Cheltuieli „confidențiale” în proiectul „Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”

Pandemia COVID-19 a afectat profund economia R. Moldova și a arătat adevărata față a sistemului de sănătate. În această perioadă, autoritățile au recepționat mai multe ajutoare, donații și asistență externă. Totuși, pentru a reuși să depășească situația, Guvernul a negociat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei un împrumut în valoare de 70 de milioane de euro. 

30 de milioane de euro erau predestinate pentru împrumuturi acordate întreprinderilor micro, mici și mijlocii afectate de pandemie. Alte 40 de milioane de euro reveneau necesităților din sănătate, bani nerambursabili și prevăzuți pentru achiziții făcute în cadrul procedurilor de urgență.

Ziarul de Gardă a aflat că o parte din banii destinați agenților economici afectați de pandemie au ajuns către cei care nu au avut de suferit. În același timp, sunt înregistrate restanțe la achiziționarea generatoarelor de oxigen, dar și la procurarea unor servicii de comunicare și promovare a procesului de imunizare împotriva COVID-19, esențiale în contextul în care rata de vaccinare în rândul populației este relativ mică. 

Încercările de a obține informații cu privire la cheltuielile și beneficiarii proiectului au eșuat, astfel că o parte din date au rămas sub „paravanul” confidențialității.

La 29 iulie 2020, pe fondul crizei pandemice care a cuprins R. Moldova, dar și întreaga lume, autoritățile de la Chișinău au reușit să negocieze și să semneze un Acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), care a intrat în vigoare în luna septembrie a aceluiași an. Proiectul „Răspuns de urgență la COVID-19 și sprijin pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMM)” are două componente, cea de „Sănătate” și cea de „Suport pentru IMM”, adică de susținere a întreprinderilor care au avut de suferit în urma crizei. Suma totală a împrumutului extern constituie 70 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane de euro îi revin liniei de credit pentru IMM, iar alte 40 de milioane de euro, nerambursabile, urmau să acopere necesitățile din sănătate. În conformitate cu respectivul acord, cota de finanțare a CEB reprezintă 90%, iar 10% urmează să fie acoperite de Guvernul R. Moldova. Deși e neclar în ce mod autoritățile vor asigura cota sa, potrivit notei informative a legii privind acordul de împrumut, contribuția Guvernului ar proveni din surse rotative din proiecte similare pentru IMM, finanțate de alți creditori internaționali. Proiectul urmează a fi încheiat la 30 iunie 2022, iar împrumutul urmează a fi rambursat în maximum 12 ani.

Deși responsabil de gestionarea și asigurarea transparenței proiectului este Oficiul de gestionare a programelor de asistență externă (OGP AE), dar și de publicarea informațiilor cu privire la derularea acestuia pe platforma de gestionare a asistenței externe, acestea nu au fost făcute publice. Totodată, deși am primit asigurări că informația va fi publicată, deocamdată aceasta nu se regăsește pe platformă.

„Ei fac niște actualizări pe această platformă, posibil din cauza asta încă nu este. În orice caz, informația pe proiect este actualizată, este descrisă, este atașată. Avem și confirmare de la Minister că ea este publicată. Noi eram siguri că totul se vede. În orice caz nu e vina noastră, vedeți că informația este pusă. Cum poate fi accesată, trebuie să vă adresați la platformă deja. Noi o să sunăm”, ne-au comunicat reprezentanții OGP AE la sfârșitul lunii august.

Ziarul de Gardă a reușit însă să obțină o parte din informații despre cum a fost, până acum, implementat acordul de împrumut și cum au fost cheltuiți banii.

30 de milioane de euro pentru linia de creditare a IMM-urilor afectate de pandemie

30 de milioane de euro, adică echivalentul a circa 610 milioane de lei, din contul proiectului sunt prevăzute pentru componenta „Suport pentru IMM”. Astfel, banii urmau a fi oferiți sub formă de credite pentru capital circulant și nevoile de investiții ale IMM-urilor afectate de criză, ajutându-le să păstreze locuri de muncă viabile.

Recreditarea are loc prin intermediul OGP AE, dar și a Instituțiilor Financiare Participante eligibile, care își asumă toate riscurile de credit. Mai exact, Ministerul Finanțelor (MF) a semnat contracte cu nouă bănci comerciale din țară, care să intermedieze întreprinderile statului la oferirea agenților economici împrumuturi din contul proiectului. MF oferă băncilor comerciale împrumuturile cu o rată fixă a dobânzii de 0%, acestea, la rândul lor, stabilesc cu solicitanții de credite rata dobânzii și elaborează graficul de rambursare.

Totodată, reprezentanții OGP AE au explicat că băncile comerciale sunt cele care își asumă toate riscurile față de MF, astfel că în cazul în care beneficiarul nu întoarce băncii împrumutul, atunci banca este debitată de OGP AE prin Serviciul Fiscal de Stat, iar banii sunt extrași de pe contul băncii.  

Cât și cum s-au cheltuit banii pentru componenta „Suport pentru IMM”?

Potrivit OGP AE, prima tranșă a împrumutului pentru IMM de 10 de milioane de euro a fost debursată la 23 noiembrie 2020. Astfel, începând cu luna octombrie 2020 și până la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost finanțate 144 de sub-proiecte, în sumă totală de circa 12 milioane de euro, echivalentul a 256 de milioane de lei. 

Din informațiile oferite de OGP AE pentru ZdG, vedem că 39% din suma totală a creditelor acordate le revin agenților economici din comerț, unde 48 de companii au beneficiat de asistență financiară. 25% din suma totală a fost oferită companiilor din agricultură – 50 de beneficiari, iar 22% au revenit firmelor din industria prelucrătoare – 26 de companii. Totodată, au beneficiat de împrumuturi și agenți economici care au ca gen de activitate cazare și alimentația publică, activități de servicii, construcții, sănătate și asistență socială, transport și depozitare.

Cei mai mulți beneficiari, în proporție de 87%, au optat pentru credite mai mari de 1 milion de lei. Alte 8% au contractat împrumuturi care variază între 500 de mii și un milion de lei, iar 4% au beneficiat de sume care variază de la 250 de mii lei la 500 de mii de lei.

Totodată, cei mai mulți contractanți de împrumuturi, 52%, au ales credite cu o maturitate de la 1 la 3 ani. 31% dintre beneficiari urmează să ramburseze creditul în următorii 3-5 ani, iar alte 16% – în 5-7 ani.

Cele mai mari credite au fost contractate pentru procurarea imobilelor. Astfel, cel mai mare împrumut, în valoare de 9 milioane de lei, a fost acordat unei companii din Chișinău, care are ca domeniu de activitate comerțul. Alte două credite, în valoare de circa 7 milioane de lei fiecare, la fel, au fost acordate la doi agenți economici din Chișinău, ale căror domeniu de activitate este comerțul și industria alimentară și a băuturilor.

Până la data de 30 iunie, din suma totală a împrumuturilor au fost rambursate circa 9,7 milioane de lei.

La 21 iunie 2021 a fost debursată și ce-a de-a doua tranșă de 20 de milioane de euro, iar decontările de împrumuturi sunt pe final. Potrivit reprezentanților OGP AE, în prezent, pregătesc raportul de încheiere a componentei de creditare și ulterior datele vor fi făcute publice.

Datele despre beneficiari – confidențiale

ZdG a solicitat OGP AE lista beneficiarilor de împrumuturi din contul respectivului proiect, deși acordul de împrumut este unul public și implică cheltuieli din bugetul de stat, instituția a refuzat invocând că „aceste informații pot fi solicitate de la Instituțiile Financiare participante (băncile comerciale, n.r.) intermediare”.

Suplimentar reprezentanții OGP AE au explicat că deși dețin lista beneficiarilor, instituția nu este operator de date cu caracter personal, motiv pentru care nu pot furniza cu această informație. Totodată, aceștia au precizat că după semnare de către MF cu băncile comerciale acorduri de intermediere financiară, instituției îi revine doar misiunea de a aproba dosarul solicitantului de credit, iar furnizarea datelor despre acesta cade sub incidența legii instituțiilor financiare și cu privire la secretul comercial. 

Totodată, după ce am precizat că avem nevoie de lista beneficiarilor pentru a ne convinge că împrumuturile au fost acordate într-un mod corespunzător, reprezentanții OGP AE ne-au asigurat că „toți beneficiarii sunt simpli”. Mai mult, aceștia au menționat că potrivit unei scrisori de răspuns de la CEB, nu e neapărat ca beneficiarii să înregistreze pierderi ca urmare a crizei pandemice, asta deși inițial aceasta era una dintre condițiile de acordare a împrumuturilor.

Astfel, ZdG a expediat solicitări de informație în adresa băncilor comerciale care au diseminat împrumuturile pentru IMM, însă și de această dată am primit refuz. Reprezentanții băncilor au invocat „secretul financiar”.

„Norma în speță instituie obligația băncii de a păstra confidențialitatea asupra oricăror fapte, date sau informații, aflate la dispoziția sa, referitoare la activitatea, relațiile de afaceri ale clienților băncii ori informațiile referitoare la conturile clienților, tranzacțiile încheiate de clienți, precum și a altor informații despre clienți care i-au devenit cunoscute”, se precizează în răspunsul băncii. 

Sursele ZdG din cadrul băncilor comerciale ne-au confirmat că printre beneficiarii de credite se regăsesc întreprinderi care nu au avut de suferit din cauza pandemiei de coronavirus. 

40 de milioane de euro pentru componenta „Sănătate” 

Pentru cea de-a doua componentă a proiectului, cea de „Sănătate”, părțile au agreat alocarea a 40 de milioane de euro, surse financiare care urmează să finanțeze tipurile de cheltuieli precum achiziția, în cadrul procedurilor de urgență, a echipamentelor medicale și materialelor consumabile, reabilitarea și transformarea spațiilor/unităților medicale, mobilizarea de expertiză suplimentară, întru asigurarea măsurilor de răspuns de urgență la COVID-19. Conform prevederilor Acordului de împrumut, implementarea componentei „Sănătate” a fost pusă sub supravegherea generală a MS, în calitate de entitate de implementare a proiectului, iar rolul de unitate de implementare și de coordonare a activităților de zi cu zi a componentei a fost atribuită OGP AE.

Pentru implementarea componentei „Sănătate”, CEB a debursat, până acum, doar 10 milioane de euro, iar conform planului de achiziții publice cei mai mulți bani au fost repartizați pentru procurarea vaccinurilor anti-COVID-19. 

Vaccinuri anti-COVID-19, procurate prin negocieri 

La 11 mai 2021 MS, MF și OGP AE au semnat un acord de implementare, care reglementează fluxul de mijloace financiare și administrarea conturilor în cadrul proiectului, autoritățile negociind deja direct cumpărarea unui lot de vaccin de 700 de mii de doze. Autoritățile au transmis solicitări de prezentare a ofertelor în adresa companiilor producătoare de vaccinuri împotriva COVID-19 Pfizer/BioNTech, Moderna și Johnson&Johnson. Compania Pfizer/BioNTech a fost unica care a prezentat oferta în cadrul procedurii. Contractul de achiziție privind procurarea a 700 830 de doze de vaccin a fost semnat în luna iunie, primul lot de vaccinuri fiind livrat la data de 29 iulie. 

Valoarea achiziției, confidențială

Pentru procurarea acestui lot de ser au fost prevăzute 97,7 milioane de lei. Ministerul Sănătății însă a refuzat să ne comunice valoarea totală a contractului de achiziție sau prețul unei doze de vaccin, invocând clauze contractuale. 

„Ținând cont de faptul că între MSMPS și producătorul de vaccinuri Pfizer a fost semnat un Acord care nu permite divulgarea informației, comunicăm că informația privind prețul per doză de vaccin (valoarea achiziției) nu poate fi oferită”, se arată într-un răspuns semnat de Ala Nemerenco, ministra Sănătății.

Ce trebuie să achiziționeze OGP AE? 

Conform planului de achiziții, pentru implementarea componentei „Sănătate” a proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, în trimestrul trei al anului curent, OGP AE trebuia să achiziționeze generatoare de oxigen, seringi, soluție Natrii chloridum/ Sodium chloridum 0,9%, 5 ml, teste rapide de diagnostic Ag SARS-CoV-2 și servicii de comunicare și promovare a procesului de imunizare împotriva COVID-19. Pentru realizarea planului au fost alocate 176 500 500 de lei. 

Firmă cu sute de contracte cu statul, adjudecă livrarea seringilor 

La 26 august, OGP AE a anunțat licitații publice pentru achiziționarea seringilor și a solventului NaCl (0,9%) pentru administrarea vaccinului anti-COVID-19. Procurarea seringelor a fost divizată în trei loturi, două dintre care au fost câștigate de „Dita EstFarm” SRL, care a prezentat oferte la cel mai mic preț – circa 780 de mii de lei. Firma este administrată de Iurie Chirtoacă, cel care deţine 10% din „Farmacia Familiei” SRL, iar celelalte 90% din „Farmacia Familiei” SRL sunt deținute de „Dita Estfarm” SRL. Iurie Chirtoacă este un om de afaceri implicat în fondarea a 12 firme, din diverse domenii, inclusiv construcţii. Acesta însă nu apare foarte des în public. Cea mai vizibilă apariţie a sa a fost în 2010, când Vlad Filat, pe atunci premier, a inspectat depozitele farmaceutice ale firmelor sale, discutând cu el despre micşorarea preţurilor la medicamente. Şi firma „Dita Estfarm” SRL, la fel ca şi ceilalţi agenţi economici care deţin farmacii, a câştigat în ultimii ani sute de contracte, în valoare de zeci de milioane de lei, cu spitalele din ţară, pentru livrarea de medicamente sau produse medicale. 

Patru oferte cu prețuri mici, respinse 

Al treilea lot a fost adjudecat de „Labromed Laborator” SRL, administrată de un oarecare Alexandr Ermicev. Oferta respectivei firme a fost a doua cea mai scumpă, alți patru operatori prezentând prețuri mai mici. Oferta „Labromed Laborator” SRL (114 800 de lei) este de aproape două ori mai mare decât cea mai ieftină ofertă prezentată (68 264 de lei). 

„Grupul de lucru a făcut evaluarea ofertei. La proces au participat, inclusiv, specialiști din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care sunt responsabili de domeniul imunizării. Urmare a evaluării ofertelor, s-a constatat că celelalte oferte nu coincid cu specificațiile tehnice solicitate”, ne-a comunicat Andrei Cazacu, reprezentant al Direcției politici în domeniul sănătății publice și urgențe a MS.

Licitația pentru solventul NaCl a fost câștigată de „Distrimed” SRL, cu o ofertă de circa 110 mii de lei. Și la această licitație a participat „Dita EstFarm” SRL, oferta având o valoare de circa 158 de mii de lei. Firma „Distrimed” SRL este fondată și administrată de către un oarecare Gheorghe Apostol. „Distrimed” SRL deține 50% din „Luxfarmol” SRL, o firmă din Comrat care deține o fabrică de producere a dezinfectanților la Tvardița. Conform datelor Agenției Servicii Publice (ASP), restul 50% aparțin Mariei Bacova, născută în Ucraina, de peste 70 de ani, care este o persoană din anturajul omului de afaceri Nicolai Luțik.

Achiziții întârziate 

Licitația privind achiziționarea testelor rapide, pentru care s-au alocat 24,5 milioane de lei, este la etapa analizei ofertelor, iar cât privește achiziționarea generatoarelor de oxigen, pentru care sunt prevăzute circa 44,9 milioane de lei, reprezentanții MS spun că, de curând, în adresa OGP AE a fost expediat demersul prin care se solicită demararea licitației. 

„Achizițiile au fost făcute pe etape, în funcție de priorități. MS a expediat în adresa OGP AE un demers cu solicitarea de a iniția procedura de achiziție a generatoarelor de oxigen. Demersul nu a fost expediat anterior, pentru că am așteptat raportul de evaluare pe surse de oxigen, efectuat de către experții contractați de Organizația Mondială a Sănătății cu biroul în R. Moldova. Deci, rezultatul evaluării a fost prezentat la mijlocul lunii octombrie. Ne-am propus aceste achiziții pentru trimestrul trei, dar noi am depins mult de această evaluare, făcută în toate instituțiile spitalicești. Cumpăram exact ceea ce trebuie și în instituțiile în care trebuie. Vom face tot posibilul ca procedura de achiziție să fie rapidă”, ne-a comunicat reprezentantul MS.

Promovarea procesului de imunizare împotriva COVID-19, în întârziere

MS a solicitat și procurarea unor servicii de comunicare și promovare a procesului de imunizare împotriva COVID-19. Pentru asta s-a decis alocarea a 6,4 milioane de lei. Achiziția urma să fie efectuată în trimestrul III, al anului curent, însă, până în prezent, procedura de achiziție nu a fost inițiată. Mai mult, OGP AE nu a reușit nici să definitiveze caietul de sarcini. Ministra Nemerenco  ne-a transmis că, în acest caz, caietul de sarcini a fost elaborat și la etapa actuală este în proces de coordonare suplimentară cu factorii de decizie din cadrul MS și specialiștii în domeniu.

Dacă pe componenta IMM, CEB a transferat și cele 20 de milioane de euro, următoarea tranșă pentru implementarea componentei „Sănătate”, în valoare de 30 de milioane de euro, va fi debursată după prezentarea Raportului de progres care confirmă utilizarea deplină a tranșei precedente. Autoritățile însă, nu ne pot spune când va fi aceasta. 

Există loc pentru proceduri mai transparente

Carolina Ungureanu, experta IDIS „Viitorul”, susține că atunci când la mijloc sunt implicate băncile comerciale, într-adevăr este un subiect sensibil și nu toate datele sunt deschise, însă, este de părerea că în asemenea cazuri există loc pentru proceduri mai deschise și mai transparente. 

„Atunci când statul operează cu banii publici, părerea mea este că nu este chiar un secret de stat, secret comercial. Atâta timp cât operatorii economici vor să se implice și să acceseze resurse din banii publici, ei atunci ar trebui să fie deschiși pe anumite date. Ține foarte mult de corectitudinea autorității și noi înțelegem foarte bine lucrul acesta. Într-adevăr atunci când este o autoritate responsabilă și urmează procedurile nu se ascunde după paravanele cu confidențialitate.  Atunci când e vorba despre bănci, într-adevăr, acolo este un subiect mai sensibil, în care nu toate datele sunt deschise. Și foarte des, într-adevăr ei fac trimitere la legislație care respectiv îi protejează pe anumite segmente. Probabil noi putem aici ulterior atenționa că poate procedurile acestea să devină mai deschise, mai transparente”, susține experta.

Această investigație este realizată cu sprijinul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Sporirea efortului societății civile din Republica Moldova în monitorizarea fondurilor acordate de instituțiile financiare internaționale, în legătură cu criza COVID-19”, implementat de Institutul pentru Inițiative Strategice. Fundația Soros Moldova și IPIS nu intervin în politica editorială a redacției.