Ce urmează după tentativa eșuată de învestire a Guvernului Grosu, considerată a doua solicitare de învestitură? Experți: „Președinta trebuie să se adreseze la CC”
Tentativa de învestire a Guvernului Grosu a eșuat joi, 25 martie, din lipsa de cvorum la ședința Parlamentului. Încercarea premierului desemnat, Igor Grosu, de a obține votul de încredere al deputaților este considerată a doua solicitare de învestitură, după ce la 11 februarie curent, Natalia Gavriliță, candidata desemnată de președinta R. Moldova, Maia Sandu, la funcția de premier, a cerut în Parlament aprobarea parlamentarilor pentru învestirea Guvernului, însă a obținut zero voturi.
Ziarul de Gardă a consultat mai mulți experți politici în legătură cu ce urmează după ce tentativa de învestire a Guvernului Grosu a eșuat.
„Președinta R. Moldova trebuie să se consulte cu fracțiunile parlamentare și după aceasta să se adreseze la CC”
Expertul politic, Veaceslav Berbeca, ne-a comunicat că, deși tentativa eșuată de a fi învestit Guvernul Grosu este considerată a doua solicitare de învestitură, până a semna un decret în legătură cu dizolvarea Parlamentului, președinta R. Moldova trebuie să se consulte cu fracțiunile parlamentare, iar abia după aceasta, să se adreseze la Curtea Constituțională (CC) pentru ca să fie constatate circumstanțele pentru declanșarea alegerilor anticipate.
În context, expertul susține că șefa statului nu poate dizolva Parlamentul fără a se adresa la CC.
„Președinta Maia Sandu trebuie să se adreseze la CC pentru ca să fie constatate circumstanțele pentru declanșarea alegerilor anticipate, după care, dacă este avizul pozitiv al CC, vom avea alegeri parlamentare anticipate. Până la acest pas, Maia Sandu trebuie să se consulte cu fracțiunile parlamentare și după această să se adreseze la Curtea Constituțională. În același timp, dacă vă aduceți aminte, în decizia Curții Constituționale prin care a fost declarat constituțional decretul de desemnare a candidatului Grosu, se spune că ar mai exista și alte șanse de a încerca votarea unui nou Guvern în condițiile în care există o majoritate parlamentară, care își dorește acest lucru. Ideea este că Constituția creează un sistem care să ofere toate condițiile ca să fie ales Guvernul, să fie create condițiile normale pentru a fi ales Guvernul, astfel încât abia după problema nealegerii Guvernului să se meargă la alegeri anticipate. (…) Președinta trebuie să se adreseze, în primul rând, la CC. Ea nu poate dizolva Parlamentul fără a se adresa la CC. Ea nu are așa drept discreționar încât să dizolve Parlamentul. Trebuie să se adreseze Curții Constituționale și CC să constate circumstanțele pentru declanșarea alegerilor”, ne-a comunicat expertul politic.
În context, expertul afirmă că „spiritul Constituției este de a crea condițiile alegerii unui Guvern, mai degrabă decât de a duce la organizarea alegerilor anticipate”.
„Ideea de bază – Constituția, spiritul Constituției este de a crea condițiile alegerii unui Guvern, mai degrabă decât de a duce la alegeri anticipate. În sensul că dacă există dorință din partea Parlamentului ca să fie votat un nou Guvern, atunci trebuie de întreprins măsurile necesare pentru ca acest Guvern să fie votat de o majoritate care declară că are aceste voturi pentru votarea unui nou Guvern. Constituția instituie premisele pentru a evita, în condițiile în care există o majoritate parlamentară, alegerile anticipate și deopotrivă, de a crea premisele ca acest Guvern să fie votat odată ce există o majoritate”, a mai menționat Veaceslav Berbeca.
„Președinta are toate temeiurile constituționale pentru a dizolva Parlamentul”
Expertul în drept, Alexandru Arsene, susține că președinta R. Moldova are toate temeiurile constituționale pentru a dizolva Parlamentul, în condițiile în care au fost epuizate cele două solicitări de învestitură.
„Tentativa a eșuat în mod intenționat pentru că aceste fracțiuni au blocat activitatea Parlamentului în mod conștiend, deliberat, prin declarația că nu participă la dezbaterea programului și componenței Cabinetului de miniștri. Se consideră că solicitarea a doua a fost respinsă, votul de învestitură nu a fost acordat și atunci președintele R. Moldova trece la consultarea fracțiunilor parlamentare și dizolvă Parlamentul. Președinta are toate temeiurile constituționale pentru a dizolva Parlamentul. (…) Nu există în Parlament majoritate parlamentară. O listă de semnături, asta e absolut neserios. Nu există majoritate, iar această listă nu are nicio treabă. Au fost epuizate toate solicitările prevăzute de art. 85 aliniatul 2, restul sunt invenții, iar ei se țin de ele”, a declarat expertul Alexandru Arsene.
„S-a epuizat ce a de-a doua tentativă de învestire în funcție a Guvernului, iar înainte de semnarea decretului de dizolvare a Parlamentului, trebuie să fie epuizate câteva etape”
În context, expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, susține că s-a epuizat cea de-a doua tentativă de învestire în funcție a Guvernului, iar, potrivit lui, pentru a pune capăt crizei respective, președinta Maia Sandu trebuie să purceadă la consultări cu fracțiunile parlamentare, în vederea dizolvării Parlamentului R. Moldova.
„Ce s-a întâmplat astăzi în Parlament, nu este parlamentarism. Astea sunt reglări de conturi, deoarece parlamentarismul presupune că toate dezbaterile cu care se confruntă poporul trebuie să fie făcute de către deputații din Parlamentul R. Moldova, ceea ce înseamnă că deputații dacă au ceva de discutat, ceva de a pune întrebări, ceva de a lua în discuție programul de activitate al Guvernului, echipa Guvernului. Astăzi majoritatea parlamentară trebuia să se prezinte în Parlament și să ia în discuție învestirea în funcție a Guvernului Grosu. Trebuia să se dezbată: ori se acordă vot de încredere, ori nu se acordă vot de încredere. În această dezbatere trebuia să observăm că domnul Grosu pe bune vrea să fie prim-ministru, domnul Grosu pe bune vrea să fie prezentată o echipă sau un program, pe bune vrea votul de încredere al Parlamentului, dar astăzi nu a fost posibil să vedem astfel de exercițiu al deputaților. Nu i-au oferit posibilitatea să vedem cu adevărat cine dintre deputați susține Guvernul respectiv și cine nu-l va susține, și în cele din urmă, concluzionez că s-a epuizat cea de-a doua tentativă de învestire în funcție a Guvernului și dacă este așa, atunci pentru a pune capăt crizei respective, președinta Maia Sandu trebuie să purceadă la consultări cu fracțiunile parlamentare, în vederea dizolvării Parlamentului R. Moldova. (…).
Înainte de semnare a decretului de dizolvare a Parlamentului, trebuie să fie epuizate următoarele etape: În primul rând, trebuie să fie respectate condițiile de formă: expirarea termenului de trei luni de zile; expirarea celor două tentative de învestire în funcție a Guvernului, cât și expirarea consultării cu fracțiunile parlamentare, în vederea dizolvării Parlamentului”, a spus Teodor Cârnaț pentru ZdG.
Potrivit art. 85 din Constituție, în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, preşedintele R. Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
La 24 decembrie 2020, Guvernul condus de Ion Chicu și-a dat demisia și a refuzat să asigure interimatul. La propunerea președintei Sandu, premier interimar a fost desemnat ministrul de Externe, Aureliu Ciocoi.
Tentativa de învestire a Guvernului Grosu a eșuat joi, 25 martie, din lipsă de cvorum. Asta după ce deputații PSRM, „Șor” și cei din Pentru Moldova au părăsit ședința Parlamentului.
Joi, 11 februarie curent, premierul desemnat, Natalia Gavrilița, nu a primit votul de încredere al deputaților din Parlamentul de la Chișinău. Niciun deputat nu a votat pentru învestirea Cabinetului de miniștri.
Citește și:
