei Moldovei la fotbal feminin U17, Alina Stetenco, opt mii de dolari SUA (care, conform cursului oficial al valutei naționale stabilit de BNM la momentul promiterii banilor, constituiau 101 704 lei MDL, n.r.), pentru ca aceasta să organizeze înfrângerea selecționatei R. Moldova la fotbal feminin în fața selecționatei Letoniei în meciul planificat a se desfășura în cadrul Campionatului Europei U17 la 4 august 2013, ora 18:00, pe stadionul Centrului de pregătire al echipelor naționale de fotbal din or. Vadul lui Vodă, la o diferență de 1 sau 2 goluri.
Mungiu și-a recunoscut vina și a spus că cel care i-a propus afacerea a fost jurnalistul Serghei Besedin, pe motiv că o cunoștea pe antrenoarea Alina Stetenco. Aceasta i-a spus că acceptă să intre în joc, însă doar după ce a sesizat, cu ajutorul lui Ion Testemițanu, CNA. Astfel, Besedin și Mungiu au fost reținuți, iar în februarie 2015, Mungiu era condamnat de prima instanță la 2 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de probă de 2 ani și șase luni.
În 2017, Mungiu cerea anularea condamnării și stingerea antecedentelor penale, afirmând că solicitarea „este legată de dorința acestuia de a se reintegra social și de a recăpăta acele drepturi de care a fost lipsit din propria prostie și imprudență…”.
CA Chișinău i-a respins însă cererea. Ulterior, Mungiu a fost suspendat de UEFA pe viață din toate activitățile sportului-rege. Datele publice arată că, ultima dată, acesta era director adjunct la Școala Sportivă din Anenii Noi.
Serghei Besedin a fost și el judecat, într-un dosar separat. La 2 iulie 2015, acesta era condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani.
Deși procurorii au cerut la CA Chișinău patru ani de închisoare cu executare, pe motiv că „pedeapsa stabilită de prima instanță nu este în măsură să asigure scopurile instituției pedepsei penale”.
CA Chișinău a lăsat în vigoare sentința primei instanțe, astfel fiind pus punct unui alt dosar de corupție din fotbalul moldovenesc.
