Averile de milioane și afacerile foștilor deputați transfugi, cercetați penal pentru îmbogățire ilicită
Toți cei 14 deputați care au părăsit, în 2015, Partidul Comuniștilor din R. Moldova, iar ulterior au aderat la Partidul Democrat sunt cercetați penal pentru îmbogățire ilicită. Patru dintre ei, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi, despre care procurorii bănuiesc că ar fi fost printre organizatorii operațiunii de corupere a colegilor lor, au fost reținuți pentru 72 de ore.
În seara zilei de miercuri, 2 februarie, a fost reținut și ex-deputatul Sergiu Sîrbu, acesta fiind bănuit că ar fi încercat să obstrucționeze justiția, după ce, în ajun, l-a informat pe Artur Reșetnicov, unul dintre deputații transfugi, că urmau să se desfășoare percheziții la domiciliul său.
Miercuri, 2 februarie, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în comun cu ofițerii Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și ai Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), au descins cu percheziții la mai multe adrese. Perchezițiile sau efectuat în cadrul investigării faptelor de îmbogățire ilicită a 13 ex-deputați în Parlamentul R. Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile și 13 autoturisme. Procuratura Generală (PG) anunță că dosarul de îmbogățire ilicită este investigat în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupție pe faptul coruperii unor deputați din Parlamentul R. Moldova pentru părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte.
Conform rezultatelor preliminare ale investigațiilor, cheltuielile ex-deputaților cercetați depășesc veniturile ilicite ale acestora în unele cazuri cu 350 000 lei, iar în alte cazuri această diferență atinge valoare de circa 4,6 milioane de lei, anunța PG.
Patru ex-deputați, reținuți pentru 72 de ore
ZdG a aflat că în dosar sunt vizați cei 14 deputați care, în decembrie 2015, au părăsit Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), iar ulterior au aderat la Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus atunci de Vladimir Plahotniuc: Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Alexandr Banicov, Vladimir Vitiuc, Victor Mîndru, Sergiu Stati, Anatolie Gorilă, Boris Golovin, Petru Porcescu, Anatolie Zagorodnîi, Galina Balmoș, Igor Vremea, Elena Gudumac și Corneliu Mihalache. Singurul deputat transfug la care nu s-au făcut percheziții este Boris Golovin, el fiind vizat și percheziționat anterior în „dosarul ambulanțelor” pentru depășirea atribuțiilor de serviciu.
Patru dintre ei au fost reținuți pentru 72 de ore: Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi. Potrivit surselor ZdG, cei patru ex-deputați sunt bănuiți că au negociat plecarea colegilor lor de la PCRM, inclusiv ar fi primit și distribuit o parte din banii destinații procesului de corupere a deputaților. Aceleași surse ne-au comunicat că, cea mai mare diferență dintre venituri și cheltuieli, în valoare de circa 4,6 milioane de lei, a fost depistată la ex-deputata Violeta Ivanov, actuală membră a Partidul „ȘOR”.
Miercuri seara, a fost reținut și Sergiu Sîrbu, și el fost deputat PCRM, care a aderat ulterior la PDM, apoi la Partidul Șor. Potrivit surselor ZdG, Sîrbu a fost reținut după ce procurorii anticorupție au găsit în timpul perchezițiilor desfășurate la domiciliul fostului deputat comunist Artur Reșetnicov, reținut și el în acest dosar, un schimb de mesaje dintre cei doi. În discuție, Sergiu Sîrbu îl informa pe Artur Reșetnicov despre faptul că procurorii urmează să descindă la domiciliul lui, dar și al altor foști colegi de partid, lucru care s-a și întâmplat miercuri, 2 februarie, a doua zi după discuția dintre cei doi. Acum, Sîrbu este bănuit și de faptul că a divulgat date cu privire la acțiunile de urmărire penală pe care urmau să le întreprindă procurorii anticorupție. Tot sursele ZdG din cadrul organelor de drept menționează că Sîrbu este bănuit că a participat și la racolarea celor 13 deputați cercetați penal pentru îmbogățire ilicită.
Averile de milioane ale familiei Ivanov pe care ANI nu le-a văzut
Violeta Ivanov a intrat în atenția publică încă în 2016, după ce fiica sa, Margarita, a publicat pe rețelele de socializare mai multe fotografii în care etala mai multe achiziţii de lux: haine, genţi, ochelari, parfumuri, toate purtând sigle ale unor brand-uri renumite, precum și cu o motocicletă şi un automobil BMW. Atunci deputata nega că ar deține aceste bunuri și spunea că nu are nicio casă.
Ziarul de Gardă a dezvăluit, însă, că fiica sa minoră era proprietara oficială a unui teren, pe care se înălța o casă aflată atunci în proces de construcție. Ulterior, imobilul a fost finisat. Totodată, ZdG scria că familia Ivanov gestiona două terenuri în Chişinău, folosite ca şi parcări, pe care le închiria de la Primăria Chişinău contra 20 de lei pentru o singură zi.
Ulterior, fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) a efectuat un control al averii ei, în iulie 2016, fără să constate diferențe vădite dintre veniturile membrilor familiei deputatei și proprietățile deținute. Nici după reformarea instituției de control al averilor și intereselor personale și transformarea în Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Violeta Ivanov nu a fost găsită cu abateri în declararea veniturilor și cheltuielilor sale. După efectuarea controlului pentru anii 2016-2018, în februarie 2021, ANI a constatat că familia deputatei a avut în perioada respectivă venituri de 1,07 milioane de lei și cheltuieli de 1,09 milioane, fără să constate și o diferență substanțială între avere și venituri sau deținerea averii cu caracter nejustificat.
Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în august 2021, Violeta Ivanov declara un apartament de 98 de metri pătrați, cumpărat în 2017 cu o valoare de 445 de mii de lei. Fosta deputată nu declara niciun automobil, și doar câteva conturi pe care se aflau, în total, aproape 170 de mii de lei. De asemenea, ea mai declara acțiuni de mică valoare la compania Floare Carpet și la FurniStyle. Ultima firmă este deținută în proporție de 52 la sută de către soțul fostei deputate, Serghei Ivanov, având ca gen de activitate comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare.
Violeta Ivanov a intrat în Parlament în 2009, pe listele PCRM. După ce a părăsit PCRM în decembrie 2015, în martie 2017, a aderat la fracțiunea PDM. A revenit în Parlament după alegerile parlamentare din 2019, pe lista PDM. Fosta aleasă a poporului a părăsit, însă, și Partidul Democrat, în mai 2020, când a aderat la Partidul Șor. În același an, a candidat la funcția de președinte din partea formațiunii.
Milioanele nedeclarate de Vladimir Vitiuc
Vladimir Vitiuc are o vastă experiență de deputat, devenind parlamentar în 2005, pe listele PCRM, după care au mai urmat cinci legislaturi, cu mandate complete și incomplete, din care a făcut parte. Până în decembrie 2015 a fost fidel partidului condus de Vladimir Voronin, iar ulterior a urmat un traseu politic similar celui al Violetei Ivanov. A făcut parte din platforma „Pentru Moldova”, a aderat la fracțiunea PDM, fiind ales și vicepreședinte al formațiunii, iar ulterior, la Partidul Șor. A deținut și funcția de vicepreședinte al Legislativului în 2015, din partea PCRM, și în 2020, din partea Partidului Șor.
În martie 2020, ANI a inițiat un control pe numele lui și, la începutul acestui an, pe 6 ianuarie 2022, a constatat o diferență de peste 2,2 milioane de lei, pentru perioada 2014-2016, la cumpărarea unui autoturism Land Rover Range Rover în valoare de peste 85 de mii de euro și la suplinirea bugetului familial cu mijloace financiare sub formă de depuneri în numerar la cont/card bancar. S-a mai constatat și o diferență substanțială de 679 de mii de lei, pentru perioada 2016-2020, pe care ANI intenționa să ceară confiscarea în judecată. Totodată, fostul deputat nu declarase venituri de peste 600 mii de lei sub formă de depunere mijloace bănești în numerar, două bunuri imobile locative deținute cu drept de abitație și folosință în perioada 2016-2020, autoturismul de marcă Land Rover și calitățile de co-fondator al unor companii.
Ultima declarație de avere și interese personale, pe care a depus-o în iulie 2021, arată proprietăți modeste. Vladimir Vitiuc nu indică nicio locuință, și doar un automobil Mercedes GLK 280, aflat în folosința sa din 2014, a cărui valoare nu este indicată. Veniturile sale proveneau din salariul de la Parlament, în valoare totală de peste 188 de mii de lei, la care se adaugă indemnizații și compensații de peste 100 de mii de lei și salariul soției sale, Ianna, de numai 17 mii de lei, de la firma Aurant SRL, pe care o administrează. Fondator este în prezent Alla Petruc, dar anterior, aceasta le-a aparținut soților Vitiuc.
Averea familiei Reșetnicov și casa înregistrată pe soacră
Artur Reșetnicov a devenit deputat, de asemenea, în 2009, pe listele PCRM, după ce anterior, între 2007-2009, a condus Serviciul de Informații și Securitate, fiind demis de deputații Alianței pentru Integrare Europeană, pentru distrugerea documentelor Serviciului de Informații și Securitate privind protestele din 7 aprilie 2009.
În 2010, el declara că a fost răpit din centrul capitalei și torturat pentru a divulga informații confidențiale despre liderul PCRM, Vladimir Voronin. Ancheta pe acest caz nu a avut finalitate.
În perioada 2011-2012 a fost vicepreședinte al Parlamentului din partea PCRM, pe care îl părăsește în 2015 și formează împreună cu ceilalți transfugi platforma social-democrată, apropiată Partidului Democrat. În decembrie 2018 a fost numit judecător la Curtea Constituțională, funcție pe care o deține până pe 26 iunie 2019, când toți judecătorii CC și-au depus demisia, după mai multe decizii controversate, luate între 7-9 iunie, coordonate cu PDM, după cum a constatat Comisia de la Veneția.
În declarația de avere depusă după demisia de la CC, Artur Reșetnicov arăta că deține un apartament de 101 metri pătrați, cumpărat prin contract de investiții în 2006, în valoare de peste 603 mii lei, și două spații comerciale, de 70 și 36 de metri pătrați, în valoare de 1,5 milioane de lei și, respectiv, de 730 de mii de lei, achiziționate tot prin contracte de investiții, în 2007. El mai declara și venituri din darea în locațiune a unor spații. Deținea și două automobile, un Range Rover Sport, achiziționat în 2018, fabricat în același an, în valoare de 1,5 milioane de lei, și un Ford Fiesta de 266 de mii de lei, fapricat în 2016, cumpărat în 2017. El mai declara veniturile salariale, de la Curtea Constituțională și de la Parlament, de peste 250 de mii de lei în total, precum și veniturile obținute din serviciile notariale pe care le oferă soția sa, Ala Reșetnicov, de aproape 1,2 milioane de lei.
În 2016, ZdG relata că familia Reşetnicov locuieşte într-o casă de lux, pe strada Drumul Viilor, din capitală, înregistrată pe numele soacrei sale. El mai declara anterior o casă, în orășelul Codru, pe care a vândut-o, potrivit declarației depuse în 2017, cu 720 de mii de lei.
Case primite cu titlul de donație de familia Zagorodnîi
Anatolie Zagorodnîi a devenit deputat în 2005, pe listele PCRM. După ce în 2015 a părăsit formațiunea și în 2017 a aderat la PDM, în februarie 2019, a fost numit de Parlament în funcția de Director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). După plecarea de la putere a PDM, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a avut mai multe încercări nereușite de a-l demite pe Zagorodnîi din fruntea ANSC, zădărnicite de hotărâri de judecată și ale Curții Constituționale. Acesta și-a depus demisia în septembrie 2021, după venire la putere a Partidului Acțiune și Solidaritate.
În 2009, Centrul de Investigații Jurnalistice relata că deputatul comunist, Anatolie Zagorodnîi, și-a făcut o locuință în stil european cu patru odăi și toate comoditățile în Căminul Consiliului raional Hâncești. În ultimii ani, Zagorodnîi locuia într-o casă la sol, înregistrată pe numele surorii sale.
În ultima declarație de avere, depusă în martie 2021, fostul deputat arăta că a primit o casă de 100 de metri pătrați, alte două imobile și un teren intravilan, în 2020, în calitate de donații. Mai declară o altă casă pe care o folosește cu drept de abitație, din 2017, și un automobil Mercedes S320, de 100 mii de lei, cumpărat în 2012. În 2020, Zagorodnîi a luat un împrumut bancar de 150 de mii de lei. Salariul anual de la ANSC s-a ridicat la peste 350 de mii de lei, iar soția sa este angajată la Moldovagaz, cu un salariu anual de 250 de mii de lei.
Sergiu Sîrbu – avere nejustificată de aproape 2 milioane de lei, constatată de ANI
După reținerea celor patru deputați care au părăsit în 2015 Partidul Comuniștilor, procuorii au anunțat că l-au reținut și pe Sergiu Sîrbu, cel care plecase de la PCRM în 2012 și de atunci s-a mai perindat prin câteva formațiuni politice.
Fostul deputat Sergiu Sîrbu a fost găsit de ANI cu avere nejustificată în valoare de 1,9 milioane de lei acumulată în perioada 2016-2019. Resursele financiare au fost găsite pe conturile bancare ale lui Sîrbu, fiind depuse sub formă de numerar. De asemenea, el nu a declarat venituri în mărime totală de peste 1 milion de lei, a inclus date eronate despre veniturile obținute sub formă de donații și despre banii în numerar pe care i-a împrumutat unei persoane fizice. El ar mai fi deținut în numerar sute de mii de lei și zeci de mii de euro, despre care a declarat date eronate, potrivit actului de constatare.
În ultima sa declarație de avere, depusă în martie 2019, Sergiu Sîrbu indica faptul că deține două apartamente. Unul figurează ca donație, primit în 2015, cu o suprafață de 194 de metri pătrați, în valoare de 810 mii lei. Cel de-al doilea a fost achiziționat prin contract de investiții, în 2012, cu o suprafață de 68 de metri pătrați, cu o valoare de 436 de mii de lei. Fostul deputat declara și două automobile pe care le avea în folosință din 2016, un BMW X5 și un Renault Megane. În conturi nu indica nimic, în schimb avea datorii bancare de 360 de mii de lei.
CITIȚI ȘI: VIDEO/ Deputații transfugi, la cumpărături
Până în decembrie 2012, Sergiu Sîrbu a fost membru al Partidului Comuniștilor, după care a aderat la Partidul Democrat. În Parlament a ajuns pe listele PDM în decembrie 2014, fiind ales și vicepreședinte al Legislativului.
După ce Partidul Democrat a pierdut puterea, în vara anului 2019, Sergiu Sîrbu împreună cu alți deputați PDM, părăsește fracțiunea și constituie, în februarie 2019, grupul parlamentar Pro Moldova, condus de Andrian Candu. În octombrie 2020, Sergiu Sîrbu a anunțat că părăsește și această formațiune și că urmează să fie deputat neafiliat. Totodată, își anunță susținerea pentru candidata Partidului Șor la prezidențiale, Violeta Ivanov. În iulie 2021, Sergiu Sîrbu a devenit vicepreședinte al Partidului Șor.
Ceilalți deputați din grupul transfugilor deși nu au fost reținuți, sunt cercetați pentru îmbogățire ilicită.
Firme fondate de membrii familiei Bannicov și automobile de sute de mii de lei
Alexandr Bannicov deține cote părți în mai multe companii, potrivit ultimei sale declarații de avere, din aprilie 2019: Tina SRL, Tina-Service SRL, Timetron-Imobil SRL, Betalan SRL și Free Telecom Invest SRL. În 2015, când acesta s-a alătura grupului de transfugi, Anticorupție scria că firma Tina SRL gestionează o rețea de magazine de electrocasnice și veselă și că este fondatoarea altor 20 de companii. Iar firma Betalan, fondată de copiii și soția lui Bannicov, arenda 30 de hectare în Ocolul Silvic Ghidighici. Terenul nu se regăsea în declaraţia deputatului. În prezent, Bannicov figurează ca fondator și al altor companii, inclusiv Servidar SRL, distribuitor oficial al unor branduri de bere și de mâncare pentru animale și ARV Nord Grup SRL.
Fostul deputat mai declara o casă de 135 de metri pătrați și un teren, trei automobile, dintre care o Toyota fabricată în 2017, cumpărată în același an, cu valoarea de peste 600 de mii de lei. Anterior a deținut și două apartamente. În 2017 și-a mai cumpărat o mașină Acura MDX, de peste 117 mii de lei, iar în 2005 un Dodge Grand Caravan, de 100 de mii de lei. El mai declara și câteva conturi în lei și euro.
Alexandr Bannicov a devenit deputat în 2010, pe listele PCRM. În perioada 2005–2009, a deţinut funcţia de director general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. Presa a relatat un incident cu implicarea fiului fostului deputat, care ar fost reținut pentru trafic de droguri, în 2014.
Deputatul căruia salariul îi ajungea doar pentru „a supraviețui”
Sergiu Stati a intrat în Parlament, la fel în 2005, pe listele PCRM. După ce a părăsit formațiunea, în 2016 și-a luat un apartament de 105,8 metri pătrați, care l-a costat peste 555 de mii de lei. Blocul în care se află apartamentul lui Stati este situat la hotarul orășelului Durlești cu municipiul Chișinău, scria Ziarul Național, care preciza că locuința are două etaje.
El mai deținea un apartament de 50 de metri pătrați, achiziționat în 1998, în valoare de 276 de mii de lei, potrivit ultimei sale declarații de avere, depusă în martie 2019. Tot pe durata mandatului de deputat, în 2018, Sergiu Stati și-a cumpărat în leasing o Skoda Octavia pentru care a achitat puțin peste 14 mii de euro.
El s-a făcut remarcat printr-o declarație, făcută după ce părăsise PCRM, când a afirmat că salariul de deputat ajunge doar pentru „a supraviețui”. În anii 2006-2008, a fost ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, iar în perioada mai-noiembrie 2009 – ambasador în Turcia.
ANI l-a verificat, dar nu a găsit diferență substanțială între avere și venituri
Petru Porcescu devine deputat PCRM în 2009. În februarie 2020, ANI a inițiat un control al averii pe numele acestuia, pentru perioada 2014-2019, în baza unei sesizări care semnala că fostul deputat transfug nu declarase un teren și un imobil. Ca urmare, ANI nu a constatat diferențe substanțiale între averea și veniturile acestuia și a încetat procedura de control în iunie 2021.
În ultima sa declarație de averea, indică două apartamente, achiziționate în 2001 și 2008, un automobil Toyota și un mini tractor, a căror valoare nu este indicată, și două conturi bancare pe care se aflau în total aproape 600 de mii de lei.
În 2002, pentru mai puțin de un an, a deținut funcţia de director general al Tutun-CTC, timp în care a reuşit să-şi construiască o casă în oraşul Străşeni, scria anterior Jurnal de Chișinău.
Lexus de 34 de mii de euro, cumpărat în 2021 de Igor Vremea
Igor Vremea ajunge deputat în 2009, pe listele PCRM, după ce anterior fusese șef de direcție la președinție, în mandatul lui Vladimir Voronin. După ce a părăsit Partidul Comuniștilor și a aderat la PDM, la finele anului 2018, Igor Vremea a condus Comisia de anchetă ce examina presupusa imixtiune a Fundației „Open Dialog” și a fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlovska, în treburile interne ale R. Moldova. În 2019 revine în Legislativ pe listele Partidului Democrat.
În 2021, fostul deputat și-a achiziționat un automobil Lexus, din același an de producție, în valoare de 34 600 de euro, potrivit ultimei sale declarații de avere. Mai deține un Hyundai, produs în 2016, cumpărat în același an, în valoare de peste 530 de mii de lei, și un Nissan XTrail, fabricat în 2002, cumpărat în 2007, cu 12 500 de euro.
Fostul deputat mai deține o casă, din 2006, de aproape 200 de metri pătrați, a căreia valoare nu o indică, precum și 8 terenuri agricole primite ca donație în 2016.
Corneliu Mihalache – omul PCRM și apoi al PDM în CA
Corneliu Mihalache a intrat în Parlament în decembrie 2014, pe listele PCRM, iar un an mai târziu părăsește formațiunea. Din funcția de deputat al Partidului Democrat, în decembrie 2018, este propulsat în cea de membru al Consiliului Audiovizualului. În noiembrie 2021, toți membrii CA, inclusiv Corneliu Mihalache, sunt demiși, după ce Parlamentul a respins raportul de activitate al instituției pentru anul 2020.
În 2020, familia Mihalache a achiziționat un apartament de 188 de metri pătrați, în valoare de 1,2 milioane de lei. Mai declară un alt apartament, cumpărat în 2010, cu 104 mii lei și venit doar din salariul de la CA, de 179 de mii de lei.
Corneliu Mihalache a mai fost membru Consiliului în perioada 2006-2012, fiind votat de deputații PCRM și cei a Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD). În noiembrie 2006 este votat preşedinte al forului, după ce anterior fusese redactor-șef al publicaţiei Uniunii Tineretului Comunist.
Ex-deputat transfug, actual consilier la „Moldovagaz”
Victor Mîndru ajunge deputat pe lista PCRM în 2005. În 2009 și ulterior, în 2014, Mîndru devine, din nou, deputat PCRM în Legislativ, însă în 2015 părăsește formațiunea politică și aderă la PDM. În prezent, Mîndru este consilier municipal din partea PDM, dar și consilier al șefului „Moldovagaz”, Vadim Ceban.
Totodată, fostul deputat transfug figurează într-un act de constatare ANI, după ce a fost depistată o diferență între averea dobândită și veniturile obținute de Mîndru în mărime totală de circa 300 de mii de lei. Suplimentar, inspectorul de integritate a stabilit că fostul deputat deține și alte bunuri decât cele înscrise în declarațiile de avere și interese personale. Mai exact, este vorba despre un apartament cu două odăi, situat în sectorul Buiucani al capitalei și care nu a fost declarat în perioada 2016 – 2019.
Pe parcursul anului 2020, Mîndru a avut un venit de circa 238 de mii de lei, din cele două funcții pe care le deține. Alte aproximativ 67 de mii de lei constitue venituri din dobânzi, dar și circa 29 de mii de lei – din pensie.
Familia fostului deputat are în proprietate două apartamente și conduce o mașină de model Toyota Camry, fabricată în 2011. În conturile bancare, familia Mîndru păstrează circa 1,1 milioane de lei. Ex-deputatul transfug este fondator al companiei „Proiect-09”, specializată în comerţ şi servicii, dar și director și administrator al firmei „Valrom-Impex”.
Act de constatare privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, clasat
Anatolie Gorilă a ajuns în Parlament în 2009, pe listele PCRM. A fost membru al fracțiunii parlamentare a PCRM până în anul 2015, ulterior – deputat neafiliat, iar în 2017 a aderat la fracțiunea democraților. Potrivit ultimei declarații de avere și interese depuse în anul 2019, ex-deputatul deține două apartamente a căror valoare totală ajunge la circa 711 mii de lei, dar și o vilă de 56,3 de metri pătrați, estimată la aproximativ 449 de mii de lei.
Totodată, familia Gorilă are în proprietate patru autoturisme: un Mitsubishi Pajero, fabricat în 2007, un BMW 735, fabricat în 2002, un Land Rover Defender, fabricat în 2001, și un Vaz 2107, fabricat în 1990. Valoare totală a automobilelor declarate ajunge la circa 231 de mii de lei. În conturile bancare ex-deputatul păstra aproximativ 319 mii de lei.
În 2016, Gorilă a figurat într-un act de constatare al CNI privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și al declarării veniturilor și proprietății pentru anul 2015, cauza însă a fost clasată pe motivul lipsei încălcării.
Din Parlament, la Președinție
Galina Balmoș a acces pentru prima dată în Parlament pe listele PCRM în 2005, ulterior fiind numită ministru al Protecției Sociale, Familiei și Copilului în guvernele Tarlev și Greceanîi. Ulterior, în 2009, ajunge, din nou, deputată din partea PCRM și activează în legislativ până în 2019, aderând între timp la PDM. După plecarea din Parlament, Balmoș este angajată de Igor Dodon la Președinție, în calitate de consilier, funcție pe care a deținut-o până în ianuarie curent.
În 2020, ex-deputata transfugă declară că a avut un venit de circa 328 de mii de lei, din activitatea de consilier și din pensie. În 2019, Balmoș a intrat în posesia unui apartament de 73,4 metri pătrați, estimat la 371 de mii de lei, pe care l-a obținut prin „contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață cu titlu gratuit”.
Aceasta mai declară o mașină de model Toyota Prius, fabricată în 2015 și procurată în 2018, cu circa 138 de mii de lei. În conturile bancare, Balmoș deține 181 de mii de lei.
Din fotoliu de deputat, șefă adjunctă la Curtea de Conturi
Elena Gudumac ajunge deputată în anul 2015, pe lista PCRM, ulterior însă a aderat la PDM. După ce și-a încheiat mandatul de deputat în 2019, la scurt timp, a fost angajată ca șef adjunct al Aparatului Președintelui Curții de Conturi (CCRM), acolo unde președinte este fostul său coleg de partid, Marian Lupu.
În declarația din 2020, ex-deputata declară că încasat circa 335 de mii de lei de la CCRM. Totodată, indică că a primit și un premiu de la Secretariatul Parlamentului de circa 1,4 mii de lei.
Deși în 2019, Gudumac declara că deține trei case de locuit, două garaje și patru alte averi imobile, în 2020, acesta declară că are în proprietate doar o casă de locuit de 61,9 metri pătrați și o altă avere imobilă de 18 metri pătrați, ambele obținute în 1991 și estimate la circa 42 de mii de lei. Totodată, fosta deputată și-a procurat în 2019 un garaj cu 130 de mii de lei.
Familia Gudumac are în proprietate cinci autoturisme fabricate între 1997-2000, pentru care nu indică valoare. În 2020, familia și-a procurat o mașină de Mitsubishi Outlander, fabricat în 2017, pentru care au scos din buzunar 200 de mii de lei.
Totodată, după ce a vândut patru terenuri cu circa 50 de mii de lei, fostei deputate i-au rămas în proprietate două terenuri, unul intravilan și altul extravilan. În contul bancar, Elena Gudumac păstrează 70 de mii de lei. Soțul fostei deputate, Oleg Gudumac activează în cadrul „Licorent Agro” SRL și, totodată, gestionează compania „Deomed Service”, care practică activități de asistență spitalicească.
Fost deputat PDM, actual director CNAMUP, reținut în „dosarul ambulanțelor”
Al 14-lea fost deputat transfug este Boris Golovin, deși în cazul său procurorii nu au descins cu percheziții, acesta a fost reținut anterior în „dosarul ambulanțelor”, fiind acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu. La sfârșitul lunii decembrie 2019, Golovin a fost restabilit în funcția de director Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), după ce a atacat în judecată ordinul prin care a fost suspendat.
Golovin a fost deputat comunist până în 2015, atunci când a părăsit formațiunea și ulterior, alături de ceilalți colegi transfugi, a aderat la PDM. Ex-deputatul indică în declarația de avere și interese personale pentru anul 2019, venituri de 418 mii de lei, dintre care 252 de mii i-a primit pentru funcția de șef al CNAMUP. Soția lui Golovin, angajată și ea în cadrul CNAMUP, a obținut venituri în sumă de aproximativ 227 mii de lei, dintre care 91,7 salariu pentru actuala funcție. Deși în 2018 soția directorului declara ca loc de muncă doar Secretariatul Parlamentului R. Moldova, contactat de ZdG, Golovin a precizat că soția sa activează în funcția de arhivist în cadrul CNAMUP de mai bine de patru ani, încă pe când acesta nu era în actuala funcție.
Familia Golovin are 13 terenuri agricole și unul intravilan, o casă de locuit primită drept moștenire acum 20 de ani, a cărei valoare nu este indicată, un apartament cu o valoare cadastrală de 170 mii de lei, alte trei averi imobile cu o valoare cumulată de 61 mii de lei, un garaj și un automobil Hyundai Santa Fe. Totodată, aceasta are în proprietate gospodăria țărănească „Golovin Boris Pavel”. În conturi bancare, soții Golovin păstrează împreună aproximativ 2,7 milioane de lei.
Golovin mai este președintele Asociației „Prodiab” și fondatorul Gospodăriei Țărănești „Golovin Boris Pavel”. De-a lungul timpului, ex-deputatul a figurat în mai multe cauze penale, care însă nu au ajuns la o finalitate.
