Ce riscă cetățenii care au traversat frontiera în perioada stării de urgență și nu au achitat costul poliței de asigurare medicală?
„Cetățenii care au intrat în R. Moldova pe cale terestră sau aeriană și au semnat declarația pe propria răspundere, sunt obligați să achite plata pentru prima de asigurare obligatorie de asistență medicală. Care ar fi sancțiunea în cazul neachitării acestei plăți timp de 72 de ore?”, a întrebat un cititor ZdG.
Cetățenii moldoveni și străinii cu permis de ședere pe teritoriul R. Moldova care intră în țară începând cu 1 aprilie. curent, în perioada stării de urgență, sunt obligați să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, în conformitate cu Dispoziția nr. 10 din 31 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE). Prin dispoziția nr. 13 din trei aprilie 2020, CSE a dispus ca persoanele ce traversează frontiera de stat pe cale terestră şi aeriană pe sensul de intrare în R. Moldova, vor completa şi semna, în mod obligatoriu, Declaraţia pe propria răspundere privind obligaţia achitării primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2020. Ziarul de Gardă a contactat Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) și Inspectoratul General al Poliției (IGP) pentru a afla care va fi sancțiunea pentru persoanele care nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală.
„Declarațiile pe propria răspundere privind obligaţia achitării primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru anul 2020 de către cetățenii care se întorc în țară atât pe cale terestră, cât și aeriană sunt recepționate în format scanat de către CNAM, săptămânal, de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF). Specialiștii CNAM procesează aceste declarații în mod manual”, a indicat CNAM în răspunsul oferit pentru ZdG.
Cetățenii care nu au achitat prima de asigurare obligatorie de asistență medicală ar putea fi dați în judecată
Instituția a comunicat că după ce sunt procesate declarațiile, se efectuează verificările în Sistemul informațional automatizat „Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală”, urmând a fi depistate persoanele care nu și-au onorat obligația de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală.
„Cetăţenii care nu și-au onorat obligația de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală vor primi o notificare de la CNAM pentru a efectua achitarea. Ulterior, în cazul în care aceştia nu vor achita prima de asigurare nici după notificarea din partea CNAM, va putea fi dispusă încasarea silită a primelor şi, după caz, a penalităţilor aferente, în procedura judiciară”, a precizat CNAM în răspunsul oferit.
IGP ar putea iniția un proces contravențional doar dacă va fi sesizat
Viorel Cernăuțeanu, șeful Direcției juridice a IGP a comunicat, pentru ZdG, că punctul 30 din Dispoziția CSE nr. 10 din 31 martie, precizează că nerespectarea prevederilor stabilite de CSE, adică, neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, constituie pericol pentru sănătatea publică și va servi temei de tragere la răspundere contravențională și/sau penală a persoanelor vinovate.
Articolul 76 prim din Codul Contravențional prevede, că nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice. O unitate convențională este egală cu 50 de lei. Astfel, sancțiunea minimă constituie suma de 22 500 de lei.
„Dacă am fi sesizați că persoana nu a achitat pentru polița de asigurare obligatorie de asistență medicală, atunci se inițiază procedura contravențională pentru faptul că nu a respectat o măsură de sănătate publică”, a spus Cernăuțeanu.
CNAM este unica instituție care poate verifica dacă achitarea a fost efectuată
Articolul 374 prim din Codul Contravențional prevede că procesul contravențional începe de drept din momentul sesizării sau al autosesizării agentului constatator privind săvîrşirea contravenției.
În acest context, funcționarul din cadrul IGP a spus că toate datele privind declarațiile pe proprie răspundere semnate de cetățeni sunt transmise către CNAM, aceasta fiind unica instituție care poate verifica dacă achitarea a fost efectuată. Viorel Cernăuțeanu a mai explicat, că IGP nu poate determina dacă persoana a achitat sau nu prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă. Totuși, dacă instituția va fi sesizată despre faptul că o persoană nu a achitat această primă, agentul constatator va porni un proces contravențional, iar dacă va fi dovedită vinovăția persoanei, aceasta va fi sancționată.
Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală poate fi achitată prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice MPay, la oficiile poștale sau la terminalele de plată din țară.
Care sunt categoriile de persoane asigurate de Guvern?
Copiii cu vîrsta de pînă la 18 ani, elevii şi studenţii încadraţi în sistemul de învăţămînt cu frecvență, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării, gravidele, parturientele și lăuzele, persoanele cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii, pensionarii, șomerii înregistrați, persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă, părintții, inclusiv adoptivi, care au patru și mai mulți copii, persoanele care beneficiază de ajutor social, beneficiarii de protecţie internaţională și donatorii de organe în viaţă, conform legii, sunt asigurați de Guvern și nu trebuie să achite prima de asigurare obligatorie de asistență socială.
Parlamentul R. Moldova a aprobat, la 17 martie, Hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul R. Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai curent. Potrivit Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, după ridicarea stării de urgenţă, actele normative adoptate pentru această perioadă se abrogă fără un preaviz special în acest sens.