Cu Putin la putere timp de 21 de ani, cum au fost influențate relațiile moldo-ruse
Cu 21 de ani în urmă, Vladimir Putin a devenit pentru prima oară președintele Federației Ruse. Mai întâi, președintele Boris Elțîn l-a numit prim-ministru, apoi, începând cu anul 2000, Putin a deținut două mandate de președinte, de câte patru ani fiecare. În 2008 a fost ales prim-ministru și a modificat Constituția, pentru a putea candida din nou. În 2012, redevine șef al statului pentru un mandat extins de șase ani, iar în luna martie al anului 2018, a mai obținut un mandat de președinte ce-l va ține la putere până-n 2024.
Am întrebat câțiva lideri de opinie și experți cum anume aflarea lui Vladimir Putin la putere a influențat situația R. Moldova, dar și relațiile moldo-ruse.
Scriitorul Vladimir Beșleagă îi crede norocoși pe ruși. „Ferice de ruși că au un asemenea președinte – luptă pentru neam”, spune acesta, totuși referindu-se la rolul lui Putin în destinul R. Moldova, Beșleagă condamnă acțiunile acestuia.
„Vladimir Putin s-a purtat cu R. Moldova la fel de agresiv ca și Boris Elțîn. Mereu au dorit să ne înghită. Când venise Putin la putere, cele mai luminate minți ale Rusiei, fuseseră stupefiate. Un intelectual rus spunea că la putere a ajuns o specie rară de om și iată, poate că de asta și se ține 21 de ani, deja. Relațiile moldo-ruse au fost mereu dictate de Putin. A fost o relație de subordonare pe parcursul tuturor acestor ani. Kremlinul în continuare crede că teritoriul R.Moldova îi aparține. Putin promovează separatismul, declară embargouri mărfurilor din R. Moldova, iată contribuția lui. Relațiile moldo-ruse nu vor reveni în albia normalului, mai ales că acum și Dodon este un sclav a lui Putin. Toate sunt pe dos”, susține Vladimir Beșleagă.
Ion Leahu, fostul șef al Delegației moldovenești în Comisia Unificată de Control în perioada 2002 – 2013, și-a exprimat convingerea că „perioada în care Putin a guvernat, a fost una din cele mai negre perioade pentru R.Moldova”.
„Dacă până la venirea lui Putin mai existau șanse ca trupele ruse să fie înlăturate de pe teritoriul R. Moldova, atunci după „întronarea” lui Putin a devenit clar că soluționarea conflictului transnistrean este aproape imposibilă. Nu putem trece cu vederea și seria de embargouri și restricții care au dăunat industriei vinului, industriei agricole, în general”, spune fostul șef al Delegației moldovenești în Comisia Unificată de Control.
Totodată, Leahu consideră că de răcirea relațiilor dintre R. Moldova și UE se face vinovată politica promovată de Putin.
„R. Moldova trebuie să urmeze parcursul european. Problemele R. Moldova cu UE sunt direct proporționale cu relațiile moldo-ruse și atitudinea lui Putin. Prin persoana lui Putin, Rusia a impus o condiție inexplicabilă – de a renunța la relațiile cu UE și asta a adus cu sine consecințe.”
Și Valentin Dolganiuc, fost deputat în primul Parlament al R.Moldova, consideră că politica lui Putin a fost „nefastă și pentru R. Moldova”.
„Nu a fost mai bine nici în perioada când Elțin era la putere, căci ne-a pus în cârcă armata rusească, dar odată cu venirea lui Putin, situația s-a agravat dramatic. Politica oficială a Rusiei a fost dictată de „apucăturile imperialiste” ale lui Putin, aceasta s-a manifestat și-n cazul R. Moldova, Ceceniei, Ucrainei.”
Dolganiuc susține că regimul politic al R. Moldova a fost influențat direct de autoritățile de la Kremlin.
„În Federația Rusă, la putere era Putin, în R. Moldova a venit, în 2001 Vladimir Voronin. Voronin a dus o politică pro-rusească, el singur a recunoscut asta. În 2009, R. Moldova a rămas fără comuniști, dar au venit la putere lupii orligarhi și au sărăcit țara. Ei au spălat banii statului prin canalele rusești. Putin și guvernările iresponsabile de la Chișinău au făcut din R.Moldova o restanțieră„.
La 27 august, 1991, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi-a declarat independenţa faţă de URSS şi a devenit Republica Moldova. De atunci, relațiile dintre R. Moldova și Federația Rusă au fost marcate de mai multe tensiuni. În 1992, a izbucnit conflictul armat de pe Nistru. Conflictul nu a fost soluționat nici după 29 de ani, iar Rusia nu și-a retras trupele militare din stânga Nistrului.
