Bătălia pentru Comisia de licențiere a profesiei de avocat: „Licențele de avocat se vând ca «pirajoașele»”
Comisia de Licențiere a profesiei de avocat, organul care selectează viitorii apărători, a devenit centrul unui conflict după ce noua componență a Consiliului Uniunii Avocaților a decis să anuleze rezultatele concursului în urma căruia au fost aleși noii membri ai acestei Comisii. În urma acestei decizii, hotărârile privind admiterea în profesie a avocaților urmează a fi luate de către vechea Comisie din care fac parte, inclusiv, membri ai actualului Consiliu al Uniunii Avocaților, care au participat și ei la concurs, nefiind promovați.
Anularea rezultatelor concursului pentru funcția de membru al Comisiei de licențiere are loc pe fundalul acuzațiilor de capturare a Consiliului Uniunii Avocaților de către grupuri de interese, „scopul cărora este instalarea persoanelor apropiate în organele de conducere ale avocaturii”. De aceeași părere este și președintele Uniunii, Emanoil Ploșniță, care subliniază că, din actualul Consiliu, fac parte și membri ai fostei Comisii de licențiere, fapt ce generează riscul „admiterii unor abuzuri în interesele anumitor persoane”.
Totodată, în timp ce avocații care de ani buni luptă pentru a-și obține licența de avocat, motivând că nu le reușește, pentru că „nu au dat bani”, acuză că „licențele de avocat se vând ca „pirajoașele”. Președintele Comisiei de licențiere susține însă că aceasta ar fi o „critică normală”.
Conflictul intern din sistemul avocaturii a izbucnit în această toamnă după ce, la 2 octombrie, au fost aleși noii membri ai Comisiei de licențiere, ca urmare a expirării mandatului vechii componențe. După concurs, în Comisie au acces doi profesori titulari de drept și opt avocați. În noua componență nu au fost însă promovați și membrii fostei Comisiei care, la fel, au participat la concurs. La scurt timp după desemnarea noilor membri, la 13 octombrie, Consiliul Uniunii Avocaților (UA) a adoptat o hotărâre prin care a anulat rezultatele concursului.
„Consiliul UA poate fi considerat capturat”
Consiliul UA și-a motivat decizia prin faptul că ar fi constatat că procedura de desfășurare a concursului a fost viciată, invocând că ar fi fost depistate încălcări de procedură și încălcări a modului de selectare a candidaților.
Nemulțumiți de hotărârea Consiliului UA, câțiva dintre câștigătorii desemnați la 2 octombrie au contestat deciziile luate, subliniind că rezultatele concursului au fost anulate de opt membri ai Consiliului dintre care doi au fost candidați la concursul privind Comisia de licențiere, tot ei făcând parte și din vechea Comisie: Adrian Tăbârță și Gheorghe Vlas. S-a mai invocat că de competența Consiliului UA nu ține și anularea hotărârilor Comisiei speciale pentru concursul privind Comisia de licențiere. În cererea formulată în cauza de contencios administrativ către Consiliul UA, avocații au menționat că „la ziua depunerii cererii, Consiliul UA poate fi considerat capturat de grupuri de interese, menirea cărora este instalarea persoanelor apropiate în organele de conducere a avocaturii şi în comisiile specializate, iar orice încercare a persoanelor din afara grupurilor de interese de a accede în anumite funcţii, este drastic penalizat prin anulare şi revocare de hotărâri cu depăşirea crasă a competenţei legale”.
Igor Spînu, președintele noii Comisii de licențiere, consideră că acțiunile cu privire la anularea rezultatelor concursului au fost provocate inclusiv de faptul că noii membri aleși au venit cu viziuni clare pentru transparentizarea activității Comisiei, iar anularea rezultatelor privind alegerea noilor membri nu este o premieră:
„În cadrul noii Comisii au acces persoane care nu au făcut anterior parte din acest organ. Aceștia au venit cu anumite viziuni ce țin de transparența activității Comisiei de licențiere. Avem o percepție negativă a societății, conform sondajelor, cu diferite discuții legate de domeniul accederii în profesia de avocat. E o percepție negativă, iar procedurile existente necesită a fi modificate, fiind implementate standarde și calificative uniformizate, criterii de transparență a procesului și a modului de organizare, astfel încât procedurile aplicate să nu submineze încrederea publică în profesia de avocat. Comisia de licențiere în componența nouă a dat asigurări că aceasta își propune să implementeze în mod prioritar standarde de calitate a modulul de organizare a accederii în profesia de avocat, iar dacă nu sunt implementate, fiind păstrată modalitatea existentă, acestea vor rămâne simple aspirații”, relatează Spînu.
„Există probabilitatea admiterii unor abuzuri în interesele anumitor persoane”
La 27 noiembrie, membrii Consiliului UA s-au întrunit în ședință ordinară, însă președintele Consiliului, Emanoil Ploșnița, constatând că aceasta nu este deliberativă, a declarat-o închisă. Contrar deciziei președintelui, pe care au considerat-o neîntemeiată, membrii prezenți ai Consiliului au continuat ședința după ce au desemnat-o în calitate de președinte pe Nina Lozan, ex-președinta UA. În cadrul ședinței, Consiliul a adoptat o hotărâre prin care se intervine asupra unor modificări operate de Congresul UA în luna decembrie 2019 la Statutul profesiei de avocat. Astfel, în rezultatul modificărilor aprobate de Consiliu, s-a constatat legalitate extinderii mandatului fostei Comisii de licențiere, până la alegerea noii componențe.
„Întrebarea care se impune în mod alarmant este, ce scop a fost urmărit prin prelungirea mandatului expirat al Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat, până la alegerea noii Comisii de licențiere în luna ianuarie? Răspunsul la această întrebare este că adoptarea hotărârilor din 27 noiembrie 2020 privind reluarea activității Comisiei de licențiere a cărei mandat a expirat la 4 martie 2020, este benefică pentru anumite scopuri și persoane…. Atrag atenția că unii membri din actualul Consiliu UA sunt și membrii fostei Comisii de Licențiere, de aceea, există probabilitatea admiterii unor abuzuri în interesele anumitor persoane”, a punctat Emanoil Ploșniță, președintele UA, subliniind că membrii Consiliului și-au arogat în acest sens puterea Congresului UA.
În aceeași sedință, membrii Consiliului au stabilit că concursul privind selectarea membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat se va desfășura la 9 februarie 2021.
„Toți din domeniul justiției cunosc că licențele de avocat se vând ca „pirajoașele””
Iurii Sorochin a obținut licența de avocat în urma unui proces anevoios care a durat șapte ani. După ce dosarul său s-a perindat prin instanțele naționale, a ajuns la o decizie irevocabilă și executorie prin neatacare, ulterior anulată, cauza fiind trimisă la rejudecare, cazul lui Sorochin a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului care i-a făcut dreptate. Avocatul consideră că la mijloc este mita, banii fiind motivul principal al „bătăliei care se face pentru Comisia de licențiere”.
„Acum, așa o bătălie se face pentru Comisia de licențiere deoarece, cel puțin, în an, se face un milion de euro prin acordarea hotărârilor în baza cărora sunt eliberate licențele. În primul rând, despre asta cunosc și judecătorii, și procurorii. Până la urmă, eu am fost și la Procuratura Generală, cu un alt dosar, dar am ridicat aceste întrebări. Respectiv, procurori de rang înalt, la întrebarea de ce nu fac curățenie în avocatură, în Comisia de licențiere, „că acolo iau câte 5 mii de euro”, m-au luat în derâdere și mi-au zis: „Care, Iura, care 5 mii de euro, cel puțin 10-15 până la 20 de mii de euro”. Ei încă mă contraziceau. Toți din domeniul justiției cunosc că licențele de avocat, se vând și se vând ca „pirajoașele” (plăcintele, n.r.). Iată care e problema”, concluzionează Sorochin.
„Uniunea Avocaților se teme de crearea unei practici”
Timp de aproape 11 ani, Andrei Racu luptă pentru a dobândi licența de avocat și consideră că motivul pentru care nici până în prezent nu i-a reușit, este faptul că „nu a plătit bani”. În 2010, bărbatul a picat examenul. Astfel, după ce a contestat în instanța de judecată decizia Comisiei de licențiere, deși au urmat opt ani până dosarul a ajuns la o finalitate, nu a primit câștig de cauză.
„Uniunea Avocaților se teme de crearea unei practici. Nu de aceea că ei o să dea licență prin judecată, dar de crearea unei practici. Ei nu vor ca persoanele care nu susțin examenul să meargă în judecată și să obțină licența. Adică ei vor să dețină monopolul la eliberarea licențelor, și în cazul dat, este convenabil pentru ei, pentru că pot să vândă aceste licențe. Iar în cazul în care instanța de judecată ar hotărî în favoarea persoanelor, atunci acest monopol nu ar exista și respectiv persoanele nu s-ar adresa cu mijloace bănești la dânșii”, precizează Racu.
Acum doi ani, Andrei Racu a participat din nou la concurs, însă istoria s-a repetat. După ce a atacat hotărârea Comisiei de licență în instanța de judecată, deși a trecut mai mult de un an, nu a avut loc, deocamdată, nici o ședință de judecată. Bărbatul crede că ceea ce i se întâmplă este „în primul rând, din răzbunare, pentru că nu am dat inițial bani”.
Cât despre actuala situație de la Uniunea Avocaților privind Comisia de licențiere, Racu susține că „se fac cei mai mulți bani acolo, și tocmai de asta se duc lupte, ca să păstreze sau să devină membri ai Comisiei de licențiere”. Acesta relatează că deși despre respectiva situație cunosc și organele procuraturii, nu se întreprind măsuri, pentru că, spune el, „până la urmă, toți procurorii, judecătorii vin tot în avocatură și nu vor să aibă ei probleme la accedere, și respectiv, nimeni nu adoptă hotărâri împotriva lor (membrii Comisiei de licențiere, n.r.)”.
„Tot ce se poate de încălcat, s-a încălcat când s-a ales Comisia nouă”
De partea cealaltă, membrii Consiliului aduc acuzații președintelui UA. Adrian Tăbîrță, membrul Consiliului și al vechii Comisii de licențiere, afirmă că, de fapt, decizia președintelui de a declara închisă ședința din 27 noiembrie, la care s-a decis extinderea mandatului vechii Comisii de licență, poate fi interpretată ca „uzurparea puterii”. Totodată, acesta neagă că hotărârea de a anula rezultatele concursului pentru noua Comisie de licențiere ar favoriza anumite persoane, referindu-se la votul său și a lui Gheorghe Vlas, și precizează că „noi pe ilegalitate am anulat. Tot ce se poate de încălcat, s-a încălcat când s-a ales Comisia nouă”.
„Când s-a ales noua componență a Comisiei care a fost revocată, s-au admis niște încălcări flagrante, toată procedura, s-a votat secret, unde în lege la noi este stipulat că e vot deschis, au acces niște persoane care nu întruneau condițiile elementar legale, nu aveau cinci ani de activitate, vechime în muncă. Nu vreau să învinuiesc, dar cineva dintre cei care au trecut, chiar erau protejații domnului președinte. Persoane cu dosare penale, în judecată, care, la fel, au fost admise în această Comisie, sunt foarte multe încălcări care au fost constatate de Consiliu”, spune Adrian Tăbârță.
Cât despre acuzațiile președintelui UA, Emanoil Ploșniță, precum că Consiliul și-a arogat puterea Congresului, Tăbârță afirmă că „hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru avocați, și au valoare din momentul adoptări lor, respectiv din decembrie 2019, a fost hotărârea. Nu este așa ceva la noi, că intră în vigoare din momentul publicării”.
„Această sintagmă a fost introdusă evident de domnul președinte care a dat indicații secretarului care era în funcție la acel moment. Avocații nu au votat pentru acest lucru. Noi, am ridicat procesul-verbal al Congresului și inclusiv hotărârea, și nu e așa ceva și nu se votează așa ceva, că din momentul publicării. Noi nu am intervenit, asta e aiureala și făcătura domnului Ploșniță, să zicem așa”, a punctat membrul Consiliului.
„Cu referire la bani, dacă mi-ar fi prezentată măcar o dovadă …”
Gheorghe Vlas, un alt membru al Consiliului UA, dar și președintele fostei Comisii de Licențiere care și-a extins mandatul, declară că nu știe la ce interese s-a referit președinte UA în adresarea sa. Cât ține de percepția din societatea și acuzațiile că licența de avocat s-ar obține în unele cazuri cu bani, Vlas spune că aceasta este o „critică normală”.
„Credeți-mă că această percepție a fost atât timp cât a existat Comisia de licențiere. Cei care nu acced în profesia de avocat au mereu o nemulțumire. Este o critică normală pentru îmbunătățirea activității Comisiei. Cu referire la bani, dacă mi-ar fi prezentată măcar o dovadă … Eu nu am nicio remușcare pentru acțiunile mele. Dacă cineva presupune că există careva suspiciuni, nu au decât să procedeze în ordinea stabilită”, a menționat Gheorghe Vlas.
Întrebat dacă i se pare corect să facă parte în același timp și din Consiliul UA și din Comisia interimară de licențiere, a cărei mandat a fost prelungit de către Consiliu, Gheorghe Vlas ne-a spus scurt că „până la urmă e alegerea fiecăruia”.
Conflictul legat de Comisia de Licențiere nu este fără precedent. Același scenariu a avut loc și în 2016, atunci când Consiliul a revocat componența Comisiei aleasă la 22 septembrie 2016. Interesele ascunse erau invocate de către avocați încă de pe atunci.
