Condițiile în care alegerile parlamentare anticipate pot avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale

În contextul ultimelor evenimente de pe arenă politică din R. Moldova se discută tot mai mult despre posibilitatea declanșării alegerilor parlamentare anticipate.

Președintele R. Moldova, Igor Dodon, poate dizolva Parlamentul de la Chișinău și declanșa alegeri parlamentare anticipate, însă doar în anumite condiții stipulate în legisație și nu în ultimele 6 luni până la expirarea mandatului prezidențial.

Ziarul de Garda a consultat legislația și a discutat cu experți electorali pentru a relata toate scenariile posibile.

Circumstanțele în care pot fi organizate alegeri parlamenare anticipate

În cazul unui eventual vot de neîncredere acordat actualului Guvern condus de Ion Chicu, potrivit art. 85 din Constituția R. Moldova, în cazul imposibilităţii alegerii unui alt prim-ministru, în condiţiile art. 82 alin.(3) sau al adoptării moţiunii de cenzură, în condiţiile articolului 106, preşedintele R. Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate dizolva Parlamentul.

„Vorbim despre condiții constituționale legate cu imposibilitatea Parlamentului de a aproba legi, ori imposibilitatea de a crea o majoritate parlamentară pentru numirea Guvernului. Două circumstanțe, altele nu sunt. După acordarea votului de neîncredere către actualul Guvern, președintele R. Moldova trebuie să vină cu o propunere de premier în acest sens după consultarea cu toate fracțiunile parlamentare”, ne-au comunicat unul dintre foștii membri ai Comisiei Electorale Centrale.

Dacă există o majoritate parlamentară, președintele R. Moldova, Igor Dodon, OBLIGAT să înainteze în Parlament candidatul propus de aceasta

După un eventual vot de neîncredere acordat actualului Cabinet de miniștri condus de Ion Chicu, dacă în actualul Parlamentul de la Chișinău se formează o nouă coaliție parlamentară, care ulterior vine către președintele R. Moldova, Igor Dodon, cu o candidatură pentru funcția de prim-ministru, șeful statului, potrivit legii, este obligat, a doua oară, să o înainteze Parlamentului spre aprobare.

„Noi avem Hotărârile Curții Constituționale anteriore care spun că în momentul în care este cristalizată o majoritate parlamentară, este semnat un acord în acest sens, un acord de alianță. Acest acord de alianță, cu numărul de deputați necesar pentru o majoritate parlamentară, cel puțin 51 de deputați, se prezintă președintelui cu candidatura pentru funcția de prim-ministru. Aici, deja, în aceste condiții, președintele R. Moldova nu o mai poate refuza. Noi avem așa o Hotărâre a CC încă de pe timpurile domnului Tănase”, ne-a mai comunicat expertul electoral.

În cazul în care apare o altă majoritate în Parlament care demite actualul Guvern, potrivit legii, există două opțiuni:

• 1. Vine președintele R. Moldova cu propria lui inițiativă pentru funcția de premier, inclusiv poate să vină și cu un Guvern minoritar, fără crearea unei majorități parlamentare, dar susținut în Parlament – cum a fost de exemplu inițial cu Cabinetul de miniștri condus de Ion Chicu, susținut de PSRM și PDM, până la crearea unei majorități.
• 2. Se cristalizează o majoritate parlamentară care semnează toate actele de constituire a alianței parlamentare și o prezintă președintelui țării, cu un candidat pentru funcția de prim-ministru. Respectiv, președintele nu poate refuza oferta coaliției parlamentare și trebuie să înainteze această candidatură spre aprobare în Parlament.

Ce se întâmplă în cazul în care nu există o majoritate parlamentară după demiterea actualului Guvern

În condițiile în care, după demiterea actualui Guvern, după consultarea fracțiunilor parlamentare și în cazul imposibilităţii de formare a unei majorități parlamentare și alegerii prim-ministrului, președintele R. Moldova poate dizolva Parlamentul de la Chișinău.

„Există o perioada de timp, nu mai mult de 45 de zile, în care trebuie să existe două tentative de formare a noului Guvern. În cazul în care fracțiunile nu ajung la un consens și nu poate fi forma o majoritate parlamentară și nu avem un alt Guvern, rămânem cu un Guvern interimar, atunci președintele țării dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri parlamentare noi”, ne-a mai declarat fostul membru CEC.

Președinte R. Moldova, Igor Dodon, nu poate dizolva Parlamentul și declanșa alegeri anticipate în ultimele 6 luni de mandat

Potrivit unei Hotărâri anterioare a CC, în ultimele 6 luni de mandat prezidențial, președintele R. Moldova nu poate dizolva Parlamentul.

Cel de-al doilea scrutin prezidențial pentru alegerea actualului președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a avut loc pe 13 noiembrie 2016. În acest context, potrivit prevederilor legale, în cazul unui eventual vot de neîncredere acordat Cabinetului de miniștri condus de Ion Chicu și în imposibilitatea actualului Parlament de la Chișinău de a forma o majoritate parlamentară și de a învesti un nou Guvern, președintele Igor Dodon mai poate dizolva Parlamentul doar înaintea începerii ultimelor 6 luni de mandat de președinte.

Potrivit fostului membru al CEC, există o constrângere în legislație, astfel încât, în ultima jumătate de an de mandat prezidențial, președintele R. Moldova nu poate dizolva Parlamentul. Data de referința cu privire la începerea mandatului obținut pentru 4 ani este data alegerilor prezidențiale din 2016, turul II.

Dacă președintelui R. Moldova i-au ramăs mai mult de 6 luni de mandat prezidențial, în condițiile enunțate mai sus, șeful statului poate dizolva Parlamentul.

Alegerile parlamentare noi pot fi organizate în aceeași zi cu alegerile prezidențiale

În aceste condiții, în cazul în care Parlamentul de la Chișinău este dizolvat totuși și sunt declanșate alegeri parlamentare anticipate, potrivit legii, aceste alegeri pot avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Potrivit legislației în vigoare, alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc înainte cu 120 de zile de la și 120 de zile după alegerile prezidențiale.

Potrivit Constituției, Parlamentul de la Chișinău nu poate fi dizolvat în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.

Potrivit Codului Electoral, în cazul dizolvării Parlamentului, data alegerilor se stabileşte prin decret, al Preşedintelui Republicii Moldova în termen de 5 zile de la dizolvare. Alegerile au loc peste cel puţin 65 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului.