Candidații care aspiră la funcția de membru al Colegiului Disciplinar în CSM: Avere, dosare și integritate
Patru magistrați candidează pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.
Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
Stanislav Sorbaloa fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.
Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.
Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.
Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.
Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.
Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.
Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.
Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.
Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.
În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.
Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.
Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.
În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.
Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.
Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.
În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.
Ghenadie Eremciuc: 74 de terenuri și împrumuturi de la soție
Ghenadie Eremciuc este magistrat la Judecătoria Bălți din anul 2014. Înainte de a-și începe cariera de judecător, timp de 12 ani, Eremciuc a activat în organele procuraturii. În 2016, Comisia de licențiere a profesiei de avocat a refuzat să elibereze magistratului licența de avocat în baza vechimii în muncă mai mare de 10 ani.
Începând cu 2016, numele judecătorului a figurat în circa 21 de sesizări privind faptele magistratului care pot constitui abateri disciplinare, toate fiind respinse. În 2017 și în 2019, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „foarte bine”. Magistratul a mai participat și la concursul pentru funcția de membru al Consiliului Institutului Național de Justiție, însă nu a fost selectat.
Familia magistratului are, din 2003, în proprietate o casă de locuit cu o suprafață de 202,8 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 605 mii de lei. Totodată, în 2015, prin certificat de moștenitor, copiilor judecătorului le-au revenit o casă de locuit, alte două bunuri imobile și terenul aferent, toate amplasate în satul Elizaveta din municipiul Bălți.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Eremciuc are în proprietate 74 de terenuri extravilane, intravilane și agricole. În 2020, judecătorul a devenit proprietarul unui vehicul motorizat de model MTZ-80, pentru care indică valoare de 10 mii de lei și al unei remorci de model 2PTS-4, în valoare de 2 mii de lei. Totodată, familia magistratului mai deține un camion de model MAZ 54323, estimat la 31 de mii de lei, și două semiremorci ale căror valoare totală ajunge la aproximativ 94 de mii de lei. Judecătorul mai declară o cotă de participare de 0,22% din cadrul unui magazin din satul Elizaveta, dar și firma soției „Tradiție și Familie”, înregistrată în aceeași localitate.
Până în 2023, familia magistratului trebuie să ramburseze un credit contractat în 2018, în valoare de 100 de mii de lei. Tot în 2018, judecătorul indică că a împrumutat de la soția sa circa 144 de mii de lei, bani pe care trebuie să-i returneze până în 2030. În 2020, cei doi au luat două împrumuturi bancare cu o valoare totală de 129 de mii de lei. În același an, Eremciuc mai indică că a luat cu împrumut de la soția sa alte aproape 29 de mii de lei. Solicitat, judecătorul a evitat să discute cu ZdG. El a întrerupt discuția după ce reporterul s-a prezentat.
Oxana Parfeni: Averea și integritatea magistratei
Oxana Parfeni este judecătoare din anul 2014 și activează la Judecătoria Chișinău. În 2019, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior a fost grefieră și asistentă judiciară la CSJ.
Oxana Parfeni a fost evaluată în 2017 și 2018 de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri.
În declarația de avere și interese pentru anul 2020, judecătoarea a indicat faptul că împreună cu soțul, care este executor judecătoresc, dețin trei apartamente, două cu suprafața de 36,7 metri pătrați și altul de 42,4 metri pătrați, obținute în 2008, 2014 și 2017, o casă de locuit de 32 de metri pătrați, un alt bun imobil de 62 de metri pătrați și un teren, toate trei cumpărate în 2012.
În 2020, în urma unei hotărâri judecătorești din 2017, soții Parfeni declară că au obținut un lot cu suprafața de opt ari. Familia Parfeni deține, din 2019, în proprietate un automobil Toyota RAV 4, fabricat în același an. În 2019, an în care au cumpărat mașina, soții Parfeni au contractat un credit în sumă de 160 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2024.
