Corupția anului 2020. Dosare noi fără finalitate vs achitări sau pedepse simbolice în dosarele vechi

În ultimul an, niciun funcționar de rang înalt nu a ajuns după gratii pentru corupție. Dimpotrivă, în timp ce unele dosare sunt tergiversate și încă nu au fost deferite justiției, în altele, bănuiții sunt scoși de sub urmărire penală. 

Totodată, odată ajunse în instanță, de ani buni, dosarele de rezonanță bat pasul pe loc, perindându-se de la o instanță în alta, pentru ca, într-un final, să fie trimise la rejudecare, fie cei vizați să fie achitați.

Tot în 2020, justiția din R. Moldova a eliberat condiționat doi figuranți în raportul  Kroll privind frauda bancară, condamnați anterior la ani grei de închisoare pentru corupere pasivă, trafic de influență și spălare de bani.

La 9 decembrie, în fiecare an, în lume, este marcată Ziua Internațională Anticorupție. R. Moldova sărbătorește și ea această zi, însă mai mult prin discursuri pompoase și promisiuni, decât prin fapte. O analiză a ZdG arată că, în ultimul an, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie 2020, dosarele de rezonanță deschise pentru suspiciuni de corupție au bătut pasul pe loc, iar alte dosare, similare, trimise anterior în judecată, nu au adus condamnări.

Dosare de rezonanță deschise în ultimul an

Dosarele Sternioală și Chitoroagă, încă pe masa procurorilor

La 4 noiembrie 2019, judecătorul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Oleg Sternioală,  a fost reținut, fiind cercetat într-o cauză penală pornită pe faptul spălării de bani în proporții deosebit de mari și îmbogățire ilicită. Potrivit bănuielilor procurorilor, diferența de circa 6,7 milioane dintre veniturile și cheltuielile bănuitului constituie bunuri ilicite, care au fost tăinuite, iar natura și originea acestora este deghizată prin transcrierea dreptului de proprietate pe terțe persoane. La scurt timp, Sternioală și-a dat demisia. Deși a trecut mai bine de un an, dosarul acestuia nu a ajuns încă pe masa judecătorilor, magistratul fiind în libertate.

La un an de la intentare, și dosarul lui Nicolae Chitoroagă, fostul șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Excepționale (PCCOCS), anchetat de procurorii Anticorupție pentru îmbogățire ilicită, se află la etapa urmăririi penale. Acesta, împreună cu nașul său, s-a aflat în arest preventiv până la 6 decembrie 2019. Ulterior a fost eliberat. Chitoroagă și-a dat demisia din funcția de procuror-șef la sfârșit de iunie 2020. 

Dosarul SA „Metalferos”, tot la faza urmăririi penale

În decembrie 2019 și în august, curent, în urma perchezițiilor descinse de procurorii anticorupție, de comun cu ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), la SA „Metalferos” și la alte companii interpuse, 23 de persoane, printre care și patru ofițeri ai Direcției Investigarea Fraudelor Economice, care ar fi făcut parte dintr-o grupare criminală, condusă de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), au fost reținute într-un dosar, fiind învinuiți de escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari, în interesul unei organizații criminale.

În ordonanța procurorului se spune că, începând cu anul 2012, fostul lider democrat ar fi creat și condus o organizație criminală prin intermediul cetățeanului Iurie Cecan și a fostului director al „Metalferos”, Alexei Țîmbrovski. Deocamdată, și acest dosar nu a ajuns pe masa judecătorilor, aflându-se la etapa urmăririi penale.

Dosarul procurorului șef al PA suspendat, Viorel Morari, singurul trimis în judecată

La 10 ianuarie, curent, după ce a fost suspendat din funcție în baza unui ordin emis de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, era reținut, fiind recunoscut bănuit într-un dosar penal pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, ulterior și „amestec în înfăptuirea urmăririi penale”. 

Ex-procurorul șef al PA a fost reținut și plasat în arest preventiv în Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, de unde a fost eliberat la 14 februarie, în ziua în care a avut loc prima ședință de judecată. În prezent, dosarul este la etapa de examinare a cauzei în primă instanță, iar următoarea ședință este stabilită pentru 23 decembrie. În tot acest timp, Viorel Morari a pledat nevinovat și a afirmat că e victima unui „dosar politic”.

Totodată, în timp ce se afla în arest, pe numele său a fost pornită o altă cauză, fiind bănuit de îmbogățire ilicită și „spălare de bani în proporții deosebit de mari, cu folosirea situației de serviciu”, dosar în care, la 25 iunie, a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că termenul prevăzut de lege pentru menținerea acestuia în calitate de bănuit, a expirat.

Dosarul bancherilor, al mitei pentru un loc în cimitir și al expertizelor trucate, încă pe masa procurorilor

În contextul investigării fraudei bancare, în martie 2020, au fost reținuți și puși sub învinuire câțiva demnitari ai Băncii Naționale Mondiale (BNM): Dorin Drăguțanu, ex-guvernator, Emma Tăbîrță, ex-viceguvernatoare, Aureliu Cincilei, viceguvernator, Ion Sturzu, viceguvernator, dar și un șef de direcție. Aceștia sunt bănuiți de participare la escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul, aflat la etapa urmăririi penale, nu a fost transmis, deocamdată, în instanța de judecată.

În urma perchezițiilor efectuate de către agenții CNA și procurori, la 1 septembrie, curent, în cadrul unor dosare penale inițiate pentru fapte de corupție, judecătorii au emis mandat de arestare pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13 pe numele directorului, directorului adjunct şi al unui maistru din cadrul administraţiei Cimitirului „Sfântul Lazăr” din Chişinău. Potrivit reprezentanților CNA, aceștia sunt bănuiți că ar fi pretins sume ilegale de bani de la rudele răposaţilor, care urmau să obţină locuri de înhumare la cimitir. Pe numele lor, au fost pornite cauze penale pentru escrocherie, trafic de influenţă, corupere activă şi pasivă. Deocamdată, dosarele nu au ajuns în judecată.

În urma perchezițiilor din 20 noiembrie, curent, efectuate la IMSP „Centrul de Medicină Legală”, directorul instituției și zece medici legiști au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA. Aceștia sunt suspectați că, folosindu-se de situaţia de serviciu, ar fi organizat o schemă infracțională prin intermediul căreia ar fi dobândit ilicit mijloace bănești care reprezentau plăți pentru serviciile de expertiză judiciară, fiind pornite două cauze penale, pentru corupere pasivă şi escrocherie, care, la fel ca și alte dosare de rezonanță, sunt încă la etapa urmăririi penale.

Dosare de rezonanță cu finalitate în 2020

Dosarul fostului premier Vladimir Filat

La 3 decembrie 2019, fostul premier Vladimir Filat reținut în 2015 și condamnat de instanțele de judecată din R. Moldova la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență, a fost eliberat condiționat din detenție cu 2 ani și 11 luni înainte de termen, după ispășirea 2/3 din pedeapsă. Eliberarea lui Filat a fost posibilă după ce Judecătoria Chișinău a admis demersul administrației Penitenciarului în care a fost inclus termenul executat de către Vladimir Filat a celor 709 zile reduse din pedeapsă de cătră instanțele naționale drept compensare a condițiilor inumane și degradante în care a fost deținut. 

Dosarul  fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc

La 10 decembrie 2019, în timp ce fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, era anunțat în căutare, fiind condamnat într-un dosar pentru trafic de influență și abuz de serviciu, magistrații CSJ, în lipsa părților, au admis recursurile depuse de Chirinciuc și omul de afaceri Nicolae Ciobanu, și au casat total decizia CA Chișinău din 15 mai, prin care fostul ministru a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă de un an și patru luni de închisoare cu suspendare. Chirinciuc a ajuns în atenţia organelor de drept la 27 aprilie 2017, pe când era ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Dosarul „Coruperea deputaților”. CA a achitat inculpații

La 11 iunie curent, magistrații CA Chișinău au dispus încetarea procesului penal în privința lui Vitalie Burlacu, așa numitului „Vitas” şi a Irinei Baglai care au fost reţinuţi în flagrant, în martie 2014, în timp ce ar fi încercat să transmită, prin intermediari, 250 de mii USD unor deputaţi din Parlamentul R. Moldova. Magistrații au casat integral sentința de condamnare a CA Chișinău din 10 aprilie 2017, în dosarul coruperii deputaților, prin care fostul polițist a fost condamnat la 11 ani de închisoare și obligat să achite 80 de mii de lei drept prejudiciu, iar modelul Irina Baglai a primit o pedeapsă cu opt ani de închisoare și 180 de mii de lei amendă. Potrivit instanței, procesul penal a fost oprit pe motiv că „există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală”. Prin dispozitivul CA, cei doi, care se aflau în sala de judecată, au fost eliberați.

Dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon

După ce a fost condamnat, în aprilie 2017, la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse, la 15 iunie curent, Judecătoria Chișinău, la cererea PG, a suspendat executarea pedepsei controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Astfel, executarea ulterioară a pedepsei de către Platon este condiționată de evoluția procedurii de revizuire a procesului penal, inițiată de PCCOCS.

Dosarul fostului șef al Serviciului Fiscal, Nicolae Vicol

La 30 iunie, curent, CA Chișinău a decis că dosarul corupției de la Serviciul Fiscal de Stat (SFS), ajuns în atenția opiniei publice în februarie 2013, în care fostul șef al instituției, Nicolae Vicol, a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, urmează să fie rejudecat de către Judecătoria Chișinău. Magistrații au dispus revocarea măsurii preventive aplicate lui Vicol, după ce au casat sentința Judecătoriei Râșcani din 2015 prin care acesta a fost condamnat. În acest sens, fiind stopată și anunțarea acestuia în căutare, Vicol poate reveni în R. Moldova după mai bine de cinci ani. 

Dosarul fostului director SIS

La doi ani de la extrădarea de către R. Moldova, în condiții dubioase, a celor 7 profesori turci de la Liceul Orizont, fostul șef al Serviciul Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, singurul inculpat în dosar, acuzat de abuz în serviciu, s-a ales cu o amendă penală. Acesta a fost condamnat doar la amendă penală (88 de mii de lei), fiind privat de dreptul de a ocupa anumite funcții publice timp de 5 ani. 

Dosarul judecătorilor Laundromat

În septembrie, curent, PA a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe 14 foști și actuali judecătorii vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii. Ulterior, 27 octombrie curent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat cererile a cinci magistrați vizați în dosar de a fi repuși în funcțiile pe care le-au deținut până în 2016, atunci când au devenit subiecți ai urmării penale, și a dispus să le fie achitat salariul pentru perioada în care au fost suspendați din funcția de judecător. 

Dosarul președintelui CSJ, Ion Druță

La 7 decembrie 2020, CA Chișinău a anulat hotărârea CSM din 24 octombrie 2019 cu privire la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința fostului președinte al CSJ, Ion Druță, anchetat pentru amestec în înfăptuirea justiției. În aprilie curent, procurorii anticorupție îl scoseseră pe Druță de sub urmărirea penală.

Cum vreți să apară condamnări pe parcursul unui an în care nimeni nu a vrut să se ocupe de corupția mare?

Cristina Țărnă, experta anticorupție, susține că în acest an, politica dusă de PG a fost îndreptată „spre a nu deranja guvernarea și a nu face probleme nimănui la nivel politic”. Potrivit expertei, refuzul procuraturii de a instrumenta dosare în privința figuranților politici, „este echivalent cu refuzul de a lupta cu corupția mare”. Aceasta afirmă că, dacă în anii precedenți se vorbea despre o justiție selectivă, în acest an, „vedem că, în general, nu sunt dosare de niciun fel, decât dosare de menajare a celor anterior condamnați”. 

„În pofida tuturor comunicatelor de presă pe care le-a făcut, Procuratura a fost, totuși, destul de obscură la capitolul mai multor dosare de interes. Mi s-a creat impresia că Procuratura a lucrat mai mult pentru infractori, decât în interes public. Însăși politica dusă de PG pe parcursul ultimului an a fost îndreptată spre a nu deranja guvernarea și a nu face probleme nimănui la nivel politic. Cum vreți să apară condamnări pe parcursul unui an în care nimeni nu a vrut să se ocupe de corupția mare?

La CNA există interferențe clare din partea partidului cu cele mai multe voturi în Parlament. În PA sunt turbulențe și răfuieli cu PG. PG a numit în funcții cheie persoane cu foarte mari probleme de integritate, cum vreți să apară condamnări la nivel înalt? Că este important, e clar că e important, dar atâta timp cât  o să ne spună PG că noi nu intervenim în politică, noi nu facem politică, cine vreți să transmită în instanță dosare de mare rezonanță, de mare corupție? Și aceasta este concluzia acestui an. Bani întorși din miliardul furat nu am văzut, Laundromatul a fost încetat, politicienii nu au fost deranjați. În pofida acelei mari comunicări pe care a făcut-o procurorul general, toată această comunicare pe bune, pe dosarele mari de corupție, pur și simplu, nu a existat”, a punctat experta anticorupție.