CC despre controlul inițiat de ANI în care este vizată președinta Înaltei Curți: „ANI nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul CC”
Reprezentanții Curții Constituționale (CC) au emis miercuri, 9 iunie, o notă prin care vin cu mai multe precizări despre controlul inițiat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) în care este vizată președinta CC, Domnica Manole.
Reprezentanții CC menționează că în baza unei sesizări depuse de un deputat, ANI i-a solicitat Curții informații și copii autentificate ale unor acte jurisdicționale, în contextul unui control care vizează participarea judecătoarei Domnica Manole la judecarea și pronunțarea unor hotărări. Astfel, la 4 iunie curent, CC a adresat un răspuns către ANI în care a menționat că „Autoritatea nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul CC”.
Totodată, reprezentanții CC menționează că în răspunsul Înaltei Curți către ANI, remis la 4 iunie curent, CC a evidențiat că „scrisoarea Autorității Naționale de Integritate reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale și s-a cerut retragerea acesteia”.
Nota emisă de CC:
„Autoritatea Națională de Integritate i-a solicitat Curții informații și copii autentificate ale unor acte jurisdicționale, în contextul unui control care vizează participarea judecătoarei Domnica Manole la judecarea și pronunțarea Hotărârii Curții nr. 13 din 27 aprilie 2021. Această Hotărâre a declarat ca neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23 aprilie 2021 prin care s-a „retras” mandatul de judecător al Domnicai Manole și Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 23 aprilie 2021 privind numirea unui „nou” judecător al Curții Constituționale.
În răspunsul său din 4 iunie a.c. adresat Autorității, Curtea a subliniat că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu este incidentă în acest caz și că Autoritatea nu deține competența constituțională și legală de a verifica participarea judecătorilor constituționali la judecarea cauzelor de pe rolul Curții Constituționale. Actele solicitate sunt acte de jurisdicție constituțională adoptate în baza Legii Supreme de către Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională din Republica Moldova.
Din perspectiva lipsei competenței Autorității prin raportare la Constituție, răspunsul a subliniat că hotărârile Curții Constituționale au valoare constituțională. În Hotărârea sa nr. 20 din 9 iulie 2020, Curtea Constituțională a reținut că ea „este singura autoritate competentă să se pronunțe în mod definitiv cu privire la un aspect care ține de Constituție și care vizează direct funcționarea Curții Constituționale și raporturile ei cu autoritățile statului, fiind exceptată de la orice cenzură din partea unei autorități publice care aplică și interpretează norme inferioare Constituției” (§ 30).
De asemenea, în aceeași Hotărâre, Curtea a scos în evidență faptul că „textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție nu distinge nici în funcție de tipurile actelor pe care Curtea le pronunță (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcție de conținutul acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curții pronunțate în exercitarea competențelor sale constituționale sunt definitive. Noţiunea de „hotărâre” este una generală şi cuprinde toate tipurile de acte ale Curții: hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt definitive şi nu pot fi atacate. Astfel, textul „hotărârile Curții Constituționale” din articolul 140 alin. (2) din Constituție în accepțiunea de acte adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile și avizele pronunțate de Curte în exercitarea competențelor sale constituționale” (§ 34).
Mai mult, Curtea a notat că „actele emise în cadrul competențelor constituționale exclusive ale Curții Constituționale nu pot fi supuse cenzurii nici sub aspectul constituționalității, nici în privința legalității, de nicio autoritate publică, inclusiv de instanța de judecată în procedură de contencios administrativ. Astfel, Constituția nu împuternicește alte autorități publice să examineze o hotărâre a Curții Constituționale și să o considere ca fiind neconstituțională sau ilegală” (§ 38).
În răspuns, s-a evidențiat că scrisoarea Autorității Naționale de Integritate reprezintă o ingerință în activitatea independentă a Curții Constituționale și s-a cerut retragerea acesteia”, se menționează în nota CC.
Inspectorii Autorității Naționale de Integritate (ANI) vor verifica dacă președinta Curții Constituționale (CC), Domnica Manole, a încălcat regimul de conflict de interese atunci când Înalta Curte a declarat neconsituțională Hotărârea aprobată de PSRM-ȘOR privind revocarea mandatului de judecătoare constituțională a Domnicăi Manole. O sesizare în acest sens a fost făcută în luna mai curent de către deputatul socialist Grigore Novac.
