Unde au lucrat anterior și ce avere declară membrii CEC, confirmați de Parlament
Președinta R.Moldova, Maia Sandu și Parlamentul și-au desemnat candidații la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC), după ce mandatul foștilor membri a expirat în iunie curent.
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați. Trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), iar un candidat – de Fracțiunea parlamentară a Partidului Politic „ȘOR” pentru funcția de membru al CEC.
Componența nominală a CEC a fost confirmată de Parlament joi, 16 septembrie, cu votul a 56 de deputați. Astfel, CEC are următoarea componență nominală – Alexandr Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco, Alexandru Musteața și Pavel Postica.
Candidatul Fracțiunii parlamentare a Partidului Politic „ȘOR”, nu a obținut numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat la funcția de membru CEC. Candidaturile înaintate de Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu au fost discutate deoarece nu au participat la ședință.
Candidatul șefei statului
Șefa statului l-a numit în această funcție pe Pavel Postica, manager Dezvoltare și Evaluare al Asociației Promo-LEX, licențiat și cu diplomă de master în drept.
La Promo-LEX a început să lucreze în 2006. Până în decembrie 2011 a fost jurist, iar din ianuarie 2012 până în martie, curent – director de program, Programul Monitorizare Procese Democratice a Asociației Promo-LEX. Din martie, curent, este manager Dezvoltare și Evaluare al asociației.
Șase ani a lucrat în cadrul Comisariatului de poliție din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău. În 2000 – 2004 a fost anchetator penal și ofițer de urmărire penală în cadrul Comisariatului de poliție din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Din mai 2004 până 2005 a deținut funcția de ofițer superior de urmărire penală în cadrul comisariatului, iar din iulie 2005 până în februarie 2006 – funcția de șef adjunct al secției de urmărire penală în cadrul comisariatului.
Candidații Fracțiunii parlamentare PAS
Angelica Caraman, Alexandr Berlinschii, Ludmila Lupașco, Sergiu Gurduza și Alexandru Musteața sunt candidații propuși de fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” la funcția de membri ai CEC.
Angelica Caraman – consiliera primarului comunei Stăuceni, fostă șefă de direcție a CEC și directoare adjunctă a CICDE.
Angelica Caraman are calificarea de profesoară de limba şi literatura română, este și licențiată și în drept. O diplomă de master a obținut-o în teoria şi practica administrării publice, iar alta – în managementul politic şi electoral.
Angelica Caraman a lucrat timp de 16 ani la Pretura sectorului Centru, municipiul Chișinău
Potrivit CV-ului, în perioada 1995 – 1998, Angelica Caraman a fost specialistă coordonatoare în cadrul Secţiei administrare publică a Preturii Centru. Din 1998 până în 2002, a fost specialistă principală în cadrul Secţiei administrare publică, iar din 2002 și până în 2011 – secretară a preturii.
Caraman, potrivit CV-ului, a fost și lector la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În 1998 a mai deținut și funcția de specialistă coordonatoare la Direcţia socio-umanitară a Primăriei municipiului Chişinău.
Activitatea la Comisia Electorală Centrală
Din ianuarie 2012 până în octombrie 2013, Angelica Caraman a fost șefa Direcției management alegeri al CEC, se arată în CV. Mai bine de jumătate de an, în 2014, a fost formatoare la Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) pe lângă CEC, ca din mai 2018 și până în decembrie 2019 să fie directoare adjunctă a CICDE.
La alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 a candidat pentru funcţia de primar în comuna Ghidighici din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”
În primul tur al scrutinului, Caraman a ieșit învingătoare, având cu 76 de voturi mai multe decât contracandidatul său, care în turul doi al alegerilor a câștigat. Din decembrie 2019, Angelica Caraman este consiliera primarului comunei Stăuceni, municipiul Chișinău.
„În domeniul electoral am activat în diverse calități: funcționar electoral, formator și chiar de concurent electoral. Cred că această experiență îmi va permite să contribui la îmbunătățirea anumitor aspecte, astfel încât procesul electoral să fie unul cât mai corect, transparent și credibil”, a declarat Angelica Caraman pentru ZdG.
Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, completată în martie curent, Angelica Caraman a obținut în 2020, de la Primăria comunei Stăuceni un salariu de circa 192 de mii de lei și o remunerare de la CICDE în sumă de peste 46 500 de lei. Alți 6 400 de lei reprezintă indemnizație de consilier local de la Primăria satului Ghidighici.
Angelica Caraman declară că, din 2016, are în proprietate 1/2 cota-parte dintr-o „altă avere imobilă” de 80 de metri pătrați care, potrivit declarației, valorează 28 854 de lei. În 2020, Caraman a obținut din vânzarea cotei-părți din apartament 200 de mii de lei.
Alexandr Berlinschii – șef de direcție în cadrul CEC
Alexandr Berlinschii este licențiat în științe politice, iar diplomă de master a obținut-o în drept penal. Berlinschii a făcut și cursuri de perfecționare în domeniul securitate și apărare națională.
Timp de patru ani, din 2010 până în 2014, a fost specialist principal al secției Administrație publică din cadrul Preturii sectorului Centru, municipiul Chișinău.
A mai fost observator la alegerile locale din Ucraina, la alegerile parlamentare din Armenia, Serbia și Kârgâstan.
A lucrat șapte ani în cadrul Direcției management alegeri a CEC
Timp de doi ani, Alexandr Berlinschii a fost șeful adjunct al Direcției management alegeri din cadrul CEC, iar din 2016 este șeful direcției.
Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, completată în februarie curent, Alexandr Berlinschii a obținut în 2020, fiind șef de direcție la CEC, un salariu de circa 465 de mii de lei.
Alexandr Berlinschii declară că din 2010 deține patru terenuri agricole. Din 2020 are în proprietate un apartament cu suprafața de 90,8 metri pătrați, pentru care, menționează că, a plătit 57 de mii de euro, dar și un garaj pe care l-ar fi cumpărat cu peste 146 de mii de lei.
Familia Berlinschii din 2014 mai are un apartament cu suprafața de 45,8 metri pătrați. Alexandr Berlinschii a declarat pentru ZdG că apartamentul este procurat prin ipoteca, iar el împreună cu soția dețin cote-părți egale.
În declarația sa de avere, Berlinschii indică și un automobil Dacia Logan, fabricat în 2018 și procurat în același an, care ar costa 8 290 de euro. Berlinschii menționează și datorie la o bancă. Suma inițială, în 2020, era de 900 de mii de lei.
Ludmila Lupașco – șefă adjunctă de direcție din cadrul Aparatului președintelui R. Moldova
Ludmila Lupașco este licențiată și are diplomă de master în drept. Din aprilie 2020, este șefă adjunctă a Direcției juridice din cadrul Aparatului Președintelui R.Moldova.
Trei ani cumulativ a lucrat la Serviciul Fiscal de Stat. Potrivit CV-ului, în octombrie 2006 – ianuarie 2009, Lupașco a fost juristă la subdiviziunea Inspectoratului Fiscal de Stat din raionul Cimișlia, iar în 2018, timp de trei luni, a fost inspectoare principală a unei secții din cadrul Direcției juridice, Serviciul Fiscal de Stat (SFS).
Din martie 2018 până în aprilie 2020 a fost juristă la o bancă.
În februarie 2009 – ianuarie 2014 a fost șefa Direcției juridice din cadrul Aparatului CEC, ulterior până în iulie 2016 a deținut funcția de șefă a Direcției management alegeri, iar din luna august până decembrie 2017 a fost șefa Aparatului CEC.
Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, completată în 2021, Ludmila Lupașco a obținut, în 2020, de la Aparatul Președintelui R.Moldova un salariu de circa 89 de mii de lei, iar de la banca la care a lucrat juristă până în 2020 – peste 12 mii de lei.
Ludmila Lupașco mai declară că a primit, de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), peste 17 500 de lei indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
Alți 3 600 de lei reprezintă plata pentru drepturile de autor cesionate, iar peste 5 mii de lei – plata pentru servicii de instruire, ambele de la Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pe lângă CEC. Peste 7 mii de dolari, declarați, sunt retribuție de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Din 2020, Lupașco are un automobil Skoda Fabia, fabricat în 2010, care ar costa 82 de mii de lei.
Sergiu Gurduza – consilier al Președintelui Parlamentului
Sergiu Gurduza este licențiat și are diplomă de master în drept. Din mai 2018 este membru asociat al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”.
Șase ani a lucrat în cadrul Ministerului Justiției, unde a fost angajat în decembrie 2009. Până în 2013 a fost șef interimar al Secției relații cu Parlamentul și Curtea Constituțională (CC) de la MJ.
Din aprilie 2013 până în mai 2014 a fost consultant superior în cadrul Direcției contencios al Direcției generale Agent Guvernamental. Ulterior, în martie 2015 – august 2015 a fost viceministru al Justiției în Guvernul Gaburici.
Potrivit datelor de pe site-ul MJ, în februarie 2012 – mai 2014, Gurduza a fost secretar al Comisiei guvernamentale pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi recuperarea prejudiciului cauzat acestora.
Timp de câteva luni, în anul 2015, Gurduza a fost consilier principal de stat al prim-ministrului Valeriu Streleț în domeniul justiției, combaterii corupției și legislației. Din 2016 până în 2021 a fost membru CEC. Sergiu Gurduza a fost cel care a propus un proiect prin care CEC a majorat, pe 8 iunie curent, numărul secțiilor de votare pentru alegerile parlamentare anticipate, de la 139 la 146.
Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, completată în septembrie curent, Sergiu Gurduza, deja consilier al președintelui Parlamentului, Igor Grosu, a primit de la CEC peste 200 de mii de lei, drept remunerare pentru perioada electorală.
Gurduza mai declară că a primit circa 44 de mii de lei de la Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Asociația Obștească „Reprezentanța din Moldova a International Republican Institute din SUA”.
Alexandru Musteața – fost director de departament al Fundației Soros-Moldova.
Alexandru Musteața este licențiat în științe politice și are două diplome de master în științe politice, obținute în R.Moldova și Belgia.
„Revin în R. Moldova după ce am trăit mai mult de un an în Belgia. În acest timp am făcut studii de masterat la Colegiul Europei”, a menționat Alexandru Musteața pentru ZdG.
În 2013, Musteața și-a început activitatea de muncă la Fundația Soros-Moldova. Până în 2016 a fost coordonator de programe. Din 2017 până în 2018 a deținut funcția de director de proiect în cadrul fundației, iar până în iulie 2020 a fost directorul Departamentului Buna Guvernare al fundației.
Musteața a fost observator internațional în cadrul alegerilor parlamentare din Estonia și observator electoral în cadrul alegerilor parlamentare din R. Moldova.
Până în mai 2010, timp de un an, a fost manager de proiect în cadrul Consiliului Național al Tineretului din Moldova, iar din octombrie 2010 până în 2012 – secretar general al consiliului.
În 2010 – 2012, Musteața a fost expert afiliat al Centrului de Informare și Documentare privind NATO în R.Moldova.
„Toată cariera mea am promovat buna guvernare, iar alegerile libere și corecte stau la baza unui stat democratic, guvernat în interesul cetățenilor. În calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale pot să continui promovarea acestor principii”, a menționat pentru ZdG Alexandru Musteața.
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) i-a desemnat la funcția de membri ai CEC pe Lilian Enciu, Vitalie Miron și Vasile Postolache. Candidatul Fracțiunii parlamentare a Partidului Politic „ȘOR” a fost Vadim Banaru.
Mandatul foștilor membri CEC a expirat în iunie curent, atunci când în R. Moldova se desfășura campania electorală pentru alegerile parlamentarele din 11 iulie curent. Potrivit Codului electoral, în cazul în care mandatul CEC expiră în cursul perioadei electorale acesta se prelungeşte de drept pînă la finele acestei perioade şi intrarea ulterioară în funcţie a noilor membri, dar cu cel mult 90 de zile. CEC are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării.
