Ce spune Igor Dodon despre avizul negativ al CSM pe proiectul socialiștilor privind funcționarea limbilor vorbite în R. Moldova
Avizul negativ dat de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe proiectul de lege propus de mai mulți deputați ai Partidului Socialiștilor (PSRM) privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova nu reprezintă temei ca acesta să nu fie aprobat în lectura a doua, spune președintele în exercițiu, Igor Dodon.
„Această legea a fost votată în prima lectură, dar în lectura a doua va fi votată mai târziu – săptămâna aceasta sau viitoare. Avizul pozitiv sau negativ nu este motiv pentru ca o lege să nu fie votată în lectura a doua. Deputații decid asta”, a comentat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate de la N4.
Acesta susține că legea propusă de socialiști și votată în prima lectură vine să acopere un vid al unei legi din 1989.
„Va fi sau nu atacată la Curtea Constituțională vom vedea. Dar această legea este asemănătoare cu una din 1989, care în 2018 a fost declarată de Curtea Constituțională că în timp și-a pierdut statutul și a fost recomandat să fie reînnoită. Era un vid și noi am propus acest proiect. eu cred că el va fi votat. Acolo nu se referă doar la limba rusă”, a mai spus președintele în exercițiu.
Cât privește o eventuală contestație la Curtea Constituțională (CC), Dodon atenționează magistrații să nu se implice în „luptele politice din Parlament”.
„Ei încearcă să utilizeze instrumentele pe care le-a utilizat Plahotniuc . Ei utilizează CC ca instrument politic. Eu sper foarte mult că cei de la CC nu se vor implica în tot ceea ce ține de luptele politice din Parlament”, a mai spus Igor Dodon.
La 8 decembrie, membrii CSM au avizat negativ proiectul de lege propus de mai mulți deputați ai PSRM privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova.
Proiectul de lege, elaborat de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi, menționa că se „reiterează garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.
Astfel, documentul elaborat de socialiști prevedea că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.
Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.
În context, proiectul de lege mai prevedea că organele puterii de stat, administrației publice, întreprinderile, instituțiile publice primesc cererile scrise sau verbale depuse de cetățeni în limba de stat sau în limba rusă, le examinează și prezintă răspunsul în limba în care a fost făcută adresarea. Pentru actele prezentate în alte limbi, se anexează traducerea în limba de stat.
În document mai era stipulat că, conducătorii organelor puterii de stat, administrației de stat și cele locale, asociațiilor obștești, precum și ai întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova poartă răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi conform legislației în vigoare.
