Business-ul cu măști în perioada pandemiei
La sfârșit de februarie, atât în presa internațională, cât și în cea națională, au început să apară știri despre deficitul și prețurile exagerate pentru măști. Tot atunci, printr-o hotărâre a Guvernului de la Chișinău acestea au fost incluse în lista produselor sociale, lucru care însă a descurajat agenții economici să importe marfă de peste hotare, fiind restricționați să-și pună un adaos comercial de pe urma căruia să poată avea un profit care să le convină.
În consecință, în luna martie, când măștile au devenit indispensabile pentru spitale ca urmare a confirmării primelor cazuri de COVID-19 în R. Moldova, importul de măști s-a redus la jumătate, în raport cu luna februarie.
Astfel, pe fundalul crizei de măști, mai mulți agenți economici s-au reorganizat și au început să producă măști fie din materiale polimerice, fie din materiale artizanale. În acest context, deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atenționa că măștile confecționate din țesătură, bumbac sau tifon, nu sunt recomandate pentru personalul medical implicat în lupta cu noul coronavirus, în instituțiile medicale din R. Moldova au ajuns sute de mii de măști de acest tip.
ZdG a analizat business-ul cu măști din R. Moldova din perioada pandemiei și vă prezintă detalii despre firmele care au beneficiat de pe urma acestei crize, dar și despre cum se formează prețul unei măști, preț care a ajuns să fie o povară pentru cei care trăiesc la limita sărăciei.
Din 15 mai, măștile au devenit un accesoriu obligatoriu pe întreg teritoriul R. Moldova. Atunci, autoritățile au impus obligativitatea populației de a purta măști de protecție în transportul public, în spațiile publice închise, dar și în cele semi-închise sau deschise, unde nu sunt condiții de respectare a distanței fizice de un metru. În acest context, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a venit cu recomandarea ca oamenii să utilizeze pentru protecția personală, în principal, două tipuri de măști: măștile de unică folosință (chirurgicale) și măștile textile, care pot fi reutilizate.
În spitalele din R. Moldova, măștile au devenit indispensabile la începutul lunii martie, atunci când a fost înregistrat primul caz oficial de infectare cu COVID-19. Spre deosebire de măștile recomandate pentru protecția populației, încă pe 19 martie, OMS atenționa că măștile confecționate din țesătură, bumbac sau tifon, nu sunt recomandate sub nicio formă personalului medical implicat în lupta cu noul tip de coronavirus. ZdG a constatat însă că, în aceeași perioadă, zeci de instituții medicale implicate în lupta cu virusul ucigaș au procurat nu mai puțin de 300 de mii de măști de acest tip pentru a asigura protecția lucrătorilor medicali. Între timp, R. Moldova a devenit țara în care în jur de 2 700 de lucrători medicali s-au infectat cu noul tip de coronavirus, iar 28 dintre ei au decedat. Circa 14% dintre persoanele confirmate pozitiv cu COVID-19 sunt din sistemul medical.
Măștile din spitale
Recomandările OMS vs realitățile din spitale
Pe fundalul crizei de măști apărute, hotărârea Guvernului din 26 februarie, prin care s-a decis operarea modificărilor la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante, lista acestora fiind completată cu încă trei categorii noi de produse: măști medicale, mănuși medicale și produse biocide (dezinfectanți medicali), a descurajat agenții economici să mai importe măști de peste hotare, ei fiind nevoiți să comercializeze măștile la prețuri de achiziție/livrare, aplicând un adaos comercial de cel mult 20%.
În schimb, tot mai mulți agenți economici s-au reprofilat și au început să confecționeze măști de protecție. Într-un răspuns al ANSP se arată că „începând cu 6 martie 2020, în adresa Guvernului, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și ANSP au început a parveni propuneri de fabricare a echipamentelor de la producătorii locali”. Astfel, în perioada care a urmat, ANSP a avizat sanitar 42 de companii pentru a produce echipamente de protecție, inclusiv măști din materiale destinate confecționării echipamentelor de protecție medicinale, bumbac 100%, viziere din plastic”. Totodată, dintre acestea, doar măștile a 17 agenți economici, confecționate din materiale polimerice cu un anumit grad de protecție, potrivit ANSP, erau predestinate și pentru personalul medical, cu excepția celor din instituțiile medicale antrenate în diagnosticul și tratarea COVID-19, pentru care trebuie respectate alte cerințe.
În acest context, deși în răspunsul ANSP pentru ZdG se arată că autoritățile au asigurat personalul sanitar cu echipamente de protecție, în special de import, inclusiv primit în calitate de ajutoare umanitare, începând cu luna martie, instituțiile medicale au semnat nu mai puțin de 126 de contracte directe cu agenți economici pentru achiziționarea măștilor de protecție în valoare de peste 3,7 milioane de lei.
Contractele au fost semnate la sugestia Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) care, după ce, la 20 martie, a cumpărat, printr-o licitație centralizată, 250 de mii de măști de protecție în valoare totală de 875 de mii de lei pe care le-a repartizat spitalelor, a încurajat directorii instituțiilor medicale să semneze cu agenții economici contracte directe pentru achiziționarea măștilor, motivând că procesul de procurare al acestora prin licitații publice este unul de durată. În acest context, CAPCS a identificat zece operatori economici care dispuneau sau urmau să dispună în timpul apropiat de măști de protecție, mulți dintre aceștia fiind producători locali care confecționau măști din bumbac și care, s-a demonstrat ulterior, nu dețineau aviz sanitar corespunzător pentru ca produsele lor să fie folosite de angajații din sistemul medical.
178 de mii de măști din bumbac pentru CNAMUP
Deși încă de pe 19 martie, OMS atenționa că măștile confecționate din țesătură, bumbac sau tifon nu sunt recomandate sub nicio formă personalului medical implicat în lupta cu noul coronavirus, zeci de instituții medicale din țară au procurat sute de mii de măști de acest tip.
Una dintre cele mai mari achiziții de acest gen a fost cea a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). Printr-un contract din 26 martie, ÎS „Russca” a vândut 178 de mii de măști de bumbac, nesterile, instituției medicale. Valoarea totală a contractului ajunge la 801 mii de lei, adică 4,5 lei pentru un articol.
Boris Golovin, directorul CNAMUP, susține că a ales aceste măști, respectând Legea achizițiilor publice, „după cel mai bun preț”. „Aceste măști au fost predestinate pentru colaboratori și pentru pacienți. Conform Legii achizițiilor publice, am făcut licitație la cele mai ieftine,precum și la cele care corespund tuturor cerințelor. Acestea corespund tuturor cerințelor și este învoire de la serviciul sanitar epidemiologic că pot fi folosite în instituțiile medicale ca măști de protecție. Noi avem toate documentele”, explică directorul CNAMUP.
Ulterior, șeful CNAMUP ne-a și transmis avizul sanitar pentru acele măști, dar, potrivit listei agenților economici avizați de ANSP să producă măști, articolele confecționate de ÎS „Russca” pot fi utilizate pentru protecție individuală, nefiind destinate și angajaților sistemului medical, în special celor „antrenați în diagnosticul și tratarea COVID-19”.
Sergiu Bălan, administratorul ÎS „Russca”, instituție amplasată pe teritoriul penitenciarului cu același nume, susţine că producerea măștilor de bumbac a început odată cu declanșarea Stării de Urgență în sănătate publică. Bălan afirmă că „măștile nu sunt pentru protecție, ele sunt pentru a nu transmite infecția”.
„Suntem singurul producător de măști din bumbac din R. Moldova, înregistrat în registrul de stat al dispozitivelor medicale la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Ele sunt potrivite pentru toate instituțiile, fiindcă noi le confecționăm, conform cerințelor, pentru toți. Vindem măști pentru a nu răspândi infecția și a proteja de la particulele expirate, dar nu sunt de protecție împotriva virusului. Măștile nu sunt pentru protecție, ele sunt pentru a nu transmite infecția. Sunt respiratoare pentru protecție care protejează, dar măștile nu sunt de protecție”, afirmă administratorul întreprinderii de stat.
Măști de bumbac, nerecomandate de OMS, în alte spitale
Tot la 26 martie, ÎS „Russca” a mai semnat un contract în valoare de aproximativ 215,8 mii de lei cu Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru a livra 53,3 de mii de măști de același tip. Doar că, în cazul acestui contract, prețul unei măști a fost de 4,05 lei.
ÎS „Russca” a fost înregistrată în 1992, fondatorul ei fiind ANP, iar administrator – Sergiu Bălan. Conform raportului financiar, la sfârșitul anului 2019, întreprinderea declara un capital propriu de 4,5 milioane lei și 9,8 milioane lei din vânzări.
La sfârșit de martie, o altă companie, „Șarm” SA, a vândut 21,6 mii de măști nesterilizate, din bumbac, Institutului de Cardiologie și Institutului Oncologic, instituții medicale antrenate, din 9 aprilie, în tratarea pacienților cu COVID-19. Valoarea totală a contractelor a fost de 165 de mii de lei, iar prețul unei măști a fost diferit în ambele contracte, 6 lei și, respectiv, 7,75 lei. Potrivit ANSP, firma a primit aviz sanitar pentru producerea măștilor din materiale artizanale care pot fi utilizate pentru protecție individuală, dar care nu sunt destinate personalului medical, mai ales pentru cel antrenat în diagnosticarea și tratarea pacienților cu COVID-19.
Contactat de ZdG, șeful departamentului de achiziții din cadrul Institutului de Cardiologie susține că aceste măști au fost procurate atunci când pe piață era criză de echipamente, astfel instituția a procurat de la agenții economici care dispuneau de acestea, pentru „a asigura protecția cadrelor medicale și a face față situației epidemiologice”.
„Erau destinate personalului medical în lupta cu COVID-19. Am procurat măști de tot felul, inclusiv chirurgicale, de bumbac, de calitate diferită. Atunci era criză pe piață, nu erau măști, cine avea măști, de la ei cumpăram, ca să asigurăm personalul și să respectăm cerințele sanitare epidemiologice. Noi, la etapa respectivă, nu eram centru COVID. A fost o măsură preventivă pentru a asigura personalul cu măsuri minime necesare și pentru respectarea cerințelor epidemiologice la acel moment”, a precizat angajatul instituției care, ulterior, a refuzat să facem publică discuția cu el.
Contactată de ZdG, Larisa Catrinici, directoarea Institutului Oncologic, a refuzat să vorbească, în schimb, Rodica Tomașenco, ofițera de presă a instituției, a confirmat că măștile au fost achiziționate în contextul pandemiei de coronavirus.
SA „Șarm” a fost înregistrată ca atelier în 1992. Din anul 2006, întreprinderea a fost transformată într-o companie de producție, în prezent, administrator fiind Mihail Zaichin. Potrivit datelor de pe site-ul companiei, activitatea principală a acesteia o constituie cusutul seturilor de lenjerie și hainelor de lucru, producerea plăpumilor matlasate și pernelor din silicon, principalii clienți fiind întreprinderile de stat, spitalele și grădinițele de copii. Anterior, „Șarm” SA a câștigat mai multe licitații cu diferite instituții de stat, livrând produsele sale, în special instituțiilor medicale subordonate MSMPS. Potrivit raportului financiar din 2018, firma declara un capital propriu de aproximativ 7 milioane de lei, veniturile din vânzări constituind aproximativ 6,9 milioane lei.
„În R. Moldova, nicio companie nu avea în stoc măști chirurgicale de unică folosință”
„Nikita Rinadi” SRL a semnat în perioada crizei provocate de COVID-19 zece contracte prin care mai multe instituții medicale au procurat măști medicinale albe la preț de 7,4 lei per unitate. Valoarea totală a contractelor este de aproximativ 157,6 mii de lei. Potrivit ANSP, însă, măștile companiei sunt confecționate din bumbac și nu sunt avizate pentru uz medical.
Sergiu Halipli, directorul Spitalului Raional Criuleni, instituție care printr-un contract din 26 martie a procurat 3 mii de măști în valoare de 22,2 mii de lei de la „Nikita Rinadi”, susţine că măștile au fost destinate angajaților instituției, precizând că a ales să procure aceste măști, întrucât pe piața din R. Moldova lipseau măștile chirurgicale, iar firma respectivă a oferit cel mai mic preț pentru măștile din bumbac.
„În R. Moldova, nicio companie nu avea în stoc măști chirurgicale de unică folosință. Noi am avut un singur contract cu măști din bumbac. Inițial, OMS și Ministerul Sănătății nu au spus că nu sunt ok măștile de bumbac. Retrospectiv, OMS a spus că măștile de bumbac nu sunt potrivite și noi, după recomandările OMS, am sistat orice procurare de măști din bumbac, iar măștile procurate au fost utilizate pentru medicii mai puțin expuși în contactul cu pacienții de COVID-19 sau cu suspecții de COVID-19, sau cu potențiali suspecți de COVID-19”, spune directorul spitalului raional.
„Nikita Rinadi” SRL a fost înregistrată în 2015 și reprezintă brandul autohton de haine cu același nume. Fondatoarea și administratoarea firmei este Nadejda Tatarciuc. Potrivit raportului de la sfârșitul anului 2019, firma a înregistrat venituri din vânzări în valoare de 532,1 mii de lei.
Nadejda Tatarciuc a refuzat să vorbească cu ZdG și ne-a îndemnat să transmitem întrebările în scris, dar nu am primit încă un răspuns.
Firma „Artbutic” SRL a semnat în această perioadă contracte în valoare totală de 121 mii de lei cu mai multe centre de sănătate pentru livrarea măștilor. Deși compania a fost avizată de ANSP să confecționeze măști de protecție din material nețesut, destinate și angajaților medicali, cu excepția celor antrenați în lupta cu noul coronavirus, firma a vândut în această perioadă măști confecționate din bumbac, care, potrivit ANSP, pot fi utilizate doar pentru protecție individuală.
Deși, în circulara emisă de CAPCS, firma indica un preț de 7,45 lei pentru o mască reutilizabilă, din bumbac, ulterior acestea au fost vândute instituțiilor medicale cu prețuri care au variat între 8,69 lei și 11 lei pentru o unitate. Totodată, ZdG a constat că măștile firmei se vând și în mai multe rețele de farmacii, iar prețul pentru o bucată ajunge la 10,80 lei.
Contactată de ZdG, Evelina Zara, proprietara companiei, ne-a spus că majoritatea măștilor produse de firma pe care o deține sunt confecționate din bumbac, în trei straturi, și oferă protecție „maximă”. „Ele au fost acceptate, au două straturi de coton și un strat de polipropilenă pe centru. Încă și pe timpul sovietic, când era epidemia de ciumă, se foloseau în 10 straturi de tifon și văd că lumea a ieșit din epidemie foarte repede. Da, acum au apărut metode moderne de protecție, dar măștile de coton încă nimeni nu le-a exclus din lista echipamentului de protecție, inclusiv pentru medici. Părerea mea este că ele oferă o protecție maximală, dar nu sunt epidemiolog, nu sunt medic sau cercetător. Treaba mea este să produc conform cerințelor, dar treaba medicilor este să le folosească corect”, afirmă Zara.
Cât priveşte oscilarea prețurilor la măști în contractele pe care le-a semnat cu instituțiile medicale, administratoarea companiei a explicat că, în cazul firmei sale, prețul variază în funcție de cantitatea de măști solicitată: cu cât cantitatea este mai mare, cu atât prețul este mai mic, spunea ea.
„La noi prețurile angro variază până la 9 lei. 7,45 era prețul oferit pentru Agenția Achiziții Publice, fiind vorba de un milion de măști. La un milion de măști îți permiți să câștigi cinci bani pentru că este vorba de cantitate. Cum cantitatea scade, crește prețul. De ce? Când tu unui producător de stofă îi spui că o să-i comanzi un milion de metri, credeți-mă, că el exact ca și tine o să pună doar cinci bănuți. Când tu îi spui că comanzi doar 10 mii de metri, automat prețul crește până la 60%… Exact așa, când tu știi că ai de cusut un milion de măști, toată producerea stă de dimineață până seara și coase măști, automat apare viteza la oameni, apare randamentul și automat cheltuielile pentru producere scad enorm, când comenzile tale oscilează, tu nu îți poți planifica producerea și atunci costurile cresc. Mai sunt și straturile de stofă. Sinecostul stofei e 50% din prețul produsului finit”, susține Evelina Zara.
La fel ca alți agenți economici, firma fondată de Evelina Zara în 2012, reprezentând brandul „Vivi Art Boutique”, a început să producă măști din țesătură la mijlocul lunii martie. Evelina Zara este soția lui Vladislav Zara, fostul director general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, demis din funcție de Guvernul Sandu, actualul director adjunct al Agenției Servicii Publice. Potrivit raportului financiar din 2019, pe parcursul anului compania a înregistrat venituri din vânzări de circa 2,5 milioane de lei.
Campionii din vânzarea măștilor către instituțiile medicale
ZdG a analizat toate cele 126 de contracte de achiziții publice înregistrate oficial, prin care instituțiile de stat, dar, în special, instituțiile sanitare au procurat măști de protecție, pentru a vedea cine sunt furnizorii care au câștigat cel mai mult în această criză.
Astfel, „campion” la vânzarea măștilor de protecție produse în R. Moldova către instituțiile de stat în această perioadă este compania „Manarski Trading” SRL, producător local de consumabile medicale, care a obținut peste un milion de lei din vânzarea măștilor de protecție. „Manarski Trading” este compania care, la 20 martie, a semnat contractul în valoare de 875 de mii de lei cu CAPCS, prin care s-a angajat să livreze 250 de mii de măști medicale la un preț de 3,5 lei pentru o unitate. Ulterior, în aprilie și mai, compania a mai semnat alte opt contracte individuale cu patru instituții medicale din țară, conform cărora a livrat măști cu o valoare totală de aproximativ 145 de mii de lei. Deși în majoritatea cazurilor compania a vândut măști medicale la un preț de 3,5 lei pentru o unitate, în cazul a două contracte semnate în luna mai, prețul pentru un articol a fost de 4 lei.
Totodată, „Manarski Trading” SRL a beneficiat și de pe urma celor care au decis să facă în această perioadă donații de măști de protecție instituțiilor medicale, dar și altor instituții de stat. Măștile firmei s-au regăsit în donația Ambasadei SUA pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI), dar și alte acte de caritate prin care au fost donate măști mai multor instituții de stat din republică.
ZdG a mai constatat că măștile firmei se vând în această perioadă atât în mai multe rețele de farmacii la prețuri care variază între 6,28 lei și 7,75 lei, cât și pe site-urile de anunțuri, unde pot fi procurate cutii a câte 50 de măști, prețul unui articol oscilând între 5 și 7 lei.
Nadejda Morsy, administratoarea „Manarski Trading” SRL ne-a comunicat că abia la 15 mai firma a finalizat livrarea măștilor de protecție, conform contractul semnat cu CAPCS cu două luni mai devreme. Deși capacitatea zilnică de producere a firmei este de „minimum 20 de mii de măști”, spitalelor le-au fost livrate zilnic, sau peste o zi, câte 7200 de măști, „depinde cum ne-am încadrat și noi cu producerea”.
Administratoarea firmei susține că, până la pandemie, prețul unei măști a fost de un leu, iar majorarea prețurilor pentru acestea se datorează creșterii prețurilor pentru materia primă. „S-a majorat și prețul la materia primă. Anterior, importam din China, dar când a început pandemia, s-a închis și nu mai puteam importa. Astfel, am găsit producător aici, în Moldova, dar prețul era mult mai mare. La formarea prețului se includ toate cheltuielile, mai punem și un adaos comercial, desigur, și se formează un preț”, relatează administratoarea firmei.
Potrivit Nadejdei Morsy, firma urmează să asigure cu măști de protecție instituțiile subordonate MAI, dar și alte 12 spitale publice.
„Mai avem contracte cu spitalele de stat, unele private și instituțiile care aparțin MAI: IGP, INP – asigurăm măști. Avem contracte semnate individual cu fiecare spital: Glodeni, Bălți, Căușeni, Anenii Noi, Spitalul de Urgență, Spitalul Republican, Spitalul Militar, Centrul Mamei și al Copilului, Institutul de neurologie și neurochirurgie, Institutul de Ftiziopneumologie, Spitalul „Sfânta treime” și Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii”, enumeră reprezentanta firmei.
Nadejda Morsy mai figurează în calitate de administrator al Întreprinderii cu capital străin „Had-Teh-Agro” SRL, fondată în 2004 de către soțul său Ayoub Ali Ahmed Morsy și alți doi cetățeni străini, Hassaan Hassan și Hassaan Hussein, care la rândul lor sunt fondatorii unei alte firme, Sina Pharm Investment Company SRL, înregistrată în 2007, având ca domeniu de activitate comerțul cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate.
„Manarski Trading” SRL este o companie înregistrată acum trei ani, iar fondatorul și administratorul acesteia este cetățeanul străin, Shahin Moh, care figurează în calitate de fondator și al „Al Hasm Trading” SRL, înregistrată în 2016. Potrivit site-ului, firma „Manarski Trading” este specializată în producerea și comercializarea consumabilelor medicale, a articolelor de unică folosință: măști chirurgicale, bonete bufante și botoșei de unică folosință, iar conform ultimului raport financiar disponibil, cel din 2018, compania dispunea de un capital propriu de 348,9 mii de lei.
Liderul la vânzarea măștilor din import către instituțiile medicale în perioada crizei provocate de COVID-19 a fost depozitul farmaceutic „Becor” SRL, care a semnat în această perioadă contracte prin care se angaja să livreze instituțiilor medicale măști de protecție în valoare de aproximativ 419,2 mii de lei. Compania a vândut trei tipuri de măști: chirurgicale, de bumbac și măști KN95. Prețurile măștilor per unitate au variat de la un contract la altul. Bunăoară, în luna mai, compania a semnat patru contracte, angajându-se să livreze instituțiilor sanitare măști chirurgicale N50, prețurile per unitate variind între 7,2 lei și 11 lei. La fel și în cazul măștilor de bumbac, deși cele trei contracte au fost semnate în aceeași perioadă, 30 și 31 martie, prețul a variat între 5,9 lei și 8,25 lei pentru o mască.
Întreprinderea mixtă „Becor” SRL a fost înregistrată în 1997, având doi fondatori, Iurie Bezer şi off-shore-ul Sunstring Limited din Cipru, lichidat la 22 ianuarie 2020. Potrivit raportului financiar de la sfârșit de 2019, SRL-ul avea un capital propriu de 111,4 milioane de lei şi a înregistrat venituri din vânzări de 443,3 milioane de lei. Offshore-ul care fondează Întreprinderea Mixtă „Becor” a fost în 2007, de asemenea, împreună cu Iurie Bezer, fondator al „Elody-Farm”, firma care deține rețeaua de farmacii „Elody”. Firma „Becor” SRL, a câștigat, în ultimii ani, sute de contracte cu instituțiile medicale publice. Valoarea contractelor semnate de Becor SRL și instituțiile sanitare publice, doar în martie-iunie 2020, depășește suma de 8,6 milioane lei.
Contactați de ZdG, reprezentanții firmei au solicitat să le transmitem întrebările în scris, însă deocamdată nu am primit un răspuns.
Măștile din farmacii
China, principala piață care alimentează farmaciile din R. Moldova
ZdG a analizat și tipurile de măști care se vând în farmacii, prețurile, dar și companiile care le furnizează. După ce am cumpărat măști din cele mai mari rețele de farmacii de la noi, am constatat că, în această perioadă, se vând, în mare parte, trei tipuri de măști: chirurgicale, adică de unică folosință, reutilizabile, din bumbac, și KN95, care oferă un grad de protecție mai înalt. Printre companiile care produc sau importă măștile care se vând în farmacii se regăsesc și cele care au vândut măști spitalelor.
Deși o bună parte dintre măștile chirurgicale de unică folosință sunt importate din China, în farmacii mai găsim și măști chirurgicale produse de două companii locale: „Manarski Trading” SRL, liderul în vânzarea măștilor pentru spitale, și „Filtranium” SRL, o firmă înregistrată la sfârșitul lunii mai, la Ialoveni.
În farmacii, prețurile măștilor importate din China variază între 6,68 de lei și 8,52 de lei, iar în mai multe depozite farmaceutice acestea pot fi achiziționate la un preț care variază între 6 și 6,12 lei.
Pentru a înțelege cum se formează prețul unei măști importate din China și comercializată în farmaciile din R. Moldova, am solicitat ofertele de preț de la trei companii chineze pentru a achiziționa 100 mii de măști chirurgicale, dintre cele care se vând în farmaciile și depozitele farmaceutice de la noi.
De exemplu, măștile chirurgicale ale companiei chineze Shanghai Channelmed Group se vând, în această perioadă, în rețeaua „Farmacia Familiei”, potrivit site-ului acesteia. La 26 iunie, am cumpărat din această rețea, plătind 6,68 lei, o mască chirurgicală produsă în China. Măștile sunt livrate farmaciilor de către depozitul farmaceutic „Dita EstFarm”, care le vinde cu 6,12 lei pentru o unitate. Compania „Dita EstFarm” este și cea care deține lanțul de farmacii „Farmacia Familiei”.
La 6 iulie, la solicitarea ZdG, compania Shanghai Channelmed Group ne-a oferit un preț de 0.0713 USD, adică de aproximativ 1,22 de lei pentru o mască chirurgicală similară cu cea procurată de noi, la 26 iunie, cu 6,68 de lei.
Ulterior, la 9 iulie, am solicitat oferta de preț de la una dintre companiile care oferă servicii de transportare internațională a încărcăturilor, la fel, indicând parametrii volumetrici ai mărfii, în cazul nostru aceștia fiind de 692 de kg. Oferta de preț pentru un kg a ajuns la 10,77 de euro. Respectiv, am constatat că transportul celor 100 mii de măști ar costa, aproximativ, 145 mii de lei.
În aceste condiții, un simplu calcul arată că, dacă la valoarea totală a mărfii am adăuga prețul de transportare din China, taxa vamală de 15%, potrivit poziției tarifare a măștilor, alte 0,4% pentru procedurile vamale, dar și cele 20% adaos comercial pe care îl pot percepe, conform prevederilor legale, agenții economici, atunci prețul unei măștii, fără taxa pe valoare adăugată (TVA) ar fi de circa 3,69 lei, iar prețul final, cu 20% TVA, ajunge la aproximativ 4,42 lei pentru o mască chirurgicală. Precizăm însă că aceste calcule sunt aproximative și nu țin cont de perioada în care măștile din China au ajuns pe teritoriul R. Moldova și nici de prețul real cu care acestea au fost procurate în acea perioadă.
Contactat de ZdG, reprezentantul „Farmaciei Familia” a explicat că la începutul pandemiei, prețurile măștilor în China au crescut brusc și „de câteva zeci de ori”.
„Prețurile în China, în general, de la începutul pandemiei au crescut brusc, de câteva zeci de ori. După care au apărut alți furnizori alternativi de măști, chiar și agenți economici locali au început să producă măști. Astfel, cererea treptat a început să scadă, respectiv, și prețurile, treptat, au revenit la normalitate și în China. Fiindcă concurența a fost foarte mare, toată lumea s-a apucat să facă măști, deja aveau motiv să scadă prețurile. Acum, aproape au ajuns la prețurile ca înainte de pandemie, dar importurile de câte un milion de cutii făcute anterior și aduse cu avionul, și nu pe mare cum se practica înainte. Înainte, toată marfa din China se aducea pe mare și respectiv transportul de mare este foarte ieftin. În pandemie, toată lumea era nevoită să aducă cu transport avia până la Kiev și transport auto până în Moldova, iar prețurile pentru transport erau exagerate de mari. Tot asta a rămas pe umerii consumatorului final, până la urmă”, a explicat reprezentantul Farmaciei Familiei.
„Prețurile noi le formăm în conformitate cu legislația în vigoare”
În rețeaua de farmacii „Gedeon Richter”, o mască chirurgicală din China costă 6,60 lei. Pe site-ul farmaciei găsim că măștile sunt produse ale mai multor companii chineze, printre care Leboo Healthcare Products Limited și Shaoxing Gangfeng Co, firme de la care am reușit să primim oferte de prețuri pentru astfel de măști. Într-un răspuns pentru ZdG din 6 iulie, firma chineză Leboo Healthcare Products Limited oferea un preț de 0,100 USD, adică aproximativ 1,72 lei pentru o mască. Dacă să urmăm aceeași pași ca în cazul primei firme, atunci prețul unei măști ar fi de 4,37 de lei, iar plus cele 20% TVA, prețul final ar ajunge la 5,24 lei. Și în acest caz însă prețul este unul aproximativ și nu ține cont de perioada de achiziție a măștilor și prețul cu care acestea au fost procurate din China. Or, nu este exclus că acestea au fost cumpărate anterior, când prețurile lor era mai mari decât cele propuse în luna iulie de companiile chineze.
Shaoxing Gangfeng Co, cealaltă companie chineză ale cărei măști se regăsesc în această rețea de farmacii, oferea, la 6 iulie, un preț de 0,13 USD pentru o unitate, aproximativ 2,23 lei pentru o mască, iar dacă am importa acest tip de mască, prețul uneia ar fi de 6,10 lei, după adaosul comercial de 20%.
Deși sunt produse local, măștile chirurgicale ale companiei „Manarski Trading” ajung să coste în rețeaua de farmacii Gedeon Richter 7,75 lei pentru o unitate. Contactată de ZdG, Nadejda Morsy, administratoarea „Manarski Trading” susține că firma în care activează nu livrează măști farmaciilor, dar de la începutul anului au încheiat un contract cu o companie farmaceutică căreia i-a vândut măști la prețuri nu mai mari de 4 lei pentru o bucată.
Totodată, contactat de Ziarul de Gardă, Iurie Catană, farmacistul diriginte al rețelei de farmacii, afirmă că „prețurile noi le formăm în conformitate cu legislația în vigoare. Asta e ca un fel de răspuns la toate întrebările”.
Măștile agenților economici locali din farmacii
În rețeaua de farmacii „Orient” se vând doar un singur tip de măști – măști chirurgicale importate din Vietnam, prețul pentru o unitate fiind de 8,52 lei. La solicitarea ZdG, compania vietnameză „Tanaphar” care le produce a indicat că prețul unei măști este de 0.106 USD, adică aproximativ 1,82 lei. Potrivit companiei care oferă servicii de transportare internațională, Vietnam și China se află în aceeași zonă, astfel prețul de transport este același. Astfel, adăugând la suma totală pentru aceeași cantitate de măști, 100 de mii, cheltuielile de transport, taxele de import și cele pentru procedurile vamale, adaosul comercial și TVA, constatăm că în luna iulie, o mască produsă de firma „Tanaphar” ar costa 5,42 lei.
Contactat de ZdG, managerul rețelei de farmacii ne-a comunicat că nu este disponibil pe moment să ne răspundă la întrebări și ne-a sugerat să revenim. Ulterior, contactat în repetate rânduri, acesta nu a mai răspuns la telefon.
În farmaciile de la noi se vând și măști din bumbac ale agenților economici locali care s-au reprofilat odată cu depistarea primelor cazuri de COVID-19 din țară. Prețurile măștilor textile pe care le-am cumpărat la 26 iunie variază între 8,33 și 10,80 lei.
Cele mai scumpe măști din bumbac pe care le-am găsit au fost cele ale companiei „Artbutic” SRL, comercializate în mai multe rețele de farmacii, prețul pentru o unitate fiind de 10,80 lei.
La preț de 9,6 lei se vând în farmacii și măștile din bumbac ale companiei „Cojocari-Grup” SRL care reprezintă marca Vasconi. Firma care activează din 2007 și îl are ca fondator și administrator pe Constantin Cojocari, este producător local de articole de tricot pentru femei, bărbați și copii.
Contactat de ZdG, Constantin Cojocari, administratorul companiei, ne-a spus că a început să producă măști în martie, odată cu începutul epidemiei de coronavirus în R. Moldova, când compania s-a reorganizat și a primit certificatul ANSP pentru confecționarea măștilor. Acesta a precizat că măștile sale erau confecționate din material nețesut, spunbond, în trei straturi, iar prețurile au fost dictate de costul materiei prime.
„În acea perioadă, toți au ridicat prețul la stofă. Stofa cu certificare costă mult mai mult decât o stofă simplă, necertificată. Atunci nici transportul nu circula, nu se importa în țară, toți agenții economici au ridicat prețurile. Noi am cumpărat de la cei care au importat stofă și mai este o firmă autohtonă la Strășeni. Prețul stofei a fost mult mai ridicat. Dacă anterior cumpăram cu 4$ kilogramul, acum s-a ridicat până la 11$ kilogramul. Elasticul care se pune la mască îl luăm de peste hotare. Dacă anterior luam cu 1$ kilogramul, acum e 7$ kilogramul. Exact așa au procedat și importatorii locali. Prețul s-a format din cheltuieli de transport, cheltuieli de cusut, de lumină, de electricitate”, precizează administratorul companiei.
Constantin Cojocari susține că, odată cu permisiunea agenților economici de a-și relua activitatea, a încetat să confecționeze măști. Producătorul local afirmă că nu este convenabil pentru firma sa să întrețină acest produs, atâta timp cât acesta este inclus în lista produselor social importante. Ultimul stoc, susţine Cojocari, a fost vândut farmaciilor la preț de aproximativ 6,50 lei pentru o unitate, iar acestea se vând acum cu 9,60 lei.
2 cazuri de încălcare a modului de formare a prețurilor pentru măști
Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este instituția abilitată prin lege să verifice prețurile la produsele sociale, inclusiv prețul măștilor și să tragă la răspundere.
Potrivit lui Sergiu Arhirii, șeful Direcției de conformare din cadrul SFS, în perioada 1 martie – 3 iulie, au fost efectuate circa 430 de controale fiscale prin metoda verificării operative, în cadrul cărora au fost stabilite 34 cazuri de încălcare a modului de formare a prețurilor la produsele social importante, dintre care au fost stabiliți doi agenți economici intermediari care au depășit adaosul comercial prin vânzarea măștilor medicinale, pentru fiecare în parte fiind stabilit un venit ilicit de 40 de mii de lei.
„În baza informațiilor acumulate în cadrul controalelor operative, de către SFS se asigură verificări în lanț până la producător sau importator, în vederea verificării modului de respectare de către aceștia a formării prețurilor pentru produsele comercializate. În cazul încălcării modului de formare și aplicare a prețului pentru produsele social importante, persoanele juridice și fizice poartă răspundere contravențională, civilă sau penală, conform legislației în vigoare, deja care e de competența altor instituții. Totodată, agenții economici urmează a fi sancționați cu amendă în mărime de 100% din suma venitului ilicit”, precizează Sergiu Ahirii.
„Prețurile sunt catastrofale, în special, pentru noi, pensionarii”
Oamenii susțin că din cauza prețurilor ridicate la măști, mulți nu au posibilitatea să-și schimbe masca conform recomandărilor medicilor. Veronica, o pensionară din Chișinău, susține că este nevoită să folosească „o mască timp de câteva zile, fiindcă sunt foarte scumpe”. Totodată, femeia consideră că ar fi oportun ca pensionarii și cei care lucrează în această perioadă să beneficieze de măști gratuit. „Nu-mi pot permite. Port o mască două-trei zile și mai am încă o mască din pânză, o spăl și o folosesc. Părerea mea e că pentru pensionari ar fi cazul să ofere măști gratis și celor care lucrează, la intrare să fie, pe lângă dezinfectant, să fie și o cutie cu măști”, spune femeia.
O altă pensionară din capitală afirmă supărată că prețurile măștilor „sunt catastrofale, în special, pentru noi, pensionarii. Nu ne iubesc pe noi. Acestea ce, sunt prețuri? Asta e bătaie de joc. Eu înainte cumpăram aceste măști cu 50 de bani, așa costau, dar acum, 10, 12, 20 de lei, ce-i asta?”, se arată indignată femeia.
Petru, un tânăr din Chișinău, care tocmai își procurase o mască din bumbac la preț de 8,30 lei, este de părere că prețurile măștilor sunt accesibile pentru tineri, dar mai puțin pentru cei mai în vârstă sau pentru categoriile de persoane defavorizate. „Noi, tinerii, da, putem să ne procurăm, dar pentru cei mai în vârstă un pic, care sunt mai nevoiași, un pic e mai greu. Prețul aș spune că e accesibil, dar nu pentru toți, asta și este problema. Pentru că acum, la noi, toți au nevoie de bani, dacă job-urile au fost închise și toți au nevoie să facă niște economii cât de cât posibile”, a adăugat tânărul.
Pe site-urile farmaciilor din România prețurile măștilor chirurgicale variază între 4,25 lei și 5,97 lei moldovenești. Totodată, la început de iunie, autoritățile române au adoptat un proiect de lege, potrivit căruia persoanele defavorizate vor primi măști de protecție gratuit. În acest sens, Ministerul Sănătății din România a alocat din bugetul de stat 150 de milioane de lei pentru achiziționarea măștilor. Astfel, peste un milion de români vor primi lunar, în mod gratuit, câte un set de 30 de măști de protecție.
În farmaciile din Ucraina prețurile măștilor chirurgicale variază între 7,32 lei și 9,55 lei.
În perioada ianuarie-mai a anului 2020, potrivit Serviciului Vamal, în R. Moldova au intrat aproximativ 24,5 mii tone de măști cu o valoare totală de circa 80,9 milioane lei, iar dacă în februarie, în raport cu ianuarie, importul de măști a început să crească semnificativ, de la 41 mii de lei la 637 mii de lei, în martie, valoarea acestuia s-a redus cu mai mult de jumătate, ajungând la 232 mii de lei. „Am refuzat de a aduce astfel de marfă, fiindcă nu e stabil prețul, nu este profitabil. Unica problemă locală, pe care o consider nu prea favorabilă, este reglementarea adaosului comercial care a dus la ceea ca foarte mulți agenți economici să refuze să mai importe măști, mănuși, dezinfectanți. Orice prohibiție duce la deficit”, explică reprezentantul unui agent economic de pe piața măștilor.
