Ce spun experții în drept constituțional despre decizia CEC de a nu majora numărul de secții de votare în diaspora: „Are drept scop de a nu permite moldovenilor din străinătate să-și exercite dreptul la vot. Îi va ambiționa pe alegătorii din diaspora să participe masiv la anticipatele din 11 iulie”
În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020, sute și mii de cetățeni moldoveni au stat în rânduri enorme la mai multe secții din afara R. Moldova, pentru a-și exercita dreptul la vot.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat sâmbătă, 5 iunie, deschiderea a 139 de secții de votare pentru alegătorii din diaspora, refuzând suplimentarea numărului de secții față de scrutinul precedent, când mii de moldoveni nu au reușit să voteze din cauza numărului insuficient de buletine de vot. Asta deși proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare în străinătate. Propunerea de a deschide doar 139 de secții a venit din partea lui Maxim Lebedinschi, membru CEC desemnat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Proiectul acestuia a fost susținut de membrii CEC Vadim Filipov, Veaceslav Agrigoroaie, Andrei Volentir și Vasile Gafton.
La scurt timp după pronunțarea deciziei CEC, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a calificat hotărârea Comisiei drept „o batjocură față de sutele de mii de cetățeni care vor să voteze și o încălcare sfidătoare a legii”. În context, șefa statului le-a cerut membrilor CEC să-și revizuiască decizia. Totodată, zeci de moldoveni au protestat luni în fața sediului Comisiei Electorale Centrale față de hotărârea respectivă, solicitând majorarea secțiilor de votare în diaspora.
Unii experți în drept constituțional califică decizia CEC drept „o golănie ordinară”, care are drept scop de a nu permite moldovenilor din străinătate să-și exercite dreptul la vot. Totodată, experții consideră că hotărârea CEC îi va mobiliza pe cetățenii R. Moldova aflați în străinătate să participe masiv la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
-Cum calificați hotărârea Comisiei Electorale Centrale de a nu majora numărul de secții de votare în diaspora?
Îmi vine foarte greu să comentez această decizie în termeni neutri. Dacă ar fi să folosesc un eufemism, aș putea zice că este o golănie ordinară, în dulcele stil al ultimului deceniu în care s-au făcut toate în R. Moldova. Sper foarte mult că după alegerile din iulie, toate manipulările cu sistemul electoral vor rămâne în trecut. Este, evident, o manipulare cu sistemul electoral. Este o decizie administrativă, care are drept scop de a nu permite tuturor moldovenilor care se află în afara teritoriului R. Moldova să-și exercite dreptul la vot. Nu cred că cineva are dubii în acest sens. Lucrurile sunt cât se poate de clare. Cei care au pus la cale această șmecherie trebuie să înțeleagă că lumea în care trăim noi astăzi este alta decât lumea în care au trăit ei și și-au format tehnicile de lucru. Oamenii sunt suficient de informați ca să înțeleagă ce s-a întâmplat și ce se întâmplă. Eu cred că decizia aceasta va provoca un val de nemulțumire în mediul celor care locuiesc în afara R. Moldova. Îi vor determina să fie mai activi și să depună un efort suplimentar pentru a merge chiar și la acele secții care vor fi deschise pentru a vota împotriva celor care, de fapt, își bat joc de oameni cu astfel de decizii.
-Credeți că această hotărâre îi va ambiționa pe moldovenii din diaspora să participe masiv la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie?
Eu sunt absolut convins. Și eu locuiesc în afara R. Moldova și sincer să fiu am depus cu colegii de aici, cred că printre primii, o solicitare ca să fie deschisă o secție de votare. Am sperat foarte mult că va fi deschisă, deoarece suntem câteva zeci de oameni din diferite misiuni diplomatice și vrem să ne exercităm dreptul la vot. După decizia respectivă este evident că toate doleanțele noastre s-au dus pe apa sâmbetei, dar acest lucru pe mine mă va determina să fac un efort financiar, fizic și să mă deplasez în alt oraș unde va fi deschisă o secție de votare pentru a-mi exercita dreptul la vot, deoarece este un lucru ce ține de respectul față de sine, față de demnitate și responsabilitate, față de viitorul țării unde te-ai născut, unde ai părinți și unde locuiești.
-Mai multe partide politice din R. Moldova au calificat decizia CEC drept una „ilegală”. Cât de legitimă este această hotârâre, în contextul în care Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a propus deschiderea a 190 de secții de votare în străinătate, însă CEC a decis deschiderea doar a 139 de secții?
Din păcate, nu putem discuta subiectul acesta în termeni cum ar fi legal – ilegal. Comisia Electorală Centrală ca autoritate administrativă responsabilă de organizarea sistemului electoral decide de sine stătător. În general, Comisia Electorală Centrală nu se află în subordinea niciunei autorități din stat și, formal, eu nu văd probleme de legalitate. Eu mai degrabă văd probleme de moralitate.
Tănase: Adică, într-o țară unde s-au furat miliarde, chiar nu s-au găsit încă 2-3 milioane de lei ca să mai deschidă câteva secții sau chiar nu a fost posibil să găsească soluții ca din contul misiunilor diplomatice, care există deja, să finanțeze încă câteva secții de votare?
Eu cred că avea să se găsească. Cred că e porcărie care nu va da rezultat și nu va influența rezultatul. Cei care au făcut-o, de fapt, cred că au călcat pe aceeași greblă pe care au călcat în ultimii ai de zile de zeci de ori și n-au învățat nimic. Asta e convingerea mea. După cum am mai spus, nu cred că e o problemă de legalitate. Este o problemă de moralitate și de respect față de oamenii care se află în afara teritoriului R. Moldova, care muncesc peste hotare, trimit bani acasă și au o contribuție foarte importantă la păstrarea balanței de plăți în țara noastră.
-Partidul Acțiune și Solidaritate și blocul electoral „Renato Usatîi” au anunțat că au contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC în legătură cu deschiderea secțiilor de votare în diaspora. Care sunt șansele ca instanța să anuleze decizia CEC?
Foarte bine au făcut. Eu nu știu care sunt șansele unor astfel de dosare, din cauza că CEC este autoritatea administrativă care ia decizii în mod independent și chestiunile de oportunitate sunt greu de răsturnat în instanță, dar este bine că au contestat. Cel puțin ca să înțeleagă lumea că nu sunt toți atât de proști (…) Este dificil de spus. Ca regulă, contencios administrativ se verifică legalitatea unor decizii administrative, nu și oportunitatea. Oportunitatea nu poate fi verificată în instanță. Ori, doar autoritatea administrativă care emite un act, ea știe mai bine cât de oportun este să adopți o decizie într-un fel sau altul. N-are cum să știe o instanță de judecată că trebuie să fie 190 de secții de votare sau 170 de secții. Este o chestie pe care CEC-ul o știe mai bine. În situația aceasta, eu nu văd o polemică juridică. Eu văd o polemică morală și cred că acestea sunt ultimele reminiscențe ale unor practici foarte triste care ne-au adus pe noi în pragul unui dezastru. Este vorba despre un dezastru moral, politic, social. Ca și societate noi am degradat, din cauza că de fiecare dată în loc să fie urmate anumite reguli, s-au mai scos niște secții de votare, s-au mai adunat niște secții.
-Sursele ZdG spun că în cazul în care decizia Comisiei Electorale Centrale va rămâne valabilă, unii politicieni și-au pregătit anumite scenarii în favoarea lor. Ce credeți despre acest lucru?
Nu știu despre ce scenarii este vorba. Nici nu pot să le intuiesc. Nu sunt specialist în scenarii politice și cred că nu are rost să pierdem timpul cu ele.
Tănase: Dacă decizia Comisiei Electorale Centrale va rămâne valabilă, nu va rămâne decât ca oamenii să se mobilizeze și să facă un efort suplimentar și dacă ar fi fost deschise mai multe secții de votare, ar fi trebuit să se deplaseze la o distanță de doi sau 10 kilometri. Acum, o să fie 100-200 de km în anumite cazuri.
Recomandarea mea este să facă toți ceea ce fac colegii noștri din Asia Centrală. Zilele trecute am avut o discuție cu ei și noi chiar dacă nu avem deschisă o secție de votare aici, ne vom deplasa în acele capitale, cât de complicat nu ar fi, și vom vota deoarece este chestiune ce ține de responsabilitate maximă.
Svetlana Slusarenco, doctor în drept, lector universitar superior
-Cum calificați hotărârea de sâmbătă, 5 iunie, prin care a fost decisă deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate, deși proiectul inițial prevedea 162 de secții de votare. Pe cine avantajază această hotărâre?
Pentru cetățenii R. Moldova care se află în străinătate la data alegerilor parlamentare, cu acordul autorităților competente ale țărilor respective, vor fi organizate secții de votare și în alte localități. Constituirea acestor secții de votare se stabilește de către Comisia Electorală Centrală, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, pe baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională, pe baza înregistrării prealabile a cetățenilor R. Moldova aflați în străinătate, dar și pe baza informațiilor obținute de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor R. Moldova privind numărul acestora și locul aflării acestora. Comisia Electorală Centrală trebuie să asigure realizarea unui proces electoral liber și onest, care să respecte voința cetățenilor, aplicarea imparțială a legilor și a regulilor electorale.
-Credeți că această hotărâre îi va ambiționa pe moldovenii din diaspora să participe masiv la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie?
Diaspora a demonstrat că îi pasă de viitorul R. Moldova, de soarta celor care au rămas acasă și au manifestat voință și interes atât la alegerile prezidențiale, astfel cred că se vor mobiliza și la desemnarea membrilor viitorului Legislativ. Sperăm că noul Parlament constituit, va modifica în viitor Codul electoral, în sensul aplicării votului electronic, oferind fiecărui cetățean aflat în afara hotarelor țării, oportunitatea de a-și exercita dreptul la vot. Voința poporului constituie baza puterii de stat.
-Mai multe partide politice din R. Moldova au calificat decizia CEC drept una „ilegală”. Cât de legitimă este această hotârâre, în contextul în care Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a propus deschiderea a 190 de secții de votare în străinătate, însă CEC a decis deschiderea doar a 139 de secții?
Asupra legalității deciziei CEC, se va expune instanța.
-Partidul Acțiune și Solidaritate și blocul electoral „Renato Usatîi” au anunțat că au contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC în legătură cu deschiderea secțiilor de votare în diaspora. Care sunt șansele ca instanța să anuleze decizia CEC?
Sperăm totuși, că instanța de apel se va ghida de legislația în vigoare și va pronunța o soluție legală.
-Sursele ZdG spun că în cazul în care decizia Comisiei Electorale Centrale va rămâne valabilă, unii politicieni și-au pregătit anumite scenarii în favoarea lor. Ce credeți despre acest lucru?
Politicenii din R. Moldova vor da dovadă de o conștiință juridică înaltă și vor demonstra o maturitate în acțiunile sale.
Pe 5 iunie curent, Comisia Electorală Centrală a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, exact același număr de secții care a fost deschis la scrutinul prezidențial din 2020, atunci când mai mulți cetățeni R. Moldova aflați peste hotare nu au reușit să voteze. Proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare, însă membrul CEC desemnat de socialiști, Maxim Lebedinschi, a venit cu propunerea, ca în străinătate, să fie deschise doar 139 de secții, proiectul fiind susținut de încă patru membrii CEC – Vadim Filipov, Veaceslav Agrigoroaie, Andrei Volentir și Vasile Gafton.
Ulterior, mai mulți oameni, printre care și mai mulți politicieni, au protestat luni la Comisia Electorală Centrală față de decizia instituției cu privire la numărul secțiilor de votare care urmează să fie deschise la scrutinul prezidențial. Oamenii adunați în fața CEC au solicitat ca CEC să-și revizuiască decizia prin care a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în diasporă și să dispună organizarea alegerilor în mai multe secții de votare, mai exact 198 la număr.
După ce membrii CEC au decis să nu mărească numărul de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, pe mai multe canale de Telegram au apărut informații luni, 7 iunie, că membrii CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate și nu 162 de secții de votare așa cum prevedea proiectul inițial, sunt presați de socialiști să-și dea demisia și respectiv să creeze un blocaj în organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Tot luni, 7 iunie, liderul blocului electoral „Renato Usatîi” l-a acuzat pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, că ar sta în spatele deciziei CEC de a micșora numărul secțiilor de votare din străinătate.
Potrivit legislației, în cazul în care un membru CEC își dă demisia din propria inițiativă, demisia lui este prezentată Parlamentului, iar Legislativul printr-o hotărâre va numi un alt membru în comisie. În contextul în care Parlamentul R. Moldova este dizolvat, acesta poate emite hotărâri, declarații, însă nu și legi organice.
La cele mai recente alegeri, prezidențiale, desfășurate în toamna anului trecut, mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare nu au putut vota din cauza insuficienței de buletine după ce au stat la coadă ore în șir, majoritatea membrilor CEC au respins propunerile de majorare a numărului de secții de vot pentru parlamentarele din iulie.
Secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale R. Moldova, dar și în alte localități, în baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională, a datelor de pe urma înregistrării prealabile, precum și pe baza informațiilor obținute de către MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul acestora și locul aflării acestora, anunță CEC.
- LIVE/ Protest la CEC. Reprezentanții mai multor partide, alături de simpatizanții lor, protestează față de decizia cu privire la numărul secțiilor de votare în diasporă
- VIDEO/ Protest la Frankfurt, față de decizia CEC de a nu majora numărul de secții în diaspora: „Vom ieși într-un număr și mai mare și vom vota împotriva criminalilor și corupților”
