Conflictul de interese din spatele celei mai mari amenzi din istoria R. Moldova pentru înțelegere de cartel

La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul Concurenței, condus de fostul deputat Marcel Răducan, a anunțat că ar fi destructurat cel mai mare cartel depistat vreodată în R. Moldova. Membrii Consiliului au constatat că acesta activa pe piața produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților, aplicând cea mai mare amendă din istoria instituției: 91 de milioane de lei pentru patru agenți economici din domeniu. 

Ce nu declară însă reprezentanții Consiliului Concurenței este interesul din acest domeniu pe care-l are chiar președintele instituției, Marcel Răducan.

Cele patru companii amendate neagă existența unei înțelegeri de cartel și pun la îndoială obiectivitatea investigației. Ei consideră că, de fapt, prin aplicarea celei mai mari amenzi administrative din istoria R. Moldova, se urmărește scopul de „a elimina patru concurenți”, întrucât familia președintelui Consiliului, prin intermediul unei companii, deține licență în domeniul produselor de uz fitosanitar. 

Vineri, 2 aprilie, Consiliul Concurenței (CC) anunța într-un briefing de presă că, printr-o decizie aprobată opt zile mai devreme, la 26 martie, a destructurat cel mai mare cartel depistat vreodată și ca urmare a aplicat cea mai mare amendă din istoria instituției și posibil cea mai mare amendă administrativă aplicată în istoria R. Moldova. 

„Participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur”

În urma unei investigații demarate la 16 iulie 2020, patru companii de pe piața produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților au fost sancționate pentru „participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur, manifestat prin practica concertată de stabilire directă și indirectă a prețurilor de vânzare și a altor condiții de tranzacționare la comercializare către terți produse chimice de marca Bayer și Belchim pe teritoriul R. Moldova”. În total, amenda pentru cele patru companii: CÎ „Agrostoc” SRL, „Diazchim” SRL, „Bioprotect” și SA „Fertilitatea-Chișinău” constituie circa 91 de milioane de lei, sumă maxim posibilă conform legii.

Companiile au posibilitatea, în termen de 60 de zile, să execute benevol amenda, în caz contrar se va purcede la încasarea ei forțată. Deși sancțiunea este una executorie, reprezentanții companiilor își manifestă dezacordul cu aceasta și insistă că o vor contesta în instanța de judecată.

Cele patru companii insistă că, de fapt, nu a existat și nu ar exista vreo înțelegere de cartel între ele, iar concluziile emise de CC nu corespund realității, „sunt neîntemeiate, având la bază o percepție subiectivă a membrilor Consiliului Concurenței. Pretinsele probe directe, așa cum le numește Consiliul, de fapt, reprezintă niște înscrisuri rupte din context și interpretate în mod eronat, exclusiv cu scopul de a prezenta informația dată în favoarea Consiliului. Decizia de sancționare, la fel ca și actele premergătoare, abundă în încălcări a legislației concurenței, admise chiar de către CC”, acuză Victor Cucu, administratorul „Diazchim”.

„Interesul nu a fost de a stabili adevărul, dar de a aplica amendă cu orice preț”

Reprezentanții cooperativei „Agrostoc” cred că CC „a mimat procesul de investigare”, poziție pe care o împărtășesc și reprezentanții firmei „Bioprotect”, care semnalează „abateri grave de la procedură”.

„S-a creat impresia că acest Consiliu avea undeva o decizie din start făcută, iar procedura, de fapt, a derulat ca o farsă, scamatorie, pentru a da cumva legalitate acestei intenții și probabil intereselor care stau în spatele acestei decizii finale. Interesul nu a fost de a stabili adevărul, dar de a aplica amendă cu orice preț”, afirmă Andrei Briceac, avocat „Bioprotect”, companie care aparține fostului premier Valeriu Streleț.

Agenții economici sancționați remarcă și faptul că investigarea „celei mai mari înțelegeri de cartel” s-a desfășurat în timp record, timp de opt luni. „Încălcările de acest fel se investighează de Consiliu în medie, 3-4 ani. Iar pentru practica europeană durează 5-7 ani”, precizează Victor Cucu, administratorul „Diazchim”.

„Nu știu dacă 5% din cele 10 de mii de file se regăsesc în acest raport”

Reprezentanții firmelor sancționate semnalează că doar o mică parte din informațiile solicitate și oferite CC în cadrul investigației au fost reflectate în raportul final, lucru care le dă de bănuit.

„Felul în care ei s-au prezentat și volumul de informații care a fost solicitat, a creat de la bun început niște dubii. Informații privind vânzările noastre s-au oferit absolut detaliat, fiecare produs, fiecare client pe o perioadă de șase ani. Nu știu dacă 5% din cele 10 de mii de file se regăsesc în acest raport. S-au limitat la niște informații foarte superficial, s-a rupt din context niște e-mailuri, niște schimb de informații, care nici măcar nu s-a dovedit că acest schimb de informații a avut un impact anticoncurențial”, relatează Tatiana Malai, reprezentanta „Diazchim”.

„Acum ne întrebăm care a fost interesul și necesitatea de a ridica atâtea documente de la companie, în condițiile în care până la urmă descoperim că sunt persoane care efectiv sunt concurenții „Bioprotect” pe această piață. Păi, ne întrebăm despre ce procedură legală mai vorbim noi?”, întreabă avocatul „Bioprotect”, Andrei Briceac.

„Acțiunile președintelui Consiliului încalcă grav regimul conflictelor de interese”

Alarma bătută de reprezentanții celor patru companii și faptul omis de către CC se referă  la conflictul de interese din spatele celei mai mare amenzi din istoria țării, care îl vizează chiar pe președintele instituției, Marcel Răducan. Membrii familiei acestuia sunt asociați majoritari în cadrul unei firme care are interes direct pe piața produselor chimice: „Moldprodinvest”. Totodată, într-o declarație de avere și interese din 2016, Răducan indică că soția sa, Aurica Răducan, a încasat venituri de la reprezentanța companiei „Bayer” în R. Moldova, marcă a produselor importate de firmele sancționate.

„Moldprodinvest” fondată acum 10 ani de familia Răducan are, printre cele 18 obiecte principale de activitate și „importul și (sau) depozitarea, comercializarea produselor de uz fitosanitar și (sau) a fertilizanților. Totodată, un răspuns oficial de la Agenția Servicii Publice, demonstrează că, în 2016, firma a obținut licență, valabilă până în prezent, pentru a activa în acest domeniu. Din 2017, companiile nu mai au nevoie de licență pentru a activa în acest domeniu. 

„Acțiunile președintelui Consiliului nu doar că pun la îndoială obiectivitatea pretinsei investigații, ci încalcă grav regimul conflictelor de interese”, insistă administratorul firmei „Diazchim”.

Membrii plenului CC recunosc că firma familiei Răducan activează în domeniul produselor chimice

În luna martie curent, reprezentanții companiei „Diazchim” au depus o plângere în adresa Autorității Naționale de Integritate (ANI) reclamând un eventual conflict de interese admis de președintele CC însă, deocamdată, nu au primit vreun răspuns. Totodată, deși reprezentanții firmei au solicitat Consiliului să-și suspende procedura administrativă până la soluționarea conflictului de interese, cererea firmei a rămas fără răspuns. 

Astfel, agentul economic s-a adresat în instanța de judecată. În referința Consiliului prezentată judecătorilor, membrii plenului CC au recunoscut că firma familiei Răducan activează în acest domeniu, însă susțin că „la emiterea și semnarea ordinelor, Președintele CC nu s-a aflat în conflict de interese, întrucât întreprinderea controlată de membrii familiei sale nu activează pe aceeași piață a produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților destinate pentru agricultură, dar importă și comercializează produse chimice cu destinație industrială”. 

Încheiere 30 martie: Consil… by Ziarul de Gardă

La 30 martie curent, Judecătoria Chișinău a considerat întemeiată cererea agentului economic și a admis solicitarea de a suspenda ordinele Consiliului până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Cu toate acestea, la 2 aprilie, CC anunța public decizia sa de a amenda cele patru companii, informând că actul ar fi fost întocmit pe 26 martie, cu doar patru zile înainte de emiterea încheierii instanței. 

„Ai eliminat patru concurenți, deci este foarte simplu să intri și să acaparezi o cotă de piață destul de mare”

„De ce nu s-a abținut (Marcel Răducan, n.r.) și nu a dorit, noi ne întrebăm și am vrea să aflăm de la dumnealui un răspuns. Bănuim că dumnealui o să zică că bine, compania asta nu activează exact, nu importă ceea ce importați și voi. Dar atunci noi ne punem întrebarea, dar de unde noi știm că nu planificați să faceți asta? Pentru că ați văzut că este cea mai mare amendă acordată vreodată în istoria R. Moldova, și o amendă de genul acesta, pur și simplu, ne pune la pământ. Pune aceste companii într-o situație absolut dificilă și astfel este foarte ușor să ai un avantaj dacă intri pe această piață. Mai sunt companii mari, în afară de noi care nu sunt vizate, dar totuși volumul cumulativ al acestor patru companii este unul mare pe această piață. Deci, ai eliminat patru concurenți, deci este foarte simplu să intri și să acaparezi o cotă de piață destul de mare”, acuză Tatiana Malai, directoarea financiară a „Diazchim”.

Deși s-a implicat activ pe tot parcursul investigației, fiind semnatar atât al dispoziției de inițiere a investigației, al ordinelor, al delegațiilor, dar și al celorlalte solicitări parvenite din partea Consiliului către firme, solicitat de ZdG, Marcel Răducan a afirmat că „nu am participat la luarea deciziei, colegii au luat decizia fără mine”.

„Conflict de interese sunt sigur că nu este, dar totodată am informat organele competente ca să nu fiu învinuit pe urmă că am participat la luarea deciziei”. Întrebat despre faptul că a fost activ pe tot parcursul investigației, Răducan ne-a urat „o zi bună” și a întrerupt apelul. 

Totodată, ANI a confirmat pentru ZdG că președintele Consiliului a depus o solicitare vizavi de situația de conflict de interese la 23 martie, cu trei zile înainte ca CC să finalizeze investigația și să emită decizia de a sancționa agenții economici.

 „Nu a avut prin ce se implica, decât prin semnarea actelor, solicitărilor către întreprinderi”

Dmitrii Pădure, șeful Direcției Anticartel din cadrul Consiliului, solicitat de ZdG, susține că la desfășurarea investigației s-a implicat nemijlocit echipa de investigație, iar președintele consiliului „nu a avut prin ce se implica, decât prin semnarea actelor, solicitărilor către întreprinderi, dumnealui conform legii este persoana care semnează solicitările respectivă”. 

Șeful Direcției Anticartel neagă acuzațiile firmelor și precizează că, de fapt, investigația a fost una complexă care „a durat destul timp și în care au fost implicați mai mulți colegi de investigații”.  

„În situația în care sunt prezente înscrisuri care se referă la fixare de prețuri nemijlocit și ulterior sunt copii, extrase de prin scrisorile dintre dumnealor, care se referă la fixare de prețuri, respectiv, nu a necesitat atât de mult timp pentru a ne expune”, a spus Dmitrii Pădure, menționând că deși multe dintre actele ridicate de la firme nu se regăsesc în rapoarte, acestea au fost analizate.

Firma implicată în mai multe tranzacții imobiliare și privatizări de întreprinderi de stat

Firma „Moldprodinvest”, care deține licență pentru a activa pe piața produselor chimice, a fost fondată în 2011 de către Aurica Răducan, soția funcționarului. În prezent, în calitate de asociați ai firmei figurează soția lui Răducan, fiul său, Gicu Răducan, dar și mama acestuia, Atena Răducan. De-a lungul anilor, familia Raducan a ajuns să dețină o avere de milioane, folosind această firmă în mai multe tranzacții imobiliare și privatizări de întreprinderi de stat. Compania a avut anterior adresa juridică într-o casă din Chișinău în care familia Răducan locuiește de mai mulți ani, înregistrată pe numele mamei funcționarului, Atena Răducan.

Timp de 30 de ani, Marcel Răducan a fost funcționar public. În fruntea CC a ajuns în noiembrie 2018, fiind numit de Parlament. Înainte de a ajunge președinte al Consiliului, Răducan a fost deputat în două legislaturi pe listele Partidului Democrat, dar și ministru al Dezvoltării Regionale și Construcției în guvernul Filat. Totodată, după ce la sfârșitul anilor 90, timp de trei ani a exercitat funcția de viceministru al Industriei și Comerțului, ulterior a fost șef al Departamentului Standardizare și Metrologie a R. Moldova.