Cine sunt deputații care s-au pronunțat împotriva limbii române în Constituție

Cu cinci voturi „pentru”, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a Parlamentului a avizat pozitiv proiectul de lege înaintat de deputații PL și susținut de PLDM și grupul PPE pentru modificarea Constituției și introducerea în legea supremă a sintagmei „limba română”. Pozitiv s-au pronunțat liberal-democrata Maria Ciobanu, liberalul Lilian Carp și democrații Vladimir Hotineanu, Dumitru Diacov și Nicolae Juravschi. Împotrivă au votat trei membri ai Comisiei: deputatul PDM, Nicolae Dudoglu și socialiștii Marina Radvan și Vlad Bătrâncea. De la vot s-a abținut democrata Elena Gudumac. Proiectul de lege urmează a fi propus spre examinare pe ordinea de zi a Parlamentului.

„Acesta nu este un proiect oarecare. Este un proiect așteptat de foarte mulți ani pentru a se face dreptate limbii române (…) Ceea ce mă bucură pe mine, în calitate de profesoară de limbă română este faptul că astăzi nu avem nicio instituție preșcolară, niciun gimnaziu, niciun liceu, nicio universitate în care să fie utilizată sintagma „limba moldovenească”, a declarat liberal-democrata Maria Ciobanu, raportor al proiectului în Comisie.

„Nu se poate chiar în legea supremă a unui stat să fie scris limba moldovenească doar pentru că unii politicieni vor să acumuleze în alegeri mai multe voturi. Este, pur și simplu, inadminisbil. Credeți-mă, vă rog, că așteaptă cu sufletul la gură astăzi profesorii ca să se regăsească și în Constituția statului R. Moldova scris negru pe alb că limba este cea română. Nu votați politic, vă rog, votați ca oameni de stat. Eu nu cred că este măcar vreo unul dintre dumneavoastră căruia eu trebuie să-i spun astăzi că limba este română. Știți foarte bine că este limba română. Nu dezbinați societatea pentru că vreți să acumulați capital politic, fiindcă, pur și simplu, este rușinos. Mergeți în instituțiile noastre educaționale și o să vedeți ce o să vă spună picii de la grădiniță”, a ținut un discuts Maria Ciobanu.

Argumente în favoarea limbii române în Constituție a enunțat și deputatul PDM, Vladimir Hotineanu, care a declarat că prin acest vot se dă dreptate limbii române.

La rândul său, deputatul socialist Vlad Bătrâncea a declarat că Dimitrie Cantemir, Ion Druță și Ion Creangă, dar și alte persoanlități notorii au scris pe parcursul secolelor că „poporul este moldav” și că limba este moldovenească.

„Pe mine mă deranjează că acest proiect a apărut cu scopul electoral al unor partide politice care vor să iasă în fața alegătorilor doar cu rezultatul că, iată, noi am încercat să modificăm denumirea limbii în Constituție. De aceea, consider că este un proiect care va dezbina societatea și vă asigur în situația de astăzi din R. Moldova, cetățenilor le este interesant ce așteaptă țara, care este situația în economie, politici sociale și noi acum propunem unele proiecte ideologice care dezbină societatea, produc discuții contradictorii, conflicte, și agresivitate. De aceea, vin cu propunearea să dăm aviz negativ în acesastă comisie ca să nu discutăm în ședința plenară a Parlamentului, ca să trezim discuții care vor spulbera și mai mult această societate. Haideți să ne ocupăm cu sărăcia, cu corupția, cu acele probleme care cu adevărat sunt foarte dureroase pentru cetățeni”, a declarat Vlad Bătrâncea.

Drept replică, Maria Ciobanu a citat un fragment din hronica lui Dimitrie Cantemir unde cărturarul susține că limba vorbită de moldoveni este cea română.

De cealaltă parte, deputatul Nicolae Dudoglu a răspuns prompt în limba rusă că nu susține proiectul în numele cetățenilor din UTA Găgăuzia.

„Găgăuzia este o parte componentă a R. Moldova, evident că noi considerăm că limba noastră este moldovenească”, a declarat Nicolae Dudoglu.

Deputatul liberal, Lilian Carp a precizat că minoritățile culturale sunt respectate în Parlament, dar când se ajunge la recunoașterea unui adevăr istoric, se fac jonglări cu fapte.

„Noi în zadar plătim atâția bani și întreținem Academia de Științe, care face cercetări, ca să ne batem joc de munca lor în condițiile când vin și pronunță un adevăr istoric. Pentru asta noi întreținem o academie, oameni de știință care fac studii superioare, ca să ascultăm? Nu degeaba investim în ei. Eu chem la rațiune”, a menționat Carp care a i-a răspuns lui Bătrâncea că dacă acesta votează pentru modificare Constituției, nu va mai face politică.

Dumitru Diacov, la rândul său, a declarat că în astfel de discuții se ajunge la absurdități și cititul moralei.

„Eu cred că este o problemă specifică R. Moldova. Eu în 1994, atunci când a fost votată Constituția,  am pledat la microfon, ridicați stenogramele, că limba care este vorbită de moldoveni în R. Moldova este limba română”, a declarat democratul Dumitru Diacov, care însă nu a ezitat să precizeze că subiectul generează dezbinarea societății și discuții în contradictoriu.

După ce membrii Comisiei s-au pronunțat prin vot, socialistul Vlad Bătrâncea a calificat votul lui Dumitru Diacov drept unul „de aur”, deoarece a fost deciziv pentru avizarea pozitivă a proiectului de elge.

La patru ani de când Curtea Constituțională (CC) a emis o Hotărâre prin care a statuat că limba oficială în R. Moldova este limba română și nu „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine”, deputații încă nu au modificat textul articolului 13 din Constituție. Sintagma „limba română” ar putea, totuși, să fie introdusă în legea supremă dacă cel puțin 67 de parlamentari vor susține un proiect de lege în acest sens, avizat pozitiv la 31 octombrie de către Curtea Constituțională.

Citiți și

„Limba română” s-ar putea regăsi în Constituție abia după patru ani de când a devenit limba oficială a statului. Dodon se teme de „lichidarea identității moldovenești”

Foto:caleaeuropeana.ro