Consultările publice – un exercițiu democratic prin care poți discuta cu autoritățile din localitatea ta
Decizia Administrației Publice Locale (APL) de a permite construcția unui bloc într-o zonă rezidențială, amenajarea unui parc sau a unui scuar, ar trebui supuse consultărilor publice. Oamenii trebuie să decidă cum vor fi cheltuiți banii publici, să vină cu propuneri și să ceară soluționarea problemelor cu care se confruntă în comunitate, printr-un dialog democratic cu autoritățile. În cadrul sesiunii video din întâi decembrie, am discutat despre consultările publice cu membrii echipei „Primăria Mea”, un proiect care monitorizează activitatea APL-ului din Chișinău și care promovează ideea unui oraș în care autoritățile consultă cetățenii, atunci când stabilesc priorități.
Consultările publice presupun comunicarea dintre autoritățile publice locale sau centrale și cetățeni, având drept scop informarea reciprocă. Autoritățile sunt informate despre necesitățile și problemele colectivității, iar cetățenii, la rândul lor, sunt informați despre intențiile autorităților și procesul decizional.
„Este un exercițiu democratic complex, prin care cetățenii au posibilitatea de a livra un mesaj direct către aleșii locali”, spune Maria Pîslaruc, consultantă juridică în cadrul echipei „Primăria Mea”.
Legea privind APL stabilește că orice consultare publică urmează a fi efectuată atunci când un proiect de decizie va avea un mare impact economic, financiar, social, de mediu sau cultural într-o localitate.
APL trebuie să anunțe public despre consultările pe marginea unei decizii
APL trebuie să informeze publicul despre o decizie care urmează a fi elaborată. Cu cel puțin 15 zile înainte de definitivarea proiectului de decizie, aceasta trebuie să facă un anunț public pe pagina sa web sau în mass-media despre proiect și despre faptul că urmează să înceapă consultările.
Ulterior, APL va pune la dispoziția publicului toate materialele aferente. „Pe lângă proiectul deciziei trebuie să fie prezente: nota informativă privitor la necesitatea unui proiect, schițele sau planul urbanistic”, spune Maria Pîslaruc. După ce oamenii au luat cunoștință de acte, începe consultarea cetățenilor. Aceasta se poate face prin diferite mecanisme: fie este creat un grup de lucru cu implicarea societății civile și a agenților economici, fie se efectuează un sondaj sau sunt inițiate dezbateri publice.
„Cetățenii trebuie să aibă, cel puțin, zece zile pentru a înainta propuneri în baza actelor analizate”, precizează Maria Pîslaruc.
Participanții la consultări urmează să emită recomandări, care vor fi examinate de către subdiviziunea APL care a inițiat proiectul de decizie. Ulterior, decizia va fi sau nu adoptată, publicul fiind informat despre aceasta.
„Atunci când este o colectivitate, vocea oamenilor se face mai auzită”
La consultările publice pot participa persoane fizice, persoane juridice, oameni întruniți în grupuri comunitare neformale sau organizații ale societății civile.
„Atunci când este o colectivitate, vocea oamenilor se face mai auzită”, precizează Maria Pîslaruc.
Ea susține că nu este neapărat ca oamenii să fie membri ai unei organizații. Ei se pot alătura fie unei societăți deja create sau se pot organiza în organizații comunitare sau grupuri neformale ad-hoc pentru a rezolva o problemă, pentru a se implica și a pune presiune pe autoritățile locale. Acest lucru le va permite să atragă atenția asupra unei probleme care va avea un impact asupra unei colectivități.
Grupurile pot fi create și fără să fie nevoie de vreo procedură juridică. Oleg Tomșa, de la „Primăria Mea”, spune că oamenii care au interese comune și care își doresc să rezolve o problemă din localitate sau din vecinătate se pot asocia cu vecinii lor, sau cu alți oameni care au aceeași problemă.
„Aceasta este baza unui grup de inițiativă neformal, iar aceste persoane pot reprezenta interesele tuturor oamenilor din curte, ceea ce poate aduce rezultate palpabile”, a menționat el.
Cei înscriși în lista persoanelor interesate vor fi informați în mod prioritar
Pentru a participa la consultările publice, oamenii se pot înscrie în lista persoanelor interesate din cadrul APL. Pentru aceasta, ei trebuie să depună o cerere în care să ceară înscrierea în această listă și să indice datele de contact. Maria Pîslaruc a explicat că, uneori, APL poate crea această listă și include în ea persoanele pe care le cunoaște că manifestă interes.
„Aceste persoane vor fi informate prioritar despre procesul decizional, deoarece manifestă interes sporit față de ceea ce se întâmplă în localitate, iar ulterior ei pot deveni facilitatori care vor disemina informația altor persoane din localitate. Din păcate, uneori autoritățile includ aceste persoane fie formal în listă, fie se opun înregistrării persoanelor care doresc să fie înscrise, menționând că acestea trebuie să se adreseze către Consiliu, sau că trebuie să existe decizia Consiliului pentru a fi înscrise, ceea ce este absolut neîntemeiat”, a mai adăugat Maria.
În cazul în care, în cadrul consultărilor publice, opiniile oamenilor nu au fost luate în considerație, aceștia se pot adresa APL-ului cu o petiție, cu o solicitare de informații prin care să solicite motivul omiterii propunerilor lor, iar în cazul în care decizia a fost adoptată, se pot adresa Cancelariei de Stat, cerând controlul legalității adoptării deciziei. În funcție de tipul actelor, acestea pot fi contestate și în instanța de judecată.
