Cazul „Patriot”: misterele din jurul activității Centrului și ce spun reprezentanții instituției despre problema dezinformării

În mai 2023, președinta R. Moldova, Maia Sandu anunța crearea unei noi instituții care „să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea”. La un an și jumătate de la acel anunț, instituția este încă la faza de construcție, având prezențe sporadice în spațiul public. 

Deși anunțată inițial ca o instituție care va lupta cu dezinformarea, în varianta finală a legii este menționat că ea urmează să aibă doar misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta cu dezinformarea, iar măsurile realizate în raport cu alte autorități și mediul privat vor avea „caracter de recomandare”. 

VIDEO/ Era falsurilor: de ce dezinformarea este un pericol pentru securitatea statului și cum autoritățile (NU) luptă cu acest fenomen. Cazul „Patriot” și misterele din jurul activității Centrului

Ana Revenco, directoarea interimară a Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a dezinformării, susține că instituția este funcțională, însă nu la capacitate maximă.

„Ca să nu pierdem timpul până când recrutăm toți oamenii, până când avem toată infrastructura gata, noi am demarat deja o mulțime de acțiuni. Crearea unei astfel de instituții ar lua în mod normal câțiva ani. Gândiți-vă doar ce înseamnă să faci de la zero procedurile interne, să identifici și să selectezi și specializezi oamenii, să dezvolți instrumente software și metodologii de lucru, să faci platforme de expertiză interinstituționale care să și funcționeze. Noi am accelerat cât s-a putut totul, însă și așteptările sunt nerealiste de multe ori. Suntem în grafic și chiar puțin înaintea unor deadline-uri pe care ni le-am autoimpus”, a precizat Revenco.

Directoarea Centrului a menționat că instituția are o funcție de suport de specialitate pentru instituțiile statului implicate în războiul informațional.

„Fără a le înlocui, fără a le dicta ce și cum sa facă sau să spună, Centrul creează mecanisme de colaborare între instituții, analizează spațiul public informațional și oferă analize și viziuni de campanii sau orientări strategice de comunicare, analizează procese din societate și structurale și oferă recomandări de măsuri de consolidare a rezilienței. De asemenea, poate dezvolta instrumente sau standarde de monitorizare, analiză și planificare a comunicării sau gestionării crizelor de comunicare, punând rezultatele la dispoziția celorlalte instituții”, a spus Revenco.

„Fuga după imagine superficială ca să arăți că muncești nu este cea mai bună variantă”

Am întrebat directoarea instituției și despre lipsa unor platforme publice prin care Centrul să comunice cetățenilor despre activitatea lui. 

„Până acum, munca noastră s-a concentrat pe construirea fundației necesare pentru o comunicare strategică la nivel de stat, cu instrumente și mecanisme integrate într-un cadru comun de acțiuni. Fuga după imagine superficială ca să arăți că muncești nu este cea mai bună variantă. La momentul potrivit, toată lumea va vedea ce s-a făcut într-un timp atât de scurt. Nu am vrut doar să dăm bine în poze. Trebuie sa învățăm cu toții că munca profesionistă nu se face pe repede înainte. Mai ales pe partea de informații, unde trebuie să ne asigurăm că toate instrumentele și protocoalele sunt bine gândite, măsurate și așezate în câmpul legal, iar oamenii recrutați sunt instruiți și dețin cunoștințe și competențe. Fiind un domeniu nou pentru sistemul nostru de securitate națională, am pornit practic de la zero, creând instrumente și modele de lucru. Mai trebuie să învățăm că a construi o organizație este un proces de durată, indiferent de domeniu. Astfel, putem să păcălim și pe dvs. și opinia publică cu 10 postări pe zi, dar nu acesta este scopul nostru și nici etica muncii”, a precizat Ana Revenco. 

Ana Revenco a spus că dezinformarea, manipularea și interferența informațională reprezintă un pericol la adresa securității unui stat, iar la acest subiect există un consens nu doar național, dar și internațional. 

„Analiza și acțiunea noastră o pornim de la înțelegerea comună că scopul dezinformării și manipulării informațiilor este de a ne diviza societatea, exploatând tensiunile interne și slăbiciunile existente ale societății și statului. În condițiile în care absolut toată lumea afirmă că dezinformarea este un pericol care destabilizează și atacă democrația peste tot, putem afirma ca nu s-a găsit o soluție unică și eficientă. De aceea, abordarea noastră este de a prioritiza comunicarea strategică în loc de a fi reactivi. Rezultatele în planul comunicării publice nu vin peste noapte. Rusia modifică credințe, opinii și atitudini de zeci de ani. Să ai așteptări că într-un an cineva poate schimba această realitate este naiv și periculos. Crearea de așteptări nerealiste este la fel de periculoasă ca și lipsa unei acțiuni, poate chiar mai periculoasă, pentru ca este urmată de dezamăgire”, a punctat Revenco. 

„La noi, foarte multe lucruri se întâmplă așa din superficialitate”

Valeriu Pașa, președintele comunității „Watchdog” și membru din partea societății civile al Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, respinge criticile celor care spun că Centrul nu livrează rezultate vizibile. Acesta spune că inclusiv unii demnitari publici nu cunosc adevăratele atribuții ale instituției. 

„Am auzit tot felul de nemulțumiri de la deputați, deputați de la guvernare, nu din opoziție. Demult, încă atunci când nici nu exista măcar un angajat al acestui Centru, ei deja umblau cu pretenții: ce face acest Centru? Mie mi-e rușine de așa deputați. Eu o să vă spun sincer, cum este. Deputații PAS în anumite situații sunt o rușine pur și simplu. Ei au votat unanim pentru această lege. Ei au votat unanim pentru numirea directorului. Ei au votat unanim pentru aprobarea acestei concepții și până în ziua de azi nu înțeleg ce au votat. Deci, e trist, dar asta spune multe despre calitatea, din păcate, a deputaților. Cu mici excepții, cred că sunt doi oameni, dă Doamne, în fracțiunea PAS, care au înțeles un pic despre ce este acest Centru și despre ce îi mandatul său. Ei așteaptă nu știu ce. Când îi întreb: Da ce aștepți? – nu poate să-ți explice. Pe urmă: Dar ați citit legea care ați votat-o? Tac. Știți de ce? Pentru că nici n-au citit-o. Iată, la noi, foarte multe lucruri se întâmplă așa, din superficialitate”, a punctat membrul Consiliului Centrului.  Pașa spune că deși s-a speculat la acest subiect, el nu este remunerat pentru activitatea sa. 

„Consiliul are rol de supraveghere, deciziile manageriale sunt ale administrației. Noi aprobăm planurile de lucru, noi aprobăm rapoartele, noi dăm opinii pe niște politici, ceea ce ține de Centrul pentru Comunicare Strategică. A fost o ședință de Consiliu la început de an, recent a mai fost una, unde a fost prezentat un proiect de raport de activitate, de unde și știu aceste lucruri, pentru că nu-mi raportează zi de zi ce se întâmplă, deci, există un format foarte clar când se comunică”, a spus Valeriu Pașa.

„Estimările arată că Federația Rusă a investit circa 150 de milioane de dolari anul acesta în interferența în alegeri, în interferența în treburile interne ale R. Moldova”

Valeriu Pașa susține că războiul hibrid al Federației Ruse împotriva R. Moldova nu a început în anul 2022, după invazia Ucrainei, dar mult mai devreme, „încă înainte de obținerea independenței”. „Polarizarea constantă a societății, influențarea opiniei publice prin intermediul presei din Rusia, finanțarea ilegală a partidelor politice, șantajul energetic, introducerea de embargouri – toate astea sunt tentative de a influența populația de aici. De aceasta, în context mai recent, nu prea vorbim de dezinformare în sensul clasic: iată se răspândesc niște falsuri. Vorbim despre acest fenomen numit „FIMI” (manipularea și interferența informațiilor străine, n.r.), cu scopul de a provoca, nu pur și simplu niște opinii în societate, dar comportamente, adică felul cum oamenii votează la alegeri și felul cum oamenii reacționează la niște evenimente”, spune Pașa.

Expertul a precizat că subiectul pericolului dezinformării în societate a devenit în ultima perioadă unul prioritar pentru R. Moldova.

„Să zicem că am progresat foarte mult? Nu, suntem încă foarte departe. Învățăm, mai mult ca atât, suntem nevoiți să învățăm în condiții foarte vitrege, niciun stat din întreaga lume nu s-a lovit de o intensitate atât de mare. Este suficient să vedem ce s-a întâmplat pe parcursul acestui an. Estimările arată că Federația Rusă a investit circa 150 de milioane de dolari anul acesta în interferența în alegeri, în interferența în treburile interne ale R. Moldova. Deci, asta este peste 1% din produsul intern brut. Este suficient să comparăm cu ce se întâmplă acum în România, unde abia acum jurnaliștii de investigații scot la suprafață niște acțiuni ale Federației Ruse – campanii de reclame, tot felul de boți pe rețelele sociale. Deci, intensitatea acestor operațiuni hibride în România sunt jocuri de copil în comparație cu ce s-a întâmplat în R. Moldova. Dar, vedem ce impact major asta are asupra alegerilor de acolo. Ca să înțelegem că, de fapt, noi, R. Moldova, nu facem față chiar atât de rău”, a precizat Valeriu Pașa. 

Care este răspunsul Europei la problema dezinformării?

Comisia Europeană scrie că dezinformarea, alături de ingerințele și acțiunile străine de manipulare a informațiilor, „reprezintă o amenințare gravă la adresa societății. Acestea pot submina instituțiile și procesele democratice (cum ar fi alegerile), împiedicându-i pe cetățeni să ia decizii în cunoștință de cauză sau descurajându-i să voteze. De asemenea, pot polariza societățile creând conflicte între comunități. Noile tehnologii le-au permis părților ostile să răspândească dezinformarea și să manipuleze informațiile la scară largă și cu o viteză nemaivăzută anterior. Prin urmare, combaterea dezinformării și a manipulării informațiilor este una dintre cele mai presante probleme pentru Uniunea Europeană și statele sale membre”, scrie Comisia. 

La fel, instituția scrie că își „consolidează comunicarea strategică pentru a combate dezinformarea, acțiunile de manipulare a informațiilor venite din exterior și ingerințele străine care vizează politicile UE. Acest lucru necesită o abordare la nivelul întregii societăți, deoarece multe sectoare joacă un rol important în prevenirea și combaterea dezinformării. De asemenea, este important să se garanteze că cetățenii au acces la știri și informații de calitate și în care pot avea încredere”, comunică Comisia Europeană. 

Concursul pentru funcția de director

Maia Sandu, a semnat pe 16 decembrie 2024, decretul privind instituirea comisiei pentru organizarea și desfășurarea concursului public de selectare a candidatului/candidatei la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

Din comisia de concurs fac parte jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, deputați și reprezentanți ai Aparatului Președintelui Republicii Moldova:

• Președinte: Igor Zaharov – consilier al Președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și comunicare strategice
• Membri: Marcela Adam – deputată, membră a Comisiei cultură, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului. Adrian Băluțel – șef al Cabinetului Președintelui R. Moldova. Vitalie Călugrăreanu – jurnalist. Victoria Olari – coordonatoare de proiecte, Institutul pentru lnițiative Strategice. 

Comisia va organiza și desfășura concursul public de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului public de selectare a candidatului.