Cronologia evenimentelor din jurul Curții Constituționale: acțiunile PSRM-ȘOR asupra CC, reacțiile și îngrijorările în rândul oficialilor internaționali și clarificările constituționaliștilor. Ce urmează?
Nemulțumiți și revoltați de decizia Curții Constituționale din 15 aprilie curent cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului de la Chișinău, deputații socialiști vin vineri, 23 aprilie, cu mai multe inițiative legislative în plen, construite în jurul activității Înaltei Curți și a judecătorilor instituției constituționale. Deciziile PSRM, susținute de Partidul Politic ȘOR, cu privire la CC, aduc reacții și îngrijorări în rândul oficialilor internaționali și scot cetățeni ai R. Moldova în stradă.
CRONOLOGIA EVENIMENTELOR
Hotărârile aprobate de PSRM-ȘOR:
Vineri, 23 aprilie, în cadrul ședinței plenare, deputații socialiști și cei din Partidul Politic ȘOR au aprobat două proiecte de Hotărâri și o declarație politică. Este vorba despre Hotărârea Parlamentului privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121/2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale (CC), proiectul nr. 133 din 23 aprilie, 2021, cea care se referă la revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecătoare la CC și Hotărârea Parlamentului privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, proiectul nr. 135 din 23 aprilie, 2021, mai exact numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător la CC.
PSRM-ȘOR adoptă o Declarație:
Înainte de aprobarea celor două proiecte de Hotărâri, deputații PSRM-ȘOR au adoptat o Declarație prin care au cerut vot de neîncredeere pentru trei judecători ai Curții Constituționale, acuzându-i pe magistrați de uzurparea instituției constituționale. Deputații Partidului Socialiștilor i-au acuzat pe judecătorii constituționali Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca de „uzurparea Curții Constituționale”. Deputații din opoziție au calificat inițiativele socialiștilor drept populism și atac asupra CC.
PAS cheamă la protest la CC:
Imediat după aprobarea celor două proiecte de hotărâre, liderul interimar al PAS, Igor Grosu a chemat cetățenii să meargă în fața CC pentru a apăra instituția.
Maia Sandu convoacă CSS:
În urma evenimentelor care s-au produs vineri în Parlament, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a convocat Consiliul Superior de Securitate (CSS) și a cerut Procuraturii Generale (PG) să investigheze acțiunile de vineri ale deputaților, sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat.
CC suspendă acțiunea Hotărârilor PSRM-ȘOR:
Vineri seara, Curtea Constituțională (CC) a suspendat decizia privind revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecătoare a Înaltei Curți, precum și hotărârea prin care fostul șef de secție din cadrul Procuraturii Generale (PG), Boris Lupașcu, a fost numit judecător la CC de către PSRM – ȘOR. Experții constituționali susțin că actele aprobate de deputații PSRM-ȘOR nu au valoare juridică și potrivit lor, oamenii au mers la protest în fața CC „pentru că nu știu la ce să se aștepte de la așa-numita majoritate parlamentară”.
Forțele externe condamnă acțiunile îndreptate către CC:
La scurt timp de la evenimentele din Parlamentul de la Chișinău, de la adoptarea actelor care vizează Curtea Constituțională a R. Moldova și judecătorii instituției constituționale, europarlamentari, ambasadori și reprezentanți și conducători ai instituțiilor europene au transmis mesaje prin care și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu deciziile aprobate de deputații PSRM-ȘOR privind Curtea Constituțională. Forțele externe au calificat „votul de neîncredere acordat judecătorilor CC” și „revocarea unui judecător al CC” drept lipsă de respect față de Constituția și statul de drept al R. Moldova.
Diplomați, ambasadori, reprezentanți și președinți ai instituțiilor europene, ÎNGRIJORAȚI de actele aprobate de deputații PSRM-ȘOR cu privire la Curtea Constituțională
SUA: „Această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei”
La aproape trei ore după ce socialiștii și deputații ȘOR au aprobat cele două proiecte de Hotărâre cu privire la Curtea Constituțională, ambasada SUA de la Chișinău a calificat acțiunile PSRM – ȘOR din Parlament „drept lipsă de respect pentru separarea puterilor și este un semn îngrijorător pentru viitorul R. Moldovei”. Detalii aici.
„Deși votul majorității Parlamentului pentru condamnarea Curții Constituționale nu este obligatoriu, această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei. Instituțiile cu adevărat independente sunt un bastion împotriva derapajului democratic și Moldova nu ar trebui să se întoarcă într-un climat de frică și intimidare”, se menționează în mesaj.
Șeful Delegației UE în R. Moldova: „Acțiunile din Parlament sunt un atac clar asupra Constituției R. Moldova și asupra independenței CC”
Șeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova, Peter Michalko, a declarat că acțiunile din Parlamentul de la Chișinău sunt „un atac clar asupra Constituției R. Moldova”. Detalii aici.
„Acțiunile de astăzi din Parlament împotriva Curții Constituționale, inclusiv încercarea de modificare a componenței Curții, sunt un atac clar asupra Constituției R. Moldova și asupra independenței CC”, a scris șeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.
Ambasada României în R. Moldova: „Toate aceste demersuri denotă o lipsă de respect față de prevederile constituționale și afectează direct independența CC”.
Ambasada României în R. Moldova a anunțat că a luat notă cu îngrijorare de acțiunile unor partide politice de la Chișinău împotriva Curții Constituționale (CC), inclusiv încercările acestora de modificare a componenței sale. Detalii aici.
„Toate aceste demersuri denotă o lipsă de respect față de prevederile constituționale și afectează direct independența Curții Constituționale. Reamintim tuturor actorilor politici de la Chișinău importanța consolidării statului de drept și necesitatea evitării în consecință a oricăror decizii de natură să afecteze principiile democratice”, se arată într-o notă informativă.
Ambasadele Germaniei și Franței au declarat că sunt îngrijorate de evoluțiile în curs de desfășurare în R. Moldova și, în special, de încercările de a schimba componența Curții Constituționale, încălcând astfel Constituția. Ambasadele Franței și Germaniei au făcut apel la atenuarea tensiunilor politice și la soluționarea dezacordurilor prin mijloace democratice.
Europarlamentarul Dragoș Tudorache condamnă deciziile adoptate de PSRM – ȘOR: „Președinta CC trebuie să își ducă mandatul la bun sfârșit, iar pretinsa numire de astăzi nu are nicio valoare legală”
Europarlamentarul grupului Renew Europe, Dragoș Tudorache, condamnă ultimele decizii care au fost adoptate în Parlamentul de la Chișinău, de către PSRM – ȘOR, și susține că președinta Curții Constituționale (CC), Domnica Manole, trebuie să-și ducă mandatul la bun sfârșit. Detalii aici.
„Președinta Curții Constituționale trebuie să își ducă mandatul la bun sfârșit, iar pretinsa numire nu are nicio valoare legală conform legilor din R. Moldova. E nevoie de echilibru și de înțelepciune și de respectarea ordinii de drept. Fac un apel la calm, pentru că nu este momentul pentru escaladarea situației și pentru măsuri extreme care pot pune în pericol viața și integritatea cetățenilor moldoveni”, a declarat Tudorache.
Comisia de la Veneția se arată îngrijorată de acțiunile Parlamentului R. Moldova cu privire la Curtea Constituțională și face apel către toate instituțiile statului la reținere și dialog: „Parlamentul trebui să abroge deciziile neconstituționale”
Comisia de la Veneția s-a arătat extrem de alarmată și îngrijorată de situația actuală din R. Moldova, după ce deputații din majoritatea parlamentară au aprobat mai multe acte cu privire la Curtea Constituțională. Detalii aici.
„Fac apel la Parlamentul R. Moldova să abroge declarația și deciziile sale neconstituționale și să respecte deciziile trecute și viitoare ale Curții Constituționale chiar și atunci când nu este de acord cu acestea”, se menționează în declarația președintelui Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, au îndeamnat politicienii de la Chișinău să respecte Constituția și statul de drept. Detalii aici.
„Am exprimat sprijin deplin eforturilor ei (n.r. Maiei Sandu) de reformă și de asigurare a respectării statului de drept. Soluțiile disensiunilor politice trebuie găsite în cadrul Constituției”, a menționat președinta Comisiei Europene.
În context, președintele Consiliului European, Charles Michel, a îndemnat politicienii de la Chișinău să respecte Constituția.
„Facem apel la toți actorii politici să respecte pe deplin Constituția și statul de drept”, se arată în mesaj.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrel: „UE reamintește că toți actorii politici din Republica Moldova trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale”
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, declară că voturile deputaților împotriva Curții Constituționale reprezintă un atac flagrant asupra ordinii constituționale a R. Moldova și sunt o încercare de a submina statul de drept. Detalii aici.
„UE reamintește că toți actorii politici din Republica Moldova trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale. Independența Curții Constituționale este vitală pentru asigurarea statului de drept și a mecanismelor democratice – ambele fiind principii fundamentale pe care Republica Moldova și le-a asumat în cadrul Acordului de Asociere UE – R. Moldova”, se arată în mesajul transmis.
Ministerul ucrainean de Externe: „Ucraina își exprimă susținerea pentru președinta Sandu”
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a anunțat că Ucraina își exprimă susținerea pentru președinta R. Moldova, Maia Sandu, dar și poporul moldovenesc în eforturile de a apăra legal statul de drept. Detalii aici.
„Pentru Ucraina este importantă o R. Moldova stabilă și pro-europeană. Susținem pe deplin președinta aleasă democratic, Maia Sandu și poporul moldovenesc în eforturile lor de a apăra legal statul de drept, de a împiedica subminarea ordinii constituționale, a reformelor și a alegerii europene”, se menționează în mesajul transmis de către Dmytro Kuleba.
Ministrul român de externe: „Înţelegem care sunt mizele foarte importante ale unei astfel de acţiuni, dar ea este neconstituţională, arată dispreț faţă de independenţa CC”
Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, susține că Declaraţia aprobată în Parlamentul de la Chişinău, potrivit căreia Curtea Constituţională a R. Moldova ar „uzurpa” puterea în stat, „arată dispreţ” faţă de independența Curții. Detalii aici.
„Înţelegem care sunt mizele foarte importante ale unei astfel de acţiuni, dar ea este neconstituţională, arată dispreţ faţă de independenţa Curţii Constituţionale care este înscrisă chiar în Constituţia R. Moldova şi a fost condamnată ca atare şi de către Uniunea Europeană, de către ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene, de către Ambasada SUA de la Chişinău, inclusiv de Ambasada României, la instrucţiunile mele am dat un astfel de comunicat” a declarat șeful diplomației române.
Proteste la Curtea Constituțională: „Noi nu cedăm. Dodon, la pușcărie. Jos trădătorul. Anticipate”
Luni, 25 aprilie, de la primele ore ale dimineții mai mulți cetățeni s-au adunat în fața Curții Constituționale și au manifestat pașnic. „Noi nu cedăm. Dodon, la pușcărie. Jos trădătorul. Anticipate”, au scandat oamenii adunați la acțiunea de protest de la Curtea Constituțională. Tot luni, reprezentanții Procuraturii au emis un comunicat prin care au anunțat că au recepționat sesizarea depusă de către depuații PAS. Detalii aici.
„Trebuie să apărăm această instituție, Curtea Constituțională asupra căreia indivizi ca Dodon, Șor, Plahotniuc au încercat o operațiune de uzurpare a puterii” se arată în mesajul postat pe pagina de Facebook a formațiunii politice PAS.
„Curtea Constituțională este independentă de orice altă putere din stat. Magistrații CC se subordonează doar Constituției”. Experții spun ce urmează
Solicitat de ZdG, expertul constituțional, profesor de drept, Nicolae Osmochescu ne-a comunicat că deciziile aprobate de către deputații PSRM-ȘOR, în ședința de vineri, 23 aprilie, a Legislativului, cu privire la Curtea Constituțională nu au valoare juridică. Potrivit expertului constituțional, Hotărârea privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii privind numirea Domnicăi Manole în funcția de judecătoare la CC este anti-Constituțională.
„Înalta Curte este independentă de orice altă putere din stat, asta este stipulat în Constituție. În articolul 139 din Constituția R. Moldova este clar scris că judecătorii CC sunt absolut independenți pentru toată perioada mandatului și se subordonează numai și numai Constituției. În Legea privind Curtea Constituțională, unul dintre articolele de bază stipulează că, din momentul când judecătorul a depus jurământul el se subordonează numai Constituției. Aici este un moment care nu a fost făcut: Jurământul se depune în fața Parlamentului R. Moldova, Președintelui R. Moldova și a Consiliului Superior al Magistraturii. Respectiv, din momentul când a depus jurământul judecătorul este inamovibil pe perioada mandatului, nu poate fi revocat, nu poate fi atras la răspundere juridică pentru orice vot în perioada exercitării funcției sale în afară de atragere la răspundere în condiții speciale regulile, într-o procedură specială, crime de drept comun”, ne-a comunicat constituționalistul Nicolae Osmochescu.
„Magistrații Curții Constituționale pot fi judecați doar de Curtea Supremă de Justiție și la inițiativa procurorului general”
„Judecătorul poate fi suspendat din funcție, reținut de organele de drept, arestat sau supus unei percheziții corporale numai în situații de delict comun flagrant, adică când sunt crime de drept comun. Judecat el poate fi pentru aceste crime sau abateri administrative numai de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și la inițiativa procurorului general. Reducerea sau retragerea mandatului unui judecător, în conformitate cu articolul 19, poate avea loc numai atunci când el va fi lipsit de imunitate și atunci când sunt următoarele criterii – judecătorul nu-și poate exercita funcțiile sale din motive de sănătate într-o perioadă de patru luni. – dacă el a încălcat jurământul sau funcțiile de judecător. – dacă este judecat pentru crimă de drept comun care a intrat în vigoare. – când sunt incompatibilități de funcție. Procedura de retragere a mandatului se întâmplă atunci când cineva o inițiază”, menționează expertul constituțional, Nicolae Osmochescu.
Cine poate iniția procedura de retragere a mandatului de judecătorului CC?
„Instituțiile statului care l-au desemnat. Pentru cei aleși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) procedura de retragere a mandatului poate fi inițiată doar de membrii CSM. Pentru judecătorii votați și numiți de Parlament – de către parlament. Pentru judecătorii desemnați de Guvern – de Guvern. Reprezentanții celor trei insttuții ale statului pot doar iniția retragerea, ulterior, în baza inițierii retragerii fac un demers în care trebuie să aducă probe și argumente ca să-și justifice poziția sa. Demersul vine la Curtea Constituțională, aici președintele CC numește doi judecători care vor analiza aceste demersuri și vor propune plenarei CC fie că judecătorul să fie sancționat printr-o mustrare, fie ca să-i fie retras mandatul de judecător dacă sunt încălcări seriose de jurământ, de Constituție sau altă sancțiune, dar asta hotărăște numai și numai Curtea Constituțională și nici într-un caz Parlamentul. Iată de ce, toate hotărârile acestea de a retrage mandatul Domnicăi Manole și a o elibera din funcția de președinte a CC nu au nici o putere juridică, sunt anti-Constituționale și din momentul când au fost propuse ele sunt nule și neavenite. Ideea este nulă și nu poate crea nici un efect juridic. Acestea sunt o încălcare gravă a Constituției, o încălcare conștientă, premeditată, o încălare a tuturor normelor și principiilor democratice recunoscute în toată lumea”, declară profesorul de drept, Nicolae Osmochescu.
Ex-președinte al CC, Alexandru Tănase: „Este foarte trist tot ce s-a întâmplat la Parlament în jurul CC, sunt acte descalificante pentru niște politicieni care se respectă pe ei”
Fostul președinte al CC, Alexandru Tănase susține că abrogarea actului de numire a judecătorului constituțional nu produce nici un efect juridic.
„Referitor la procedura de revocare a Domnicăi Manole: O altă hotărâre a CC, nr. 8 din 20.05.2013, CCM a stabilit expres că votul odată consumat nu poate fi revizuit, mai exact abrogarea actului de numire a judecătorului constituțional nu produce nici un efect juridic. În scopul garantării independenței persoanei ce exercită o funcție de demnitate publică, normele constituționale și legale impun respectarea exercitării termenului mandatului. Mai mult ca atât: nici Constituția și nici Legea cu privire la CC nu prevede o procedură de revizuire a votului pentru numirea unui judecător constituțional. O astfel de procedură nici nu poate fi prevăzută. Dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă, la voturile exprimate pentru adoptarea unor hotărâri de numire a judecătorilor constituționali, reieșind din interese politice sau personale de moment, ar fi fost compromisă independența CC, autoritatea legislativă a statului, și securitatea raporturilor juridice”, menționează Alexandru Tănase.
„Numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător la CC este ilegală”
„Cât privește de procedura de înaintare și numire, aici, tot este o anumită procedură. Ce l-au numit pe Borea Lupașcu? Numirea este absolut ilegală. Chiar dacă ar fi fost o procedură legală de înaintare, numire și votare a lui Boris Lupașcu în calitate de judecător la CC el până când nu e nimenea pentru că jurământul se depune în fața celor trei poziții de bază a R. Moldova – Parlamentul, Președintele și CSM”, declară Nicolae Osmochescu.
Lupașcu nu răspunde la apelurile jurnaliștilor
Jurnaliștii ZdG l-au contactat pe parcursul zilei de luni, 26 martie, pe Boris Lupașcu, de nenumărate ori, pentru a ne oferi un comentariu pe marginea numirii lui, de către PSRM – ȘOR, în funcția de judecător la CC, însă fostul procuror, actual avocat, nu ne-a răspuns la apeluri și nici la mesaje.
De ce protestează oamenii la Curtea Constituțională? Ce se întâmpla dacă, vineri, 23 aprilie, după ce a fost numit de către socialiști judecător la CC, Boris Lupașcu mergea la Înalta Curte?
„Lumea nu știe ce se întâmplă în Parlament. Dacă jumatate din cei 54 de deputați care au votat ar fi citit normele Constituției, ar fi știut, dar ei merg și taie în viu. La ce poate să se aștepte un cetățean simplu care cunoaște de ce sunt capabili această așa-numită pseudo-majoritate parlamentară. Dacă Lupașcu venea la Curtea Constituțională, paza nu l-ar fi lăsat să intre în clădirea Înaltei Curți. Nu se întâmpla nimic pentru că el nu are nici un drept, pentru că el nu era nimeni și este până când nimeni, în raport cu statutul de judecator al Curții Constituționale”, susține expertul constituțional, profesor de drept, Nicolae Osmochescu.
„Parlamentul înaintează și numește un judecător la CC doar în momentul în care a expirat mandatul de șase ani a magistratului propus de către Legislativ”
„Curtea Constitutțională este formată din șase judecători. Acești șase de judecători se numesc în bază de paritate de către trei ramuri ale puterii în stat. Doi sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de CSM. În momentul când a expirat mandatul judecătorului numit de Parlament, atunci comisiile din Parlament, fracțiunile parlamentare numesc o candidatură la funcția de judecător și o propun comisiilor de specialitate, comisia examinează candidatura și dă aviz pozitiv sau negativ. După asta, biroul permanent introduce în ordinea de zi. Se explică CV-ul judecătorului respectiv, dacă s-a votat cu 51 de voturi pentru că aici trebuie majoritate simplă, judecătorul este propus în calitate de judecptor, apoi depune jurământul în fața Parlamentului, Președintelui și CSM. Apoi devine judecător”, a conchis expertul constituțional, Nicolae Osmochescu.
Potrivit Constituției, judecătorii nu pot fi demiși de Parlament și nici de oricare altă instituție
Legea Supremă spune că magistrații Înaltei Curți nu pot fi demiși de către Parlament sau oricare altă instituție.
Articolul 136
Structura
(1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.
(2) Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Judecătorii Curții Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia.
Articolul 137
Independenţa
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei.
Potrivit Legii cu privire la Curtea Constituțională (CC), judecătorii CC sunt independenți și se supun doar Constituției R. Moldova.
Articolul 13. Independenţa
(1) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt independenţi în exercitarea mandatului şi se supun
numai Constituţiei.
(2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau
opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Articolul 14. Inamovibilitatea
(1) Judecătorul Curţii Constituţionale este inamovibil pe durata mandatului.
(2) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale se suspendă şi se ridică numai în cazul
stabilit de prezenta lege.
(3) În caz de ridicare a mandatului, judecătorul este eliberat din funcţie, în condiţiile prezentei
legi.
(4) Judecătorul Curţii Constituţionale poate demisiona din proprie iniţiativă.
Articolul 19. Ridicarea mandatului
(1) Mandatul judecătorului Curţii Constituţionale încetează prin ridicarea imunităţii
judecătorului în caz de:
a) imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător din motive de sănătate timp îndelungat şi
neîntrerupt (mai mult de 4 luni);
b) încălcare a jurămîntului şi a obligaţiilor funcţiei;
c) condamnare de către instanţa judecătorească pentru săvîrşirea unei infracţiuni;
d) incompatibilitate.
(2) Asupra ridicării imunităţii judecătorului şi încetării exercitării funcţiei în cazurile
prevăzute în alin.(1) decide Curtea Constituţională.
(3) Controlul asupra semnalelor de încălcare a jurămîntului sau a obligaţiunilor funcţionale de
către judecători se efectuează de un complet din 2 judecători, numiţi prin dispoziţie a Preşedintelui
Curţii Constituţionale.
CC a suspendat acțiunea Hotărârilor aprobate de PSRM – ȘOR
Tot vineri, 23 aprilie, Curtea Constituțională (CC) a suspendat decizia privind revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecătoare a Înaltei Curți, precum și hotărârea prin care fostul șef de secție din cadrul Procuraturii Generale (PG), Boris Lupașcu, a fost numit judecător la CC de către PSRM – ȘOR.
Hotărârea Înaltei Curți a fost pronunțată de Liuba Șova, președintă ad-interim.
„Se admite cererea de suspendare a acțiunii Hotărârii Parlamentului privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și a Hotărârii Parlamentului din 23 aprilie 2021 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale depusă de domnul Sergiu Litvinenco, deputat în Parlamentul R. Moldova.
Se suspendă acțiunea Hotărârii Parlamentului privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și a Hotărârii Parlamentului din 23 aprilie 2021 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale”, se arată în document.
Luni, 26 aprilie, Curtea Constituțională (CC) a emis o notă prin care anunță că Plenul Curții Constituționale a confirmat Decizia nr. 60 din 23 aprilie 2021 emisă de judecătoarea Liuba Șova, în calitate de Președinte ad-interim, decizie prin care a fost suspendată revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecătoare la Curtea Constituțională (CC).
Tot luni, 26 aprilie, CC a anunțat că, marți, 27 aprilie, Înalta Curte va examina, în ședință, sesizările privind privind controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, mai exact retragerea mandatului de judecătoare a Domnicăi Manole și a Hotărârii Parlamentului din 23 aprilie 2021 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, mai exact numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător la CC.
